Știri
Știri din categoria Diverse
Dacia a lansat Striker, un crossover de segment C cu preț de intrare sub 25.000 de euro, poziționat peste Bigster ca dimensiuni și produs la uzina Renault din Bursa, Turcia, potrivit Libertatea. Primele unități sunt așteptate în showroom-uri în decembrie 2026, ceea ce mută discuția din zona de concept în cea de planificare comercială și de piață.
Modelul este prezentat ca fiind mai mare decât SUV-ul Bigster fabricat la Mioveni, iar pragul de preț îl plasează în partea superioară a gamei Dacia. În articol sunt oferite repere de preț pentru restul gamei: Duster pornește de la 17.100 euro (fără Rabla), Bigster de la 20.490 euro, iar Jogger (produs în Maroc) de la 16.650 euro.
Conform producătorului, Striker combină „dinamismul și eficiența unei berline” cu „eleganța unui break” și „verticalitatea unui SUV”. Din datele prezentate:
La interior, planșa de bord este descrisă ca similară celorlalte modele Dacia, cu ecran de 10,1 inchi, hărți actualizate timp de 8 ani și sistem audio Arkamys 3D Sound System cu 6 difuzoare.
Libertatea notează că mașina are 1.400 kg la gol și vine cu trei variante „electrificate” (adică include forme de hibridizare, nu este prezentată ca electrică pură):
Producătorul indică un preț de pornire „puțin sub 25.000 de euro” (aprox. 125.000 lei), fără a detalia în material nivelurile de echipare sau prețurile pe versiuni.
Recomandate
USR acuză o „presiune” politică prin scenariul dizolvării Parlamentului , pe fondul negocierilor pentru învestirea unui nou guvern, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler , susține că informația potrivit căreia președintele României ar pregăti dizolvarea Parlamentului este „o bârfă lansată de PSD”, menită să strângă voturi pentru un cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu , în care să intre și miniștri social-democrați. Seidler a spus că zvonul ar funcționa ca instrument de presiune asupra partidelor, în condițiile în care ar fi vehiculată ideea unui decret de dizolvare care „ar urma” să fie semnat vineri, dacă nu se conturează o susținere clară pentru Niculescu. „Cred că cine a lansat această bârfă asta își dorește: să pună presiune pentru a strânge voturi pentru miniștrii PSD în Guvernul Luca.” Poziția USR: fără PSD în guvern, dar deschidere pentru PNL și UDMR Reprezentantul USR a reiterat că partidul nu va vota un executiv din care să facă parte PSD sau „surogați de PSD”. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD sau surogați de PSD.” În același timp, Seidler a afirmat că USR rămâne disponibil să participe la guvernare alături de PNL și UDMR, conform declarațiilor sale. De ce contează: incertitudine politică și semnal pe politica fiscal-bugetară Dincolo de disputa politică, miza imediată este capacitatea de a forma o majoritate care să treacă un guvern prin Parlament, într-un context în care partidele își condiționează sprijinul. Seidler a legat explicit disponibilitatea USR de un set de direcții care ating și zona de politici economice și bugetare, inclusiv reducerea cheltuielilor statului și „disciplină financiară”. „Avem disponibilitatea (...) de a contribui la reducerea cheltuielilor încă nereduse suficient ale statului român, de a avea o disciplină financiară, de a nu arunca cu bani pe care România nu-i are.” Ce spune Seidler despre dizolvarea Parlamentului Seidler a invocat declarații publice ale președintelui României, despre care afirmă că ar fi respins în repetate rânduri varianta dizolvării Parlamentului, chiar dacă ar exista posibilitatea constituțională. În lipsa unei poziții explicite noi din partea șefului statului, USR tratează scenariul ca pe un zvon. „Până când președintele României nu spune expres acest lucru, eu consider că e doar o bârfă lansată de PSD.” Context: disputa despre „guvern apolitic” În intervenția sa, Seidler a contestat și ideea unui guvern „apolitic”, argumentând că orice executiv care primește votul de învestitură capătă, inevitabil, „culoarea” majorității parlamentare care îl susține. „Guvern nepolitic, apolitic nu există.” [...]
