Știri
Știri din categoria Diverse
USR condiționează sprijinul pentru formula de guvernare și deschide scenariul anticipatelor, în cazul în care nu se conturează o majoritate care să susțină un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, potrivit Digi24. Mesajul, transmis de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, mută presiunea negocierilor în zona de stabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale.
Buzoianu spune că USR susține în continuare o „rotativă” la guvernare, dar nu acceptă ca PSD să intre primul la guvernare. În viziunea USR, social-democrații ar trebui să „își demonstreze mai întâi loialitatea”, în timp ce PNL, USR și UDMR ar guverna inițial.
În același timp, USR exclude să voteze „guvern minoritar monocolor PSD” în acest moment. Buzoianu argumentează că PSD nu ar trebui „să primească un cadou” după ce „s-a aliat cu AUR și a dat un guvern jos”.
„Dar dacă nu va exista nicio majoritate pentru un guvern minoritar, este clar că va trebui să începem să discutăm serios și despre alegeri anticipate.”
Decizia formală de desemnare a premierului aparține președintelui, iar președintele Nicușor Dan a cerut partidelor o soluție pentru ieșirea din criza politică. Conform informațiilor prezentate, el le-a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria.
PNL, USR și UDMR urmează să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, ca alternativă la Sorin Grindeanu, și să ceară PSD să accepte o rocadă guvernamentală. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentantul minorităților naționale, au fost invitați la ora 18:00 la Palatul Cotroceni.
Recomandate
PNL își pregătește o strategie electorală pentru 2028 bazată pe alianțe și fuziuni , cu obiectivul declarat de a construi un „pol de modernizare” care să concureze PSD și AUR, potrivit Stirile Pro TV . Planul a fost detaliat de deputatul liberal Robert Sighiartău, după ce conducerea PNL a decis, în ședința Biroului Politic Național, să înceapă negocierile pentru fuziunea/absorbția cu Forța Dreptei , partid condus de Ludovic Orban. În logica PNL, această mișcare este prezentată drept „primul pas” în construcția noului pol. Un element operațional important din schița anunțată este că, „într-o primă fază”, viitoarea construcție ar urma să fie „o alianță strict pe urbanul mare, pe orașele mari”, în perspectiva alegerilor locale. Fuziunea cu Forța Dreptei, începutul unei formule mai largi Sighiartău a legat decizia de fuziune de o strategie mai amplă de reunificare a dreptei și de atragere de resurse umane din afara partidului. El a spus la RFI România că PNL vrea să se „deschidă experților și profesioniștilor” și să creeze mecanisme de consultare prin comisii de specialitate. În același timp, deputatul a indicat că, după etapa Forța Dreptei, PNL ar urma să discute și cu USR și „alte formațiuni” care susțin modernizarea statului, pentru a contura o alternativă politică pentru 2028, „pe modelul” Alianței DA din 2004. Miza declarată: reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor În descrierea „polului de modernizare”, Sighiartău a enumerat ca direcții modernizarea statului, reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor, susținând că PNL ar trebui să fie „principalul partid” care contribuie la această construcție. Tot el a argumentat necesitatea unei alternative printr-o critică la adresa PSD și AUR, despre care a afirmat că ar avea „reflexe” de a „restaura statul român” și de a-l împinge pe „drumul regresului” politic și instituțional. Ce urmează Din informațiile prezentate, calendarul și forma finală a alianței rămân neprecizate, însă direcția anunțată include două etape: fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și, ulterior, discuții cu USR și alte partide pentru o formulă electorală mai largă în 2028. [...]
