Știri
Știri din categoria Diverse
AUR pune sub semnul întrebării sprijinul financiar pentru Ucraina, invocând constrângeri bugetare, într-un moment în care România a anunțat achiziții de energie electrică din Ucraina pe fondul tensiunilor din sistemul energetic intern, potrivit Digi24.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat la „Interviurile Digi24.ro” că România „nu-și poate asuma” în acest moment un sprijin economic și financiar pentru Ucraina, argumentând cu „deficitele și problemele economice” ale statului român. În același timp, el a spus că formațiunea nu ar bloca ajutorul european, dar respinge asumarea unui efort financiar direct de către România.
„Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România, în acest moment, nu-și poate asuma un sprijin economic, un sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european (...), dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru.”
Dungaciu a precizat că AUR nu se opune relațiilor comerciale dintre cele două state, făcând distincție între sprijin financiar și tranzacții economice.
„Acorduri economice să facem cu toții. Nu asta este problema. Este un acord economic, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic.”
Declarațiile vin în contextul în care România a anunțat că va cumpăra energie electrică din Ucraina, prin intermediul companiei Energocom din Republica Moldova, pe fondul dificultăților din sistemul energetic național. În același material se arată că un reactor de la Cernavodă este oprit pentru lucrări de mentenanță, iar al doilea funcționează în condiții speciale pentru a asigura producția de energie.
În același interviu, liderul AUR a susținut că prelungirea războiului nu ar crește securitatea României și că Bucureștiul ar trebui să își coordoneze poziția cu Statele Unite, afirmând că ideea menținerii Rusiei la distanță prin continuarea conflictului ar fi, în opinia sa, „o eroare strategică”.
„Credința noastră este că, cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape, Ucraina devine mai slabă, iar problematica de securitate a României se adâncește.”
Dungaciu a nuanțat și una dintre pozițiile controversate exprimate anterior de George Simion despre Republica Moldova, spunând că este „un stat legitim” deoarece este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite. El a adăugat că reunificarea ar putea avea loc doar dacă este dorită de cetățenii Republicii Moldova.
„Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc.”
Recomandate
SUA a aprobat o vânzare de 2,1 miliarde de dolari către Ucraina , pentru 500 de rachete Patriot PAC-3, iar structura de finanțare mută o parte importantă din povara bugetară către aliați și mecanisme europene, potrivit Stirile Pro TV . Decizia a fost anunțată de Departamentul de Stat al SUA și este consemnată de Reuters. Acordul vizează rachete interceptoare defensive Patriot PAC-3, cu o valoare estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei). Contractorul principal pentru această vânzare este Lockheed Martin . Cum este finanțată achiziția Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti pentru aceste rachete folosind un mix de surse, care include: contribuții din partea Canadei, Germaniei și Norvegiei, direcționate prin programul american JUMPSTART; fonduri naționale finanțate prin împrumutul Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. Informația despre mecanismul de plată este atribuită de Știrile Pro TV agenției Agerpres, care citează comunicatul Departamentului de Stat. De ce contează: efect bugetar și industrial Dincolo de componenta militară, tranzacția are o dimensiune economică: un contract de miliarde de dolari pentru industria de apărare din SUA, cu Lockheed Martin ca principal contractor, și un aranjament de finanțare care implică direct state aliate și instrumente de sprijin ale Uniunii Europene. În practică, asta poate reduce presiunea imediată asupra bugetului Ucrainei, fără a elimina însă costul total al achiziției. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