Sorin Grindeanu exclude orice colaborare cu USR și critică abordarea de „control” a miniștrilor partidului , susținând că rolul lor ar trebui să fie administrarea domeniilor și elaborarea de politici publice, nu „căutarea” de nereguli, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute marți, la România TV , și sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Președintele PSD a spus că reprezentanții USR „trebuie să plece acasă” și că nu ia „sub nicio formă” în calcul o colaborare cu ei. „Ăștia de la USR trebuie să plece acasă. Nu fac decât rău. (...) Nu iau în calcul sub nicio formă vreo colaborare cu ei.” Critica: miniștri „detectivi” versus administrare și politici publice Grindeanu a afirmat că, atunci când ajung miniștri, unii reprezentanți ai USR ar avea impresia că sunt „un fel de detectivi” și că „trebuie să găsească ceva”, dând ca exemplu verificări legate de ANM, unde a folosit formularea „caută pe la ANM sutiene”. În același timp, liderul PSD a precizat că nu îl interesează „lucrurile astea” în sens politic și că, dacă cineva a încălcat legea, „să plătească”. Argumentul său este că există deja mecanisme instituționale de verificare în ministere. „Să știți că există în fiecare minister câte un corp de control. Tu trebuie să faci altceva, să administrezi acel domeniu, să faci politici publice în acel domeniu, să încerci să aduci bunăstare românilor din perspectiva acelui domeniu.” De ce contează Mesajul lui Grindeanu fixează o linie politică de excludere a USR din orice formulă de colaborare invocată de acesta și pune accent pe o dispută de „model de guvernare”: control și expunere de nereguli versus administrare și politici publice. În context, referirea la ANM apare ca exemplu folosit pentru a susține critica la adresa modului în care USR ar exercita funcțiile executive. [...]
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
PSD ar putea prelua portofolii cu impact direct în economie și servicii publice dacă intră în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit unei analize făcute de gazetarul Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Libertatea . În intervenția sa, CTP a avansat scenariul în care PSD ar primi ministere precum Energia, Agricultura, Transporturile și Sănătatea, în timp ce la Apărare, Externe și Finanțe „decide domnul Nicușor Dan”, după cum a formulat acesta. Miza, în această logică, este că portofoliile indicate sunt „foarte sensibile pentru populație”, unde efectele deciziilor se văd rapid în costuri, infrastructură și acces la servicii. De ce contează: portofolii cu efect imediat în prețuri, investiții și servicii Dacă PSD ar ajunge să gestioneze Energia, Agricultura și Transporturile, ar controla zone cu impact economic direct: de la politici energetice și lanțuri de aprovizionare, până la proiecte de infrastructură și funcționarea transportului public. Sănătatea rămâne, la rândul ei, un domeniu cu presiune bugetară și cu efecte sociale imediate. CTP a susținut și că PSD ar urmări „o atribuire directă” în privința viitorului Executiv și a descris drept fezabilă o formulă cu Luca Niculescu premier, miniștri PSD și miniștri tehnocrați, pe fondul așteptării că PNL, USR și UDMR ar putea vota un astfel de guvern. Anticipatele, improbabile în acest moment Întrebat despre posibilitatea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate , CTP a spus că nu vede această variantă ca fiind cea mai probabilă, invocând poziționările anterioare ale președintelui Nicușor Dan, care ar fi respins ideea anticipatelor. În același context, gazetarul a afirmat că PSD ar fi „cel mai îngrozit” de anticipate, pe motiv că partidul s-ar afla „la cel mai scăzut nivel din istoria sa, ca procentaj” (afirmație prezentată ca opinie în intervenția sa). Calendarul politic: lista de miniștri, așteptată pe 15 octombrie În contextul crizei politice, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu să formeze guvernul, iar acesta are 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista de miniștri și programul de guvernare, termen indicat pentru 15 octombrie. Între timp, PNL a anunțat, prin Ilie Bolojan, că acceptă să susțină Guvernul Luca Niculescu timp de șase luni și că în acest interval „nu vom vota nicio moțiune de cenzură”. UDMR, prin Cseke Attila, a transmis că, din punctul său de vedere, guvernul „trebuie învestit”, o poziție similară fiind atribuită și lui Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor Libertatea bazate și pe stenograme, PSD ar fi discutat intern varianta să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru jumătate de an, fără ca partidul să nege public această direcție. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