PSD pune presiune pe miniștri cu termene scurte pentru reforma administrativă , iar miza imediată este lista de comasări și reorganizări din aparatul guvernamental, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse social-democrate din interiorul partidului. Conform surselor citate, liderii PSD și-ar fi pierdut răbdarea cu miniștrii pe care i-au numit în Guvernul condus de Luca Niculescu, aflat în funcție din 20 octombrie, și ar fi transmis că unii ar putea fi înlocuiți „în curând”, după mai puțin de trei săptămâni de activitate. În Biroul Permanent Național (BPN) al PSD, secretarul general Claudiu Manda ar fi vorbit despre „termene clare” stabilite pentru „miniștrii noștri”, unele deja expirate, altele scadente „astăzi”, potrivit aceleiași relatări. „S-ar putea ca pe unii să nu-i mai prindă Crăciunul în funcție”, a afirmat Claudiu Manda, susțin sursele citate. Deadline pentru comasări și reorganizări în administrația centrală Mesajul ar fi fost legat de centralizarea companiilor care trebuie incluse în reforma administrației centrale. Sursele invocate de Știrile Pro TV indică faptul că „săptămâna viitoare” ar fi termenul-limită pentru propunerile de: comasare, reorganizare a agențiilor, reorganizare a instituțiilor guvernamentale. Din perspectiva funcționării aparatului public, un astfel de calendar accelerat poate însemna schimbări rapide de structură și conducere în instituții și agenții, cu efect direct asupra modului în care sunt gestionate proiecte și bugete, deși articolul nu oferă detalii despre ce entități ar urma să fie vizate. Semnale interne: laude și critici în conducerea PSD În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar fi lăudat-o în BPN pe primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru un proiect „de peste 500 de milioane de euro”, și l-ar fi criticat pe primarul Buzăului, Constantin Toma, despre care a spus că ar fi pierdut „80 de milioane de euro din PNRR ” pentru anveloparea blocurilor. „O felicit pe Olguța Vasilescu pentru proiectul de peste 500 de milioane de euro, inaugurat la Craiova (...), spre deosebire de domnul Toma de la Buzău (...), care a pierdut 80 de milioane de euro din PNRR”, a declarat Grindeanu, potrivit sursei. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, următorul reper este termenul „de săptămâna viitoare” pentru propunerile de comasare și reorganizare. În funcție de ce va fi livrat de ministere până atunci, PSD ar putea decide dacă menține echipa guvernamentală sau operează schimbări, însă articolul se bazează pe surse și nu indică nume de miniștri vizați explicit de eventuale înlocuiri. [...]
Un angajat Apple a fost pus sub acuzare pentru crimă după un accident rutier mortal lângă Apple Park , un caz care poate expune compania la presiune reputațională și la întrebări despre statutul său de angajat în timp ce ancheta avansează, potrivit AppleInsider . Accidentul a avut loc vineri, în apropierea Apple Park Visitor Center, după ce Eric Chen Su, angajat Apple, ar fi condus cu aproximativ 100 de mile pe oră (circa 161 km/h) și a lovit un vehicul oprit în fața lui. Su a suferit răni ușoare, însă ocupanții mașinii lovite — o fetiță de doi ani și bona ei — au fost transportați la spital. Fetița, Riley Howard, a murit ulterior din cauza rănilor. Incidentul s-a produs la ora 12:01 PM, ora Pacificului (22:01, ora României), la intersecția dintre North Tantau Avenue și Pruneridge Avenue, în apropiere de centrul de vizitatori Apple Park. Încadrarea juridică a fost înăsprită: de la omor din culpă la crimă Inițial, Su a fost arestat și acuzat sub suspiciunea de „gross vehicular manslaughter” (omor din culpă în condiții agravante), însă acuzațiile au fost ulterior ridicate la crimă și agresiune cu o armă mortală, relatează The San Francisco Chronicle în materialul citat de AppleInsider. Potrivit KTVU , anchetatorii au concluzionat că acțiunile șoferului ar fi arătat o lipsă de considerare pentru siguranța celor din jur, notând că „o persoană rezonabilă ar fi știut că la acea oră zona era mai aglomerată decât de obicei”. Reacția Apple și ce urmează în dosar Apple a transmis un punct de vedere pentru MacRumors , printr-un purtător de cuvânt: „Suntem devastați de tragicul accident care a avut loc în afara Apple Park Visitor Center. Gândurile noastre sunt alături de toți cei care suferă, și suntem recunoscători pentru grija și sprijinul acordate de echipele de intervenție.” Publicația notează că nu este clar dacă Su a fost suspendat sau concediat de Apple. Cazul merge mai departe, iar Eric Chen Su, în vârstă de 38 de ani, este programat la o audiere pentru depunerea unei pledoarii („plea hearing”) în Palo Alto, pe 30 noiembrie. [...]
