Știri
Știri din categoria Diverse
Prețurile la băuturi și mâncare pe stadioanele CM 2026 variază masiv, de la 3 dolari la peste 20 de dolari pentru o bere, iar diferențele dintre orașe pot schimba semnificativ costul total al unei zile de meci pentru suporteri, potrivit Euronews.
La polul ieftin este Mexicul, unde o bere („cerveza”) costă în jur de 3 dolari (aprox. 14 lei). La polul opus, în Statele Unite, cele mai scumpe stadioane menționate sunt în San Francisco, Los Angeles și New York, unde berea trece de 16 dolari și poate ajunge până la 22 de dolari (aprox. 102 lei).
În Canada, nivelul de preț este comparabil cu cel din SUA. La Toronto, cea mai ieftină bere cumpărată de suporteri a fost una locală, la 16,75 dolari canadieni (aprox. 55 lei).
O excepție în SUA este Atlanta, unde stadionul a păstrat politica „Fan First Pricing” și vinde o bere locală la draft de 350 ml cu 5 dolari (aprox. 23 lei). Tot acolo, și mâncarea este prezentată ca fiind cea mai ieftină dintre stadioanele din SUA: cheeseburger la 5 dolari, cartofi prăjiți la 3 dolari și pizza la 18 dolari.
Diferențele se văd și la mâncare. În comparație cu Atlanta, la Toronto un cheeseburger ajunge la 25 de dolari canadieni (aprox. 82 lei), iar cartofii prăjiți la 10,25 dolari canadieni (aprox. 34 lei).
La capitolul băuturi non-alcoolice, Euronews notează că, deși FIFA a introdus pauze de hidratare pentru fotbaliști (detalii într-un material separat al publicației), în tribune suporterii au plătit chiar și 8 dolari pentru o apă în Dallas (aprox. 37 lei) sau 7,75 dolari pentru o băutură răcoritoare în Los Angeles (aprox. 36 lei).
Recomandate
Uniunea Europeană analizează înăsprirea controlului asupra diplomaților ruși , inclusiv prin măsuri care ar putea limita mai strict deplasările acestora între statele membre, pe fondul intensificării „amenințărilor hibride” atribuite Moscovei, potrivit Digi24 . Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, dar ar putea deveni un nou pas în regimul de sancțiuni al UE. Miza este una de reglementare și securitate: statele membre încearcă să își coordoneze răspunsul la ceea ce oficialii europeni descriu drept interferențe și acte de sabotaj susținute de Rusia, în condițiile în care diplomații sunt protejați de reguli internaționale care limitează spațiul de manevră al guvernelor. Ce măsuri sunt deja în vigoare și ce se discută acum Potrivit articolului, discuțiile vin în continuarea mecanismului introdus anul trecut, în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE. Acesta obligă diplomații ruși detașați în Uniune să notifice intenția de a călători sau de a tranzita un alt stat membru (în afara țării gazdă) cu „cel puțin 24 de ore” înainte. Măsura se aplică pe o plajă largă de persoane: agenți diplomatici și consulari de toate gradele, inclusiv ambasadori; personal administrativ, tehnic și de serviciu; membrii familiilor acestora. Deși mecanismul crește capacitatea de supraveghere a deplasărilor, el nu restricționează automat libertatea de circulație. Statele membre pot însă alege o procedură mai strictă, care presupune solicitarea unei autorizații de tranzit; dacă autorizația este refuzată, diplomatul nu poate traversa teritoriul statului respectiv. Procedura este opțională, iar până acum doar două țări ar fi aplicat-o, în condițiile în care sistemul funcționează abia din ianuarie 2026, iar „experiența este limitată”, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene citat de Digi24. Contextul: „amenințări hibride” și incidente asociate cu Rusia Subiectul a revenit în prim-plan la Bruxelles pe fondul unei serii de atacuri hibride, unele atribuite direct Moscovei, care au alimentat îngrijorări privind securitatea colectivă a Uniunii. În articol sunt menționate, ca exemple, un presupus atac incendiar asupra unei companii din domeniul apărării din Estonia și descoperirea unei drone neexplodate pe Aeroportul din Leipzig , în Germania, incidente asociate cu Rusia. Totodată, Digi24 notează că luna trecută Ungaria a expulzat 10 diplomați ruși, invocând comportament „inacceptabil” în temeiul Convenției de la Viena din 1961, iar Moscova a răspuns printr-o măsură similară. Limita juridică: Convenția de la Viena Orice înăsprire a măsurilor va trebui calibrată în raport cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, care oferă drepturi și protecții extinse diplomaților. În consecință, eventualele restricții suplimentare trebuie analizate astfel încât să rămână compatibile cu obligațiile internaționale ale statelor membre. În paralel, pe măsură ce discuțiile despre noi sancțiuni se intensifică, UE ar încerca și promovarea unei interdicții de vize pentru foști soldați ruși și reguli mai stricte pentru turiștii ruși, potrivit aceleiași surse. „Acțiunile Rusiei nu vor rămâne fără răspuns”, se menționează în proiectul de concluzii pregătit pentru summitul liderilor UE de săptămâna viitoare. Ce urmează depinde de consensul dintre statele membre și de forma finală a concluziilor politice care ar putea deschide calea către măsuri aplicabile la nivelul întregii Uniuni. [...]
