Știri
Știri din categoria Diverse
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare, într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România.
„Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.”
Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice.
„Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.”
Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova, pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie.
În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”.
„Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.”
Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova.
„Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.”
Recomandate
Traian Băsescu spune că o guvernare PSD–AUR este „foarte posibilă” , pe fondul unui bazin electoral comun și al unei retorici politice care speculează tema „străinătății”, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de scenariul politic, este una de direcție strategică: fostul președinte leagă această dinamică de modul în care este înțeleasă apartenența României la UE și de costurile asumate prin cedarea unei părți din suveranitate. Băsescu afirmă că o alianță PSD–AUR nu este „inevitabilă”, dar o consideră plauzibilă deoarece cele două partide ar funcționa pe „principiul vaselor comunicante”, cu migrație de voturi în funcție de nemulțumirile electoratului. În această logică, când alegătorii sunt supărați pe PSD se duc spre AUR, iar când se supără pe AUR revin spre PSD. „Opțiunea naționalistă” și limita suveranității în UE Fostul șef al statului descrie acest segment drept o „opțiune naționalistă” care, în opinia sa, nu este în majoritate anti-UE sau anti-NATO, dar își dorește „o Românie în care noi să hotărâm tot”. În același timp, el amintește că intrarea în Uniunea Europeană a presupus cedarea unei părți din suveranitate, aspect care ar trebui înțeles prin raportare la Constituție și la tratatele europene. Critica mesajelor bazate pe „spaima de străinătate” Băsescu susține că o parte dintre liderii politici exploatează nemulțumirile alegătorilor prin mesaje care alimentează teama față de „străini”, pentru a obține capital politic. În acest context, el invocă și beneficiile finanțărilor europene, dând ca exemplu investiții precum autostrăzi, termocentrale și căi ferate, despre care spune că sunt prezentate fals ca și cum ar fi fost realizate exclusiv „din banii noștri”. „Sunt însă mulți dintre liderii lor care îi folosesc pentru a parveni politic, utilizând minciuna, spaima de străinătate: «Străinii ne vor numai răul. Noi suntem buni, dar ei sunt răi și ne fură tot.»” Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ În fața ta ”, în contextul unei întrebări despre temerile legate de o eventuală guvernare PSD–AUR. [...]
Kremlinul își amplifică mesajele despre „câștiguri” în Ucraina înainte de ONU , într-o încercare de a induce ideea unei înfrângeri inevitabile a Kievului și de a slăbi sprijinul aliaților, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Miza este una de influență politică și diplomatică: ISW apreciază că Ministerul rus al Apărării folosește raportări exagerate despre avansuri pe front pentru a convinge Ucraina și partenerii săi că apărarea ucraineană ar fi „în pragul colapsului” și că ar trebui să capituleze în fața unei pretinse victorii inevitabile a Rusiei. Ce susține Rusia și ce estimează ISW Pe 19 septembrie, Ministerul rus al Apărării a afirmat că, de la începutul anului 2026, trupele ruse ar fi capturat peste 5.300 de kilometri pătrați și peste 220 de localități în Ucraina, inclusiv peste 670 de kilometri pătrați și 27 de localități doar în luna septembrie. ISW contrazice aceste cifre și spune că, în realitate, forțele ruse ar fi capturat 147,7 kilometri pătrați și 40 de localități în acest an, pierzând în total 20 de localități. Chiar și dacă sunt incluse zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu le controlează, totalul ar ajunge la 718,8 kilometri pătrați, „semnificativ mai puțin” decât susține Kremlinul. În același timp, estimările ISW indică faptul că forțele ucrainene au eliberat cel puțin 972,56 kilometri pătrați și 60 de localități în 2026. De ce contează momentul: vârful atenției internaționale Analiștii ISW notează că retorica s-a intensificat în perioada de vârf a alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei și în ajunul deschiderii Adunării Generale a ONU de la New York , când atenția internațională asupra războiului este maximă. În această logică, supraevaluarea câștigurilor pe front funcționează ca instrument de presiune: nu schimbă neapărat realitatea militară, dar poate influența percepții, poziționări publice și, implicit, coeziunea sprijinului extern pentru Ucraina. O explicație alternativă: „cultura minciunii” în raportări Exagerările ar putea avea și o cauză internă, nu doar una propagandistică, potrivit RBC Ukraine, citată în material: o „cultură a minciunii constante” în armata rusă, care ar alimenta raportări distorsionate în lanț. ISW mai susține că „realitatea este exact opusă” celei proiectate de Moscova: Ucraina ar deține inițiativa strategică și operațională de la sfârșitul lui 2025, iar Rusia nu ar fi înregistrat practic niciun avans din martie 2026, în timp ce Ucraina a desfășurat contraatacuri în sectoarele Kupiansk, Oleksandrivka și Lyman. În cadrul Operațiunii Vivaldi , Forțele Armate ale Ucrainei ar fi eliberat noi localități din nordul regiunii Donețk și ar continua ofensiva, conform informațiilor prezentate. [...]