Interdicția anunțată public pentru un jurnalist ridică o problemă de procedură și de acces la instituții , după conferința de presă de la Cotroceni în care președintele Nicușor Dan i-a comunicat lui Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la întâlnirile cu presa, potrivit Stirile Pro TV . Episodul a declanșat reacții critice, inclusiv din partea gazetarului Cristian Tudor Popescu (CTP), care a calificat prestația șefului statului drept „sub orice critică”. Ce s-a întâmplat la conferința de presă de la Cotroceni Conform relatării, CTP s-a oprit în special asupra momentului în care președintele i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă de la Cotroceni, după o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. În comentariul „Palatul și Împăratul”, publicat la o zi după conferința-maraton , CTP susține că răspunsul președintelui la întrebarea jurnalistului a fost, de fapt, un nonrăspuns: în loc să răspundă acuzațiilor și întrebărilor, Nicușor Dan i-ar fi reproșat jurnalistului injurii și a anunțat că a dispus interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă. CTP mai afirmă că jurnalistului nu i-ar fi fost comunicată anterior o decizie oficială, iar interdicția a fost anunțată public chiar în timpul conferinței. Critica lui CTP: de la „Palatul” ca instituție la acuzația de autoritarism În textul citat de publicație, CTP interpretează gestul ca pe o manifestare de atitudine autoritară și critică felul în care președintele s-ar raporta la Palatul Cotroceni, sugerând că ar trata instituția ca pe o proprietate personală. „N. Dan pare convins că Palatul Cotroceni îi aparține, e proprietatea lui, în calitate de împărat care dă porunci. Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român încă de pe vremea când se numea Palatul Pionierilor, și eu jucam baschet pe-acolo. Nu e moșia genitorului matale”, a scris Cristian Tudor Popescu. În finalul comentariului, CTP susține că Nicușor Dan „năpârlește continuu”, iar ultima „piele” la care ar fi renunțat ar fi cea democratică, „lăsând să se vadă” un comportament autocratic. Contextul conferinței-maraton: AUR, ratingul de țară și alegerile anulate În aceeași conferință de peste două ore și jumătate, președintele a explicat de ce nu vrea AUR la guvernare și a spus că intrarea formațiunii în Executiv ar fi dus la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai, potrivit relatării. Tot atunci, Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD, argumentând că nu aveau majoritate parlamentară: „30% e mai mic de 50%”, numind un astfel de scenariu o „iluzie”. Un alt subiect a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024: președintele a vorbit despre nereguli financiare în campanie și despre influența rusă (război hibrid, atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare), menționând că își dorește ca raportul privind anularea alegerilor și implicarea Rusiei să ofere „imaginea de ansamblu”, fără să indice un termen de publicare. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă interdicția comunicată jurnalistului a fost formalizată ulterior printr-un act administrativ și nici care este procedura exactă invocată pentru o astfel de măsură. Cert este că anunțul a fost făcut public, direct, la finalul conferinței, după ce președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat și a susținut că dispoziția sa nu ar fi fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. [...]
Imagini rare cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare a capabilităților operaționale ale Chinei , prin confirmarea vizuală a compartimentelor interne de armament și a utilizării în misiuni cu tragere reală, potrivit Interesting Engineering . Materialul indică faptul că Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLA Air Force) au difuzat pe 9 noiembrie, la televiziunea de stat CCTV, imagini noi cu GJ-11 (numită și „Xuanlong”), o dronă de tip „aripă zburătoare” fără ampenaj, intrată oficial în serviciu în noiembrie 2025. Ce arată filmarea și de ce contează operațional Elementul central este prezentarea, din mai multe unghiuri, a compartimentului intern de armament , inclusiv ușile și muchiile „dințate” (profilate) ale acestora. Conform articolului, transportul munițiilor în interiorul fuzelajului, în locul punctelor externe de prindere, reduce reflexiile radar asociate armelor expuse, iar marginile profilate ajută la gestionarea reflexiilor provenite din îmbinări și deschideri. În același timp, imaginile ar include secvențe care trimit la: o misiune de lovire cu muniție reală („live-fire strike mission”); posibilitatea de operare coordonată cu avioane de vânătoare cu pilot , în roluri precum recunoaștere înaintată, momeală sau „platformă purtătoare” de armament. Date tehnice și capabilități menționate Potrivit sursei, GJ-11 are: prize de aer amplasate pe partea superioară a fuzelajului; o secțiune posterioară aplatizată și o duză de evacuare ecranată; acoperiri care absorb undele radar, pentru reducerea „semnăturii” radar. Autonomia este prezentată ca o rază estimată de circa 2.485 mile (aprox. 4.000 km) , iar misiunile vizate includ lovituri de precizie și suprimarea apărării antiaeriene inamice (SEAD). Articolul mai notează existența unei ferestre optice sub bot, cu aspect asemănător sistemului electro-optic de pe avionul chinez J-20, însă capabilitățile exacte ale senzorului nu sunt precizate . Indicii despre utilizare și extindere către componenta navală Interesting Engineering menționează că raportul difuzat ar fi prezentat și detalii despre prima misiune de lovire cu muniție reală, inclusiv faptul că două operatoare, Shi Xiaoran și Fu Ting, ar fi finalizat conversia în cinci luni și ar fi lovit ținta „din prima încercare”. Sursa subliniază însă că nu sunt oferite detalii despre data testului sau tipul de armă folosit . Separat, articolul indică dezvoltarea unei versiuni navale, GJ-21, derivată din GJ-11. Aceasta ar fi efectuat operațiuni de decolare și aterizare pe nava de asalt amfibiu Type 076 „Sichuan” în noiembrie 2026, semnalând eforturi de a duce conceptul de dronă stealth și în aviația navală. [...]