PSD își calculează costul politic al susținerii guvernului Niculescu , iar stenogramele dintr-o ședință internă indică temerea că partidul ar „deconta” guvernarea fără să controleze agenda, potrivit Digi24 . Discuțiile au avut loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fără o nominalizare din rândul social-democraților. În ședință, liderii PSD au discutat explicit riscul ca o eventuală intrare la guvernare să transfere către partid responsabilitatea pentru măsuri și rezultate, în timp ce premierul ar rămâne perceput ca „din afara” formațiunii. Miza este una operațională și de putere: dacă PSD susține un executiv pe care nu îl conduce, își asumă costurile fără pârghii suficiente de control. „Decontăm tot”: rezerve față de profilul premierului propus Sorin Grindeanu a descris desemnarea ca fiind în contradicție cu așteptările PSD și a avertizat asupra unui scenariu în care partidul rămâne cu nota de plată politică la finalul mandatului. „Suntem în contradicție cu un profil de premier de tip Cioloș. Nu ducem steagul, dar vom deconta tot dacă suntem doar noi în Guvern. Omul va pleca ambasador și noi rămânem”, ar fi afirmat Sorin Grindeanu. Mesajul, așa cum reiese din stenogramele citate, sugerează că PSD vede un risc de asimetrie: sprijin parlamentar și eventuală participare guvernamentală, dar fără beneficiul politic al conducerii executivului. Scenariul „sprijin pe termen scurt” și miza rectificării bugetare În discuții a apărut și varianta unei susțineri limitate în timp, legată de nevoia de a face rectificarea bugetară, astfel încât să existe resurse pentru anul viitor. Gabriel Zetea a indicat că, în partid, există așteptări ca sprijinul să fie condiționat și temporar, nu neapărat echivalent cu intrarea PSD la guvernare. În logica PSD, o susținere punctuală ar reduce expunerea la costurile guvernării, păstrând în același timp capacitatea de negociere pe teme bugetare. „Primul nostru răspuns este nu”: semnal de repoziționare în opoziție Vasile Dîncu a susținut, potrivit stenogramelor, că desemnarea lui Luca Niculescu închide perioada de ambiguitate în care PSD era „și la Putere, și în Opoziție”, iar decizia președintelui ar fi împins partidul în opoziție. „Aseară s-a încheiat perioada de negociere în care eram și la Putere, și în Opoziție. Președintele ne-a împins, practic, în Opoziție. E un moment de cotitură pentru noi. AUR ne atacă consistent, ne-am dezamăgit electoratul […] Va trebui să arătăm un mesaj ferm. Primul nostru răspuns este nu”, a remarcat Vasile Dîncu. În aceeași cheie, Alfred Simonis ar fi criticat decizia președintelui, apreciind că aceasta „dăunează politic” PSD, potrivit surselor Digi24. În perioada următoare, semnalul relevant pentru mediul economic rămâne gradul de predictibilitate politică: dacă PSD refuză sprijinul, formarea unei majorități și calendarul deciziilor bugetare (inclusiv rectificarea) pot deveni mai greu de închis, cu efect direct asupra planificării fiscale și a priorităților de cheltuieli. [...]
Dacia își ajustează activitatea la Mioveni prin reducerea temporară a producției și un nou program de plecări voluntare , pe fondul scăderii comenzilor, iar pachetele compensatorii pot ajunge până la 240.000 de lei, potrivit Digi24 . Angajații care acceptă încetarea contractului de muncă „prin acordul părților” ar urma să primească salarii compensatorii stabilite în funcție de vechimea în companie și de situația fiecărui salariat. Informațiile despre grila de compensații sunt atribuite de Digi24 jurnaliștilor de la Profit.ro . Compensații până la 240.000 de lei, în funcție de vechime și situație Conform datelor prezentate de Profit.ro și preluate de Digi24, sumele diferă semnificativ: angajații cu boli profesionale pot primi până la 240.000 de lei ; pentru o vechime de doi ani , suma poate ajunge la 45.000 de lei ; pentru o vechime de peste 16 ani , compensațiile pot depăși 200.000 de lei net . De ce contează: reducerea comenzilor se vede în producție și în organizarea muncii Motivul invocat pentru lansarea programului este reducerea activității la uzina Dacia din Mioveni. Digi24 notează că fabrica ar produce în prezent mai puține autoturisme pe lună decât în trecut, iar programul de lucru ar fi fost, de asemenea, redus. Reprezentanții Dacia au confirmat pentru Profit.ro existența programului. Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, acesta vizează în special zonele în care activitatea urmează să fie redusă, proiecte care se încheie sau posturi afectate de automatizare. Context: un program similar a fost derulat în vară Nu este prima măsură de acest tip la Mioveni. În vară, aproximativ 200 de ingineri și specialiști au fost vizați de un program asemănător de plecări voluntare, pe fondul schimbărilor din industria auto care obligă producătorii să-și adapteze structura de personal și activitatea la condițiile de piață. [...]