Google a fost amendată cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și are șase luni să-și alinieze practicile la GDPR , după ce autoritatea irlandeză de protecție a datelor a constatat nereguli în prelucrarea datelor de localizare, potrivit Stirile Pro TV . Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a anunțat sancțiunea luni, precizând că supraveghează Google în Uniunea Europeană deoarece sediul european al companiei este în Dublin. Pe lângă amendă, DPC a dispus ca Google să-și ajusteze sistemele de prelucrare a datelor în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în termen de șase luni. Ce a vizat investigația și ce funcții sunt menționate Decizia vine după o investigație deschisă în februarie 2020 asupra Google Ireland Limited, în urma plângerilor depuse de mai multe organizații europene de protecție a consumatorilor. Plângerile au vizat „prelucrarea de către companie a datelor de localizare în legătură cu anumite servicii și produse”. DPC spune că investigația s-a concentrat pe trei funcții ale Google, considerate ca încălcând GDPR, pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului (mai 2018) până în februarie 2020: „Activitatea web și în aplicații” „Istoricul locațiilor” „Precizia locației” Reacția Google și ce urmează În replică, un purtător de cuvânt al Google a transmis că dosarul se referă la „reguli istorice” care ar fi fost între timp actualizate. „Acest caz privește reguli istorice care au fost actualizate între timp. Începând cu 2019, practicile noastre au evoluat semnificativ și am lansat instrumente robuste care simplifică gestionarea datelor de localizare.” Separat de acest caz, Google este vizată de alte trei investigații ale DPC, „toate într-un stadiu avansat”, potrivit autorității irlandeze. Ca reper al severității sancțiunilor DPC, cea mai mare amendă a instituției a fost aplicată în 2023 companiei Meta : 1,2 miliarde de euro, pentru transferuri de date către Statele Unite, în contextul îngrijorărilor privind supravegherea de către serviciile secrete americane. [...]
Perchezițiile DIICOT la locuința lui Călin Georgescu ridică miza dosarului de înșelăciune , după ce anchetatorii ar fi găsit o legitimație „diplomatică” suspectată ca fiind falsă și un aparat de bruiaj, potrivit Stirile Pro TV . Elementele indică posibile fapte conexe și pot complica ancheta, dincolo de prejudiciul reclamat. Surse judiciare citate de Agerpres spun că în vila din Mogoșoaia a fost găsită o legitimație intitulată „DIPLOMATIC ID” – „Order of Malta”, pe numele „senatorului” Călin Georgescu, cu fotografia acestuia. Anchetatorii bănuiesc că documentul este fals. Tot în cadrul verificărilor, procurorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj (menționat ca „rabbler”), despre care sursa arată că ar fi fost folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor. Fostul candidat la Președinție urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. La DIICOT a fost adus și omul de afaceri Ionel Rusen, conform aceleiași relatări. Contextul economic al dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane euro Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Leu ar fi fost atras într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care ar fi fost necesară o linie de credit. Cum ar fi funcționat schema, potrivit plângerii Din relatarea publicată reiese următorul traseu al discuțiilor și intermedierilor: Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept „om de încredere”; Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani despre care se afirmă că ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale; împrumutul nu s-ar fi mai realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea unei garanții de un milion de euro, fără să își recupereze banii. Ce urmează în dosar depinde de audierile anunțate la DIICOT și de verificările privind autenticitatea documentului și proveniența dispozitivului de bruiaj, aspecte prezentate în acest stadiu ca suspiciuni ale anchetatorilor. [...]