Ucraina mizează pe o rundă tehnică de negocieri la Abu Dhabi până la 10 noiembrie , însă calendarul depinde de Washington, iar escaladarea din Orientul Mijlociu ar putea complica organizarea întâlnirii, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski indică faptul că următorul pas în discuțiile de pace rămâne condiționat de prioritățile și disponibilitatea SUA, nu doar de pozițiile Kievului și Moscovei. Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă comună cu premierul olandez Rob Jetten, că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire trilaterală „programată la Abu Dhabi” și că așteptarea Kievului este ca aceasta să aibă loc „până pe 10 noiembrie”. „Ne aşteptăm ca întâlnirea să aibă loc până pe 10 noiembrie şi sperăm din tot sufletul ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu (...) să nu o împiedice.” Ce ar urma să fie pe agenda discuțiilor Zelenski a indicat că formatul ar putea include mai multe întâlniri tehnice și a detaliat temele pe care Ucraina le vede ca prioritare, cu accent pe măsuri punctuale, nu pe un acord politic final. Pe agendă ar urma să fie, între altele: armistițiu în sectorul energetic; armistițiu pe mare; schimb de prizonieri; „multe chestiuni umanitare”. În privința teritoriilor, liderul ucrainean a spus că Ucraina este pregătită să discute subiectul, dar „numai la nivel de lideri”. Europenii, în afara formatului Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat că partea europeană nu va participa la negocierile tehnice trilaterale dintre SUA, Ucraina și Federația Rusă, programate pentru luna următoare. El a susținut că există un acord ca discuțiile să aibă loc fără europeni și a ironizat posibilitatea prezenței acestora. Ușakov nu a confirmat însă data avansată de Zelenski (10 noiembrie), afirmând că momentul întâlnirii va fi anunțat în curând. Tot el a spus anterior că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. De ce contează: controlul calendarului rămâne la Washington Dincolo de data vehiculată, elementul cu impact imediat este faptul că Zelenski leagă explicit desfășurarea întâlnirii de „partea americană”. Asta sugerează că, în această etapă, ritmul negocierilor este determinat în primul rând de decizia și capacitatea SUA de a susține un format de discuții, într-un context internațional în care atenția diplomatică poate fi deturnată de crize paralele, precum tensiunile din Orientul Mijlociu. [...]
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
AUR anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu , indiferent dacă Executivul își asumă sau nu răspunderea pe rectificarea bugetară, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță de reglementare și funcționare instituțională: moțiunea este instrumentul prin care opoziția poate bloca o angajare a răspunderii (procedură accelerată de adoptare a unor măsuri), iar simpla ei depunere poate crește presiunea politică pe calendarul rectificării. George Simion a declarat, într-o conferință de presă, că AUR consideră depunerea moțiunilor de cenzură „atributul opoziției”, mai ales în contextul unei posibile asumări a răspunderii Guvernului pentru rectificarea bugetară. Liderul AUR a făcut trimitere și la precedentul moțiunilor împotriva Guvernului Bolojan, menționând că una dintre acestea a fost „semnată și votată și de PSD”. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a susținut aceeași linie: dacă Guvernul își asumă răspunderea, opoziția „întotdeauna depune moțiune de cenzură”, iar dacă nu își asumă, AUR va depune oricum moțiune. Invitat la Digi24, Peiu a argumentat că angajarea răspunderii nu este „o procedură democratică” decât dacă este folosită „cu parcimonie” și a criticat ideea recurgerii la acest mecanism la doar două luni de la intrarea la guvernare. Ce spune AUR despre sprijinul parlamentar Întrebat cu cine s-ar alia pentru acest demers, Peiu a spus că, „deocamdată”, nu știe și că AUR a depus „nenumărate” moțiuni fără a fi împreună cu PSD sau cu alte partide. În același timp, a indicat că eventuala nealăturare a altor formațiuni care se declară în opoziție ține de decizia acestora. Schimb de replici cu UDMR În același context, Peiu a comentat declarațiile lui Kelemen Hunor (UDMR), care afirmase că partidele din opoziție nu se vor alia cu AUR, motiv pentru care Guvernul ar fi „condamnat” să guverneze până în 2028. Peiu a replicat atacându-l pe liderul UDMR și a ridicat ipoteza unei moțiuni depuse de alte partide, care ar putea fi votată și de AUR. Separat, Peiu a fost întrebat și despre demersul AUR de a-l chema în Parlament pe premierul Luca Niculescu, despre care a spus că a fost „o înțelegere” pe acel subiect, respingând ideea unei alianțe între AUR și PSD. [...]