Kremlinul respinge acuzațiile Germaniei și le leagă de creșterea bugetelor de apărare , într-un schimb de poziții care poate alimenta presiunea politică pentru accelerarea reînarmării în Europa, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a calificat drept „absolut nefondate” acuzațiile serviciilor secrete germane potrivit cărora Rusia ar purta un „război din umbră” împotriva țărilor europene. În același timp, oficialul rus a susținut că Germania își creează „un inamic imaginar” pentru a justifica majorarea cheltuielilor pentru apărare, relatează Reuters. Ce spun autoritățile germane și ce contestă Moscova Martin Jaeger a declarat că Germania se află într-o situație de confruntare cu Rusia care a căpătat o „nouă dimensiune, mai periculoasă” și a adăugat că amenințarea unor atacuri rusești asupra unor ținte din Germania rămâne „reală și iminentă”. Solicitat să comenteze, Peskov a respins acuzațiile și a afirmat că Berlinul ar folosi acest tip de argumente pentru a justifica „cheltuielile destinate militarizării”. Contextul: avertismente privind atacuri hibride și ținte critice Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie „hibridă” — adică o combinație de acțiuni precum atacuri cu drone și atacuri cibernetice — și i-au atribuit responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig , în august. De ce contează: legătura directă cu creșterea bugetului de apărare În iulie, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare în decurs de patru ani și să atingă până în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din produsul intern brut pentru nevoile fundamentale de apărare, devansând termenul convenit. În acest cadru, disputa publică dintre Berlin și Moscova nu rămâne doar la nivel diplomatic: ea se suprapune peste decizii bugetare majore și peste justificarea politică a accelerării cheltuielilor militare în Europa. [...]
Parlamentul Lituaniei a făcut primul pas pentru eliminarea interdicției constituționale privind armele nucleare , o schimbare cu miză de reglementare și securitate care ar putea modifica, în timp, cadrul legal în care statul baltic își definește opțiunile de apărare, potrivit Digi24 . Marți, 106 deputați din totalul de 141 au votat în favoarea modificării propuse, în primul dintre cele două voturi necesare pentru amendarea Constituției. Reforma are nevoie de o majoritate de două treimi în două runde pentru a intra în vigoare, iar al doilea vot este programat pentru 12 ianuarie 2027. Ce se schimbă, concret, în legislație Demersul urmărește eliminarea unor interdicții introduse în urmă cu peste trei decenii, după separarea Lituaniei de Uniunea Sovietică. Președintele Gitanas Nauseda a spus încă din iulie că partidele politice au convenit asupra unui plan de ridicare a interdicției, pe fondul reevaluării calculelor de securitate în regiune, în contextul Rusiei. Care este impactul imediat și ce limite rămân Nauseda a precizat că nu există planuri imediate de stocare a armelor nucleare în Lituania, însă eliminarea prevederii ar lăsa țării posibilitatea de a acționa dacă situația de securitate s-ar schimba. În același timp, Lituania ar urma să rămână parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un „program realist” și pe continuitatea reformelor OCDE ca bază pentru negocierile politice de formare a Guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea discuțiilor cu partidele și pune accent pe consens și pe politici publice construite „pe baza datelor” – o abordare cu implicații directe pentru predictibilitatea deciziilor economice și administrative. Niculescu face o paralelă între procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și negocierile pentru noul Executiv, spunând că speră să găsească „aceeași deschidere” în formarea Guvernului ca în negocierile legate de OCDE. „Am învățat în acești ani un lucru important: reformele bune se fac pe baza datelor, a realității din teren și a altor experiențe de succes. Și se fac pentru oameni.” De ce contează: semnal de continuitate pe reforme și criterii „măsurabile” În mesajul publicat pe rețelele sociale, premierul desemnat afirmă că, în ultimii patru ani, a coordonat procesul de aderare la OCDE, pe care îl descrie drept „o radiografie extraordinară a statului român”, inclusiv a economiei, administrației, educației, sănătății, companiilor de stat, pieței muncii și fiscalității. El susține că procesul de aderare „a însemnat deja peste 100 de reforme pentru România” și spune că își dorește ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare, nu „pentru că o recomandă OCDE”, ci pentru că ar fi „idei bune pentru România”, evaluate și testate în economii performante. Miza negocierilor: consens politic în jurul unui „program realist” Niculescu indică drept precedent util consensul politic obținut în jurul obiectivului OCDE, despre care spune că „a contat enorm”, în condițiile în care partidele au susținut împreună un obiectiv național „dincolo de diferențele firești dintre ele”. În același registru, premierul desemnat afirmă că își dorește o deschidere similară și în negocierile pentru Guvern, „în jurul unui program realist, construit pornind de la ceea ce ne unește”, adăugând că este „deschis la discuții” și că „respectă ideile bune, indiferent de unde vin”. [...]