Mobilizarea Jandarmeriei și a Poliției la sediul central al DIICOT din București a fost declanșată după ce zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu s-au strâns în fața instituției, potrivit Stirile Pro TV . Jandarmeria Capitalei a anunțat că a dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru gestionarea situației. Conform comunicatului citat, autoritățile au amenajat un spațiu delimitat cu panouri metalice, pe trotuar, pentru separarea zonelor și menținerea unor „spații de siguranță”, astfel încât să fie asigurate accesul în instituție și desfășurarea traficului rutier din zonă. Polițiștii rutieri sunt prezenți pentru fluidizarea traficului și pentru prevenirea unor incidente, mai arată aceeași sursă. Contextul protestului este legat de ancheta în care este vizat Călin Georgescu. Luni dimineață, acesta a fost ridicat din trafic și dus acasă, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. DIICOT a oferit, tot luni, detalii despre dosar, procurorii susținând că o parte din bani „ar fi urmat să fie folosiți în campania electorală” a lui Georgescu. [...]
Veneția ia în calcul o scumpire puternică a taxei de acces pentru turiștii de o zi, până la 30 de euro (aprox. 150 lei) din 2027 , într-o încercare de a face măsura mai eficientă ca instrument de descurajare a supraturismului, potrivit Stirile Pro TV . Autoritățile locale analizează și extinderea perioadei din an în care taxa se aplică. În prezent, nivelul este între 5 și 10 euro, însă viceprimarul Simone Venturini Zuin a spus că suma actuală este „prea scăzută” pentru a combate turismul excesiv, iar orice nou tarif pentru 2027 ar urma să fie discutat și agreat cu Guvernul, conform Agerpres, care citează publicația regională Il Gazzettino. „Actuala taxă, între cinci şi 10 euro, este accesibilă, virtual, pentru oricine, riscul este să nu mai aibă efectul descurajator pe care ar fi trebuit să-l aibă această măsură. Există discuţii să ajungem cu taxa chiar până la 50 de euro”, a declarat Zuin, adăugând însă că ar putea fi stabilit un maximum de 30 de euro. Cum funcționează taxa acum și ce bani a adus Schema a fost introdusă inițial ca test și se află în al treilea an, după ce în 2024 a fost aplicată doar 29 de zile, în primul sezon estival. În prezent, taxa este colectată în 60 de zile cu trafic maxim, în perioada aprilie–iulie, între 08:30 și 16:00. Regulile menționate în material: cei care rezervă cu cel puțin trei zile înainte plătesc 5 euro; cei care înnoptează în oraș sunt scutiți de taxa de intrare, dar plătesc taxa turistică pe noapte de cazare; în restul anului, vizitatorii de o zi pot intra gratuit. În acest sezon, Veneția a încasat peste 5,2 milioane de euro (aprox. 26 milioane lei) din vânzarea a aproape 680.000 de tichete de intrare. Anul trecut, orașul a raportat peste 720.000 de vizitatori de o zi, care au generat aproximativ 5,4 milioane de euro (aprox. 27 milioane lei). De ce contează: presiune pe oraș și eficiența măsurii Banii sunt destinați unei mai bune gestionări a turismului de masă. În același timp, criticii susțin că taxa nu îi descurajează pe turiști să vină. Materialul notează și un indicator al presiunii asupra orașului: în centrul istoric al Veneției mai locuiesc aproximativ 50.000 de persoane, un număr mai mic decât cel al paturilor de hotel din oraș. [...]
