Știri
Știri din categoria Diverse
Identificarea a doi suspecți pe baza ADN-ului ridică miza de securitate pentru un nod logistic-cheie al Germaniei și NATO, după incidentul cu o dronă încărcată cu explozibili descoperită la aeroportul din Leipzig, potrivit Știrile Pro TV.
Poliția criminală germană a identificat ADN-ul a doi bărbați cu pașapoarte rusești, suspectați că au adus drona cu explozibil pe aeroport. Urmele ar fi fost găsite de poliția științifică în și în împrejurimile aeroportului, inclusiv pe dronă, pe o cutie de conserve umplută cu explozibili și pe o antenă fixată pe un arbore.
Conform informațiilor relatate de trei publicații germane (Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR) și citate de AFP, primul suspect ar fi de naționalitate belarusă, dar ar deține și pașaport rusesc. Acesta ar fi intrat în spațiul Schengen cu o viză turistică italiană eliberată la Minsk și ar fi fost deja remarcat pentru infracțiuni comise în țările baltice, potrivit acelorași surse.
Al doilea suspect ar deține, potrivit NDR și WDR, un pașaport leton și unul rusesc, iar potrivit SZ ar fi născut în Rusia. El ar fi avut rol de responsabil de logistică și instructor pentru planificarea atacului; ar fi sosit la sfârșitul lui iulie în Germania prin aeroportul din Berlin, ar fi închiriat o mașină pentru a se deplasa în regiunea Leipzig și ar fi părăsit țara cu două zile înainte de presupusul atac.
Identificarea ar fi fost posibilă și prin corelarea bazelor de date europene, care ar fi indicat corespondențe în Lituania și Finlanda, completate de informații ale serviciilor de informații, potrivit surselor citate.
Germania a acuzat Rusia că a trimis drona încărcată cu explozibil la începutul lui august pe aeroportul din Leipzig, descris ca o platformă militară importantă pentru armata germană și pentru NATO. Drona a fost descoperită în zona securizată a operațiunilor de marfă, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar un al doilea dispozitiv ar fi lovit un avion-cargo al DHL câteva minute mai târziu, potrivit presei germane. Tot presa germană menționează că o altă dronă ar fi fost găsită ulterior în apropierea aeroportului, cu urme de substanțe explozive.
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a spus că „anchetele polițienești, modurile de operare și informațiile serviciilor de informații” germane demonstrează „o responsabilitate rusească” în tentativa de atentat.
Germania a anunțat marți măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, după acuzațiile legate de incidentul de la Leipzig. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile, iar diplomația rusă a anunțat miercuri că l-a convocat pe însărcinatul de afaceri german la Moscova.
În context mai larg, de la începutul războiului din Ucraina (februarie 2022), Germania și alte state europene atribuie frecvent Kremlinului operațiuni de destabilizare, spionaj și sabotaj pe teritoriul lor, notează materialul.
Recomandate
Rusia încearcă să erodeze consensul UE pe sancțiuni printr-un mesaj public adresat direct premierului italian, potrivit Digi24 . Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, i-a cerut Giorgiei Meloni „să-l asculte pe Al Bano”, după ce cântărețul a pledat pentru „redeschiderea porților Italiei pentru Rusia” și pentru încetarea sancțiunilor . Mesajul a fost publicat pe Telegram, unde Zaharova a distribuit un interviu acordat de Al Bano editurii Sandro Teti și publicat pe YouTube pe 21 octombrie. În postare, oficialul rus susține că artistul i-ar fi adresat premierului italian un „apel public” în care invocă legături istorice și culturale între cele două țări și cere schimbarea poziției Romei față de Moscova. În aceeași intervenție, Zaharova pune sub semnul întrebării disponibilitatea autorităților italiene de a accepta opinii care se abat de la „discursul politic dominant” și ironizează reacțiile instituționale la proteste sau nemulțumiri interne, sugerând că următoarea țintă a serviciilor secrete italiene ar putea fi chiar Al Bano. În interviul citat, cântărețul afirmă că Rusia este o țară „care ne iubește” și se întreabă de ce ar trebui impuse sancțiuni, cerând în schimb reluarea relațiilor și oprirea războiului din Ucraina. El i se adresează direct Giorgiei Meloni și spune că ar aprecia-o „și mai mult” dacă Italia ar „redeschide porțile pentru Rusia”, prezentându-se drept „un om al păcii”. [...]