Armata SUA testează în Polonia o dronă-interceptor ieftină, ca alternativă la rachetele scumpe în fața atacurilor în masă cu drone , potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: apărarea antiaeriană caută soluții „consumabile” care să poată fi folosite în volum, fără a epuiza stocurile de muniții de mare valoare. Testele au avut loc între 2 și 6 noiembrie 2026, la Ustka Training Area din nordul Poloniei, în cadrul exercițiului Operation Audacious Fury . Militari din Tactics, Integration and Employment (TIE) Battery, parte a 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, au evaluat sistemul împotriva amenințărilor din categoriile Group 1–3 și a scenariilor de atacuri cu drone în masă. Ce este FD-1 și de ce contează în apărarea antidrone Sistemul testat este FD-1, o dronă de tip FPV (first-person view – controlată printr-un flux video live de la camera de la bord) proiectată să urmărească și să neutralizeze fizic alte drone, adică un interceptor „cinetic”. FD-1 este dezvoltată de Mountain Horse Solutions , subsidiară a Global Ordnance. Potrivit producătorului, FD-1: este operată de o singură persoană (nu de un echipaj dedicat); poate fi pregătită pentru lansare în mai puțin de două minute; poate funcționa independent sau integrată cu sisteme existente de detecție și urmărire; include o capabilitate de urmărire vizuală numită „Pixel-Lock”, care ar ajuta în faza finală de apropiere; poate depăși 165 mph (265 km/h). Publicația notează că fiecare angajare rămâne sub control uman, operatorul autorizând acțiunea. Problema economică din spatele deciziei: drone ieftine versus interceptori scumpi Motivul central invocat este dezechilibrul de costuri: drone relativ ieftine pot forța unitățile de apărare aeriană să folosească rachete ghidate de precizie care pot costa „sute de mii sau chiar milioane de dolari” per interceptare, ceea ce devine greu de susținut în atacuri saturate (multe ținte într-un interval scurt). În acest context, Interesting Engineering amintește și de un raport din iulie 2026 al US Congressional Budget Office („Options to Counter Small Unmanned Aircraft Systems”), care trece în revistă opțiuni precum interceptori cinetici, război electronic și arme cu energie dirijată și insistă pe ideea apărării stratificate (mai multe „niveluri” de mijloace, în funcție de tipul țintei). FD-1 este prezentată ca o opțiune pentru „nivelul inferior” al acestei apărări: folosirea unor interceptori mai mici pentru amenințări mici, păstrând munițiile scumpe pentru ținte care justifică acest cost. Următorul pas: proceduri standard și instruire pentru soldați fără experiență FPV Exercițiul din Polonia a avut și o componentă de pregătire: armata lucrează la proceduri standard de operare și la un sistem de instruire și certificare pentru militari fără experiență anterioară de zbor FPV, astfel încât capabilitatea să poată fi extinsă către alte unități de apărare aeriană. Lt. Col. John Verwiel, comandantul 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, a indicat ca obiectiv standardizarea instruirii și a procedurilor de angajare înainte de extindere. Staff Sgt. Felix Aguilar a spus că militari încadrați ca membri ai echipajelor de apărare aeriană și antirachetă învață acum să opereze drone FPV, inclusiv în zboruri deasupra Mării Baltice. Armata SUA nu a făcut publice ratele de succes ale interceptărilor, costurile pe angajare sau numărul de sisteme FD-1 evaluate în cadrul exercițiului, precizează sursa. [...]
