Știri
Știri din categoria Diverse
Prețurile la băuturi și mâncare pe stadioanele CM 2026 variază masiv, de la 3 dolari la peste 20 de dolari pentru o bere, iar diferențele dintre orașe pot schimba semnificativ costul total al unei zile de meci pentru suporteri, potrivit Euronews.
La polul ieftin este Mexicul, unde o bere („cerveza”) costă în jur de 3 dolari (aprox. 14 lei). La polul opus, în Statele Unite, cele mai scumpe stadioane menționate sunt în San Francisco, Los Angeles și New York, unde berea trece de 16 dolari și poate ajunge până la 22 de dolari (aprox. 102 lei).
În Canada, nivelul de preț este comparabil cu cel din SUA. La Toronto, cea mai ieftină bere cumpărată de suporteri a fost una locală, la 16,75 dolari canadieni (aprox. 55 lei).
O excepție în SUA este Atlanta, unde stadionul a păstrat politica „Fan First Pricing” și vinde o bere locală la draft de 350 ml cu 5 dolari (aprox. 23 lei). Tot acolo, și mâncarea este prezentată ca fiind cea mai ieftină dintre stadioanele din SUA: cheeseburger la 5 dolari, cartofi prăjiți la 3 dolari și pizza la 18 dolari.
Diferențele se văd și la mâncare. În comparație cu Atlanta, la Toronto un cheeseburger ajunge la 25 de dolari canadieni (aprox. 82 lei), iar cartofii prăjiți la 10,25 dolari canadieni (aprox. 34 lei).
La capitolul băuturi non-alcoolice, Euronews notează că, deși FIFA a introdus pauze de hidratare pentru fotbaliști (detalii într-un material separat al publicației), în tribune suporterii au plătit chiar și 8 dolari pentru o apă în Dallas (aprox. 37 lei) sau 7,75 dolari pentru o băutură răcoritoare în Los Angeles (aprox. 36 lei).
Recomandate
Statele Unite au menținut fluxuri masive de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , reducând riscul unui șoc de preț , printr-o operațiune navală descrisă ca „secretă”, potrivit Digi24 , care citează informații atribuite publicației Axios și unor surse „bine informate”. Potrivit acestor surse, în fiecare noapte ar tranzita zona 15–20 de petroliere, care ar transporta aproximativ 10 milioane de barili – un volum descris ca fiind circa jumătate din nivelul de dinaintea războiului. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică pentru exporturile globale de petrol, iar perturbarea ei a fost asociată cu creșteri bruște ale prețurilor. Cum funcționează coridorul și ce rol are armata SUA Operațiunea ar fi coordonată de un grup cu sediul în Carolina de Nord, în cooperare cu parteneri din Orientul Mijlociu. Conform relatării, armata americană: ghidează petrolierele din Marea Arabiei către Golful Persic; sprijină intrarea navelor pentru încărcarea petrolului în țările din regiune; organizează deplasarea în convoaie, la ore prestabilite; asigură protecție împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atribuite Iranului. În același context, Axios afirmă că, „numai în această săptămână”, SUA ar fi doborât opt drone iraniene și două rachete de croazieră. Contextul: închiderea rutei și efectul asupra pieței Înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 20% din exporturile mondiale de petrol, potrivit informațiilor prezentate. Teheranul ar fi închis ruta pentru nave după ce a fost ținta unor atacuri masive, iar această decizie a fost urmată de o creștere abruptă a prețurilor mondiale la petrol. Ca reacție, SUA ar fi impus o blocadă maritimă asupra porturilor iraniene. În negocierile legate de soluționarea conflictului, Iranul ar solicita dreptul de a percepe taxe pentru trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, mai notează materialul. Mesajul politic de la Washington Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că prin Strâmtoarea Ormuz se exportă „o cantitate uriașă de petrol” și că nu se poartă negocieri cu Teheranul, pe care le-a descris drept „o pierdere de timp”. Totodată, el a publicat pe Truth Social o hartă a strâmtorii cu legenda „Noul teritoriu al SUA”, în condițiile în care anterior afirmase că ar putea proclama strâmtoarea drept teritoriu american după încheierea războiului. Din perspectiva pieței, semnalul principal rămâne operațional: menținerea unui flux semnificativ de transport printr-un punct de strangulare energetic reduce probabilitatea unor întreruperi prelungite, cu impact imediat în cotațiile internaționale ale petrolului. [...]