Relaxarea presiunii economice a SUA asupra Rusiei, inclusiv printr-un acord de achiziție de motorină, creează premisele unei normalizări a relațiilor Washington–Moscova fără concesii rusești pe dosarul Ucraina , potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează relatări The New York Times. În octombrie anul trecut, președintele american Donald Trump impusese sancțiuni „semnificative” celor două mari companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării că negocierile cu Vladimir Putin privind încetarea războiului „pur și simplu nu duc nicăieri”. La un an distanță, contextul s-a schimbat: în ultima săptămână și jumătate, Trump ar fi răsturnat ani de politică externă americană, sprijinindu-l deschis pe Putin și reducând presiunea economică asupra Kremlinului, în timp ce l-a criticat pe Volodimir Zelenski. Motorina, sancțiunile și semnalul economic către Kremlin Un punct central este anunțul din 9 octombrie, când Trump a spus că Statele Unite vor cumpăra motorină din Rusia, fără a cere concesii în schimb. În paralel, administrația Trump a continuat să preseze Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol – descrise în material drept „cea mai puternică pârghie” a Kievului – și a suspendat sancțiuni împotriva Rusiei pe care liderul de la Casa Albă tocmai le transformase în lege. Analiza notează că acordul privind motorina ar fi avut și o componentă de calcul politic intern, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, prin încercarea de a reduce prețurile la combustibil. În același timp, măsura este prezentată ca parte a unei afinități mai vechi a lui Trump față de Putin, pe care Kremlinul ar fi cultivat-o. Discuții despre noi acorduri și „separarea” războiului de relația bilaterală Potrivit materialului, Rusia a încercat, după revenirea lui Trump la putere, să separe conflictul din Ucraina de eventuale acorduri comerciale și de aprofundarea relațiilor diplomatice cu SUA. Casa Albă ar susține acum că astfel de acorduri ar ajuta Rusia să înțeleagă avantajele păcii. Kremlinul a declarat că Putin ar fi acceptat, într-o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, să poarte discuții cu Ucraina și SUA luna viitoare, însă cu reprezentanți de nivel relativ scăzut, iar un oficial rus ar fi minimalizat șansele unui acord cuprinzător în acest moment. În același registru, sunt menționate și alte piste de cooperare economică: discuții despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un grup de investitori din care ar face parte și guvernul american, potrivit The New York Times; o propunere a negociatorilor americani ca Europa să reia achizițiile în cantități mari de gaz rusesc transportat prin Ucraina, tot potrivit aceleiași publicații; un posibil acord privind îngrășămintele rusești, propus de Putin; proiecte discutate de partea rusă, inclusiv „centrele de date”, proiecte în energie și cooperare în sector, conform declarațiilor reprezentantului economic al lui Putin, Kirill Dmitriev. Efectul diplomatic: Rusia își revendică „victoria” de normalizare Materialul include reacții care sugerează că Moscova interpretează aceste evoluții ca pe o victorie diplomatică. Jurnalista pro-Putin Marina Akhmedova a scris pe rețelele sociale: „Din punctul meu de vedere, victoria a fost deja obținută.” În opinia unor analiști citați, această „ușoară normalizare” ar fi redus rolul SUA ca potențial susținător sau facilitator pentru Ucraina. Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, afirmă: „Chiar și această ușoară normalizare l-a ajutat pe Putin să elimine efectiv SUA și pe Trump din rândul potențialilor susținători sau facilitatori ai Ucrainei.” În același timp, analiza consemnează avertismente că stimulentele economice ar fi o soluție greșită pentru un conflict cu mize politice și de securitate și că strategia de a oferi stimulente pentru a opri războiul ar putea eșua. Ce urmează și care este riscul pentru stabilitatea politicii SUA Un element de incertitudine rămâne volatilitatea deciziilor de la Washington. Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe, este citat spunând că factorii de decizie ruși îl consideră pe Trump „foarte inconsecvent” și nu au prea multă încredere în abordarea sa față de Rusia, inclusiv în perspectiva schimbării strategiei după alegerile de la jumătatea mandatului. În paralel, analiza notează că Europa a început să joace un rol mai important în sprijinul economic și politic pentru Kiev, iar relațiile dintre Putin și mulți lideri europeni s-au deteriorat, ceea ce poate limita efectul unei apropieri Washington–Moscova asupra arhitecturii mai largi de sprijin pentru Ucraina. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că Rusia mizează pe provocări în UE, iar răspunsul trebuie calibrat pentru a evita escaladarea , în condițiile în care statele europene își ajustează deja postura de securitate la riscuri precum drone, atacuri cibernetice și dezinformare, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg Television și Bloomberg Radio , Nicușor Dan a spus că „rușii încearcă să escaladeze situația, să provoace toate țările europene” și că „nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. În același timp, el a indicat că statele membre NATO au ajuns la concluzia că este nevoie de o pregătire mai bună „pentru a răspunde acestor provocări și a ne păstra calmul”. Ce înseamnă „calm” în practică: apărare și reacție la atacuri hibride Președintele a descris o abordare în care reducerea tensiunilor merge în paralel cu pregătirea pentru „atacuri hibride” (acțiuni sub pragul unui război declarat, care combină mijloace militare și non-militare). În această categorie, el a inclus: incursiuni ale dronelor; atacuri cibernetice; campanii de dezinformare. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România vrea „să doboare dronele care pătrund pe teritoriul nostru și în apele noastre teritoriale”, menținând totodată o atitudine de evitare a escaladării. Contextul diplomatic: inițiative SUA, scepticism privind disponibilitatea Rusiei Digi24 notează că, deși au existat eforturi diplomatice repetate pentru pace, războiul din Ucraina se apropie de cinci ani. Cele mai recente inițiative pentru un acord ar veni din partea Statelor Unite, iar președintele Donald Trump ar pune responsabilitatea ajungerii la o înțelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei. Nicușor Dan a spus că speră ca Trump să reușească să medieze un acord, dar nu consideră că Rusia este, în prezent, pregătită pentru acest lucru. Expunere externă: interviuri în presa din SUA În aceeași săptămână, Nicușor Dan a acordat interviuri pentru News Nation, pentru The Julie Mason Show (SiriusXM) și pentru Newsmax și a publicat un editorial în The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA, mai arată articolul. [...]
Franța își extinde prezența operațională în Marea Neagră prin mobilizarea unui avion de patrulare maritimă care a participat la operațiuni de salvare după atacuri asupra navelor din zonă, potrivit Digi24 . Mișcarea contează pentru regiune, inclusiv pentru România, pe fondul intensificării incidentelor de securitate în apropierea rutelor comerciale și a porturilor de la Marea Neagră. Aeronava, un Atlantique 2 , operează în cadrul NATO și se află în regiune de două săptămâni, perioadă în care a contribuit la misiuni de salvare, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot , aflat în vizită la Varna, pe coasta bulgară a Mării Negre. Oficialul a spus că trei nave au fost atacate în ultimele zile, una dintre ele scufundându-se „în câteva minute”, la aproximativ 100 de kilometri de Varna. În același context, atacurile asupra navelor din Marea Neagră, în largul Ucrainei invadate de Rusia, s-au înmulțit în ultimele săptămâni. Vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „profund alarmată” de o nouă escaladare a acțiunilor Rusiei în regiune, după ce o navă comercială a fost atacată cu o dronă în apropierea portului românesc Constanța; România a atribuit atacul Rusiei. Platformă europeană de securitate maritimă, cu noduri la Varna și Constanța Barrot a salutat proiectul european de creare a unei platforme de securitate maritimă la Varna și Constanța „în anii următori”. Inițiativa, prevăzută în strategia europeană pentru Marea Neagră, vizează: evaluarea situației maritime; schimbul de informații; supravegherea în timp real; avertizarea timpurie. Ministrul bulgar de externe, Velislava Petrova, a declarat că viitorul centru de securitate pentru Marea Neagră se înscrie în abordarea strategică europeană. Context diplomatic și componenta economică Vizita lui Barrot este prezentată ca un semn de sprijin și solidaritate cu Bulgaria, în numele Franței și al Uniunii Europene. Totodată, ministrul francez a menționat semnarea iminentă a unei foi de parcurs pentru implementarea parteneriatului strategic franco-bulgar. Înaintea vizitei, Ministerul francez de Externe a indicat oportunități de cooperare economică pentru companiile franceze în domenii precum apărarea, industria spațială, transporturile și energia nucleară civilă. [...]
Deschiderea, după 12 ani, a unui pod-cheie China–Coreea de Nord a fost folosită imediat la nivel politic înalt , Kim Jong Un traversând granița spre Dandong pentru o întâlnire cu unul dintre cei mai importanți oficiali de la Beijing, potrivit Digi24 . Liderul nord-coreean s-a întâlnit sâmbătă, în China, cu Wang Huning , descris ca unul dintre oficialii de vârf ai conducerii de la Beijing, care i-a transmis salutările președintelui Xi Jinping. Vizita a inclus și opriri la un memorial de război și la o fabrică de automobile din Dandong, conform agenției chineze Xinhua. Podul nou peste Yalu, un proiect finalizat în 2014 și folosit abia acum Kim Jong Un ar fi ajuns la Dandong traversând „noul pod” peste râul Yalu, a relatat și agenția sud-coreeană Yonhap, potrivit News.ro. Informația vine la mai bine de o săptămână după deschiderea podului, un moment care, în contextul relatării, indică o accelerare a conectării practice dintre cele două țări. Podul are patru benzi și o lungime de 3.026 de metri. A fost finalizat în 2014, însă deschiderea a fost amânată ani la rând din cauza mai multor probleme, inclusiv lipsa drumurilor de legătură și a instalațiilor vamale pe partea nord-coreeană, potrivit presei sud-coreene. De ce contează: semnal de consolidare a legăturilor economice, în pofida sancțiunilor ONU Deschiderea podului este prezentată ca un pas care consolidează legăturile economice dintre Coreea de Nord – una dintre cele mai izolate țări din lume – și China, principalul său vecin și partener. În același timp, China rămâne un sprijin diplomatic și economic esențial pentru Phenian, în condițiile în care Coreea de Nord este supusă mai multor sancțiuni impuse de ONU, notează publicația. Materialul mai menționează că această dinamică are loc în pofida apropierii Coreei de Nord de Rusia, descrisă ca partener, dar și rival regional al Chinei. Separat de vizita în China, agenția oficială nord-coreeană KCNA a relatat sâmbătă dimineață că Kim Jong Un și-a îndemnat armata să se antreneze pentru a deveni „cea mai puternică din lume”, declarație făcută în cadrul unei reuniuni de două zile a comandanților militari, desfășurată la Phenian. [...]
Ilie Bolojan avertizează că menținerea echilibrelor bugetare devine o condiție pentru evitarea unei crize economice , pe fondul deficitelor și al cheltuielilor publice care vor rămâne o provocare și pentru actualul, și pentru viitorul guvern, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus că România a „consumat ani de zile mai mult decât ne-am putut permite” și că o corecție nu se poate face „de pe o zi pe alta”, motiv pentru care presiunea pe buget va continua. Declarațiile au fost făcute după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna , iar Digi24 notează că informațiile sunt atribuite Agerpres. De ce contează: riscul de contagiune dinspre buget spre economie Bolojan susține că, în lipsa unor măsuri care să păstreze „echilibrele” financiare, o criză bugetară poate escalada într-o criză economică, cu efecte asupra populației. În același context, el a criticat înlăturarea unui guvern „fără să pui nimic în loc”, pe care a catalogat-o drept iresponsabilă, într-o perioadă cu „crize suprapuse” interne și internaționale. Contextul invocat: contracție economică, șocuri energetice și presiuni externe În argumentația sa, Bolojan a enumerat o serie de factori care ar fi amplificat vulnerabilitățile: deficitul și măsurile de corecție, care „au generat o contracție economică”; seceta, descrisă drept fără precedent în regiune în ultimii peste 100 de ani, care ar fi afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, cu „20% din producția României de energie” neoperațională; războaiele (Ucraina și Golf), care ar fi alimentat crize globale și scumpiri la combustibili, cu efecte în lanț asupra petrochimiei și îngrășămintelor chimice. Ce spune despre mandatul de premier și reforme Bolojan a reamintit că și-a asumat funcția de prim-ministru în 2025, într-un moment dificil, dar a afirmat că reformele începute nu au fost duse până la capăt din cauza PSD și a unei moțiuni de cenzură. În opinia sa, „un vot, de un fel sau altul, nu rezolvă problemele României”. În concluzie, mesajul central este că ajustarea fiscal-bugetară rămâne inevitabilă și de durată, iar instabilitatea politică poate complica gestionarea deficitelor, crescând riscul ca tensiunile din buget să se transfere în economie. [...]