Kremlinul reia tema „legitimității” lui Zelenski și o leagă de eventuale negocieri , pe fondul apelului intern din Ucraina pentru organizarea de alegeri în timpul războiului, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că subiectul alegerilor rămâne un instrument de presiune politică, cu potențial de a complica orice discuție directă Kiev–Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut că Vladimir Putin a afirmat „în repetate rânduri” necesitatea organizării de alegeri în Ucraina și că, în lipsa unui scrutin, Volodimir Zelenski nu ar avea legitimitatea necesară pentru a negocia direct cu Rusia. Declarațiile au fost relatate de Reuters, citată de Digi24. „Regimul de la Kiev şi această arenă cvasi-politică a regimului de la Kiev sunt extrem de eterogene. Putem observa că mulţi dintre cei de acolo încearcă, în mod firesc, să profite de situaţia de criză. Unii invocă democraţia şi normele democratice. Alţii nici măcar nu încearcă să facă acest lucru. Dar, de jure, situaţia este exact aşa cum a afirmat în repetate rânduri preşedintele Putin.” Contextul: apel intern pentru alegeri, respins de cadrul legal actual Reacția Kremlinului vine după ce fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a cerut marți organizarea de alegeri, invocând o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Potrivit aceleiași relatări, acesta este prezentat drept cea mai mare provocare internă pentru Zelenski de la începutul conflictului pe scară largă. Guvernul Ucrainei susține de mai mult timp că nu poate organiza alegeri cât timp țara se află sub lege marțială și își apără teritoriul. De ce contează: condiționarea negocierilor de „legitimitate” Din perspectiva Moscovei, tema alegerilor este legată explicit de posibilitatea unor negocieri directe, prin argumentul că Zelenski nu ar avea mandatul necesar fără un scrutin. În același timp, Kievul indică o limitare operațională și juridică: organizarea de alegeri sub lege marțială. Ce urmează rămâne incert: materialul nu oferă indicii despre un calendar electoral în Ucraina sau despre schimbări de poziție ale părților, dar arată că disputa privind „legitimitatea” va continua să fie folosită în retorica legată de pace și negocieri. [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep a fost folosit de Comisia Europeană pentru a susține accelerarea investițiilor în apărare , în contextul în care amenințările la adresa statelor membre „se intensifică”, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat public incidentul din Marea Neagră de ceea ce numește „război hibrid” și de nevoia UE de a-și consolida capacitatea de descurajare. Von der Leyen a transmis pe rețeaua X că România a distrus o dronă navală care transporta explozivi în apropierea platformei „Neptun Deep”, în Marea Neagră. În interpretarea șefei Comisiei, episodul se înscrie într-o „campanie de amenințări” menită să creeze teamă și să afecteze unitatea europeană. „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă, care îi neliniștește pe cetățenii noștri și urmărește să divizeze Uniunea noastră.” Ce s-a întâmplat, pe scurt, în Zona Economică Exclusivă Declarațiile vin după intervenția a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române asupra unei drone maritime aflate în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Conform informațiilor prezentate, una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord, iar drona a fost lovită. Miza pentru UE: justificarea unei agende de apărare cu finanțare masivă În același mesaj, von der Leyen a conectat incidentul de la Marea Neagră la agenda europeană de consolidare a apărării, susținând că menținerea păcii presupune și capacitatea de a „descuraja provocările și agresiunile”. „Misiunea fondatoare a Uniunii noastre este de a menține pacea. Astăzi, aceasta înseamnă și să avem capacitatea de a descuraja provocările și agresiunile.” Șefa Comisiei a indicat că agenda „Readiness 2030” ar urma să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei) pentru apărare. Totodată, a menționat Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și programul „Eastern Flank Watch”, prin care Bruxelles-ul urmărește creșterea producției europene de echipamente și dezvoltarea capacităților necesare statelor membre. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, alocări pe țări sau mecanismul exact de finanțare, rămâne de urmărit cum se vor traduce aceste inițiative în proiecte concrete și achiziții pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Guvernul are pe agendă un program de 5,313 miliarde de lei pentru a lega cercetarea de producție în firme , printr-o schemă de finanțare care ar urma să funcționeze pe termen lung și să includă inclusiv avansuri pentru componenta de cercetare, potrivit Digi24 . Miza economică este că statul încearcă să împingă proiectele tehnologice din zona de prototip spre producție și comercializare, cu reguli care condiționează și păstrarea proprietății intelectuale în companie și în regiunea investiției. Programul, propus de Ministerul Finanțelor sub numele TechUp România , este prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern prezentat joi în ședința Executivului. Bugetul total este împărțit aproape egal între ajutoare regionale pentru investiții (2,656 miliarde de lei) și proiecte de cercetare-dezvoltare (2,657 miliarde de lei). Bugetul mediu anual este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro), iar plățile ar urma să se deruleze în perioada 2027–2041. Cum ar funcționa finanțarea și cine poate aplica Schema este construită astfel încât cercetarea și investiția necesară pentru transformarea tehnologiei într-un produs sau serviciu să fie parte din același proiect și din aceeași cerere de finanțare. Proiectele eligibile ar urma să aibă costuri între 5 și 50 de milioane de lei și să includă două componente succesive: cel puțin 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare; minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor. Acordurile de finanțare ar urma să fie emise în perioada 2026–2032. Avans de până la 30% și combinație cu facilități fiscale Una dintre noutăți este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans ar putea fi depusă după justificarea celei precedente, iar companiile care folosesc mecanismul ar urma să transmită trimestrial rapoarte privind evoluția proiectului și utilizarea banilor. Pentru cercetare-dezvoltare, schema combină granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este prevăzută la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, cu posibilitatea adăugării bonusurilor regionale permise de regulile europene. Pentru etapa de producție, finanțarea ar urma să fie acordată sub forma ajutorului regional. Programul prevede două trasee de finanțare: unul pentru întreprinderi autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels, și altul pentru companii care își pot acoperi contribuția din capital propriu, profit reinvestit, credite, împrumuturi intragrup sau investiții private. În ambele cazuri, beneficiarii trebuie să asigure din surse fără alt sprijin public cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru cercetare-dezvoltare, cât și pentru investiția în producție. Domenii vizate și condiții de proprietate intelectuală TechUp România vizează domenii precum calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală, biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde și stocarea, tehnologiile climatice, mobilitatea, spațiul și sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică. Schema introduce și condiții privind proprietatea intelectuală: compania beneficiară trebuie să păstreze drepturile asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menținere a investiției, iar activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate trebuie menținute în regiunea în care este realizată investiția, pe perioada prevăzută de program. Ce urmează: ghiduri și calendar de depunere În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, Ministerul Finanțelor ar urma să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată, cu regulile privind eligibilitatea, evaluarea, monitorizarea și acordarea avansurilor, granturilor și facilităților fiscale. Data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare și bugetul anual disponibil ar urma să fie anunțate ulterior. [...]
PSD condiționează sprijinul politic pentru noua Lege a salarizării de publicarea proiectului și de garanția că veniturile nu scad , într-un moment în care calendarul PNRR pune presiune pe adoptarea rapidă a reformei, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că nu poate exista un acord politic pe un text „pe care nu l-a văzut nimeni”, susținând că proiectul nu a fost transmis nici sindicatelor, nici partidelor. Miza este una de reglementare cu impact direct asupra bugetului și a stabilității în sectorul public: fără un proiect prezentat și discutat, negocierile de la Cotroceni riscă să rămână fără rezultat, iar reforma cerută în PNRR să intre în întârziere. Grindeanu afirmă că mai sunt „10 zile până la închiderea PNRR” și că, în acest interval, lipsa transparenței pe grile și pe calculele de venituri pentru „sisteme-cheie” blochează orice consens. Ce cere PSD înainte de vot Liderul PSD anunță că va participa la discuțiile de la Cotroceni „din respect pentru români și față de Administrația Prezidențială”, dar fixează o linie roșie pentru forma finală a legii: partidul ar urma să voteze doar o variantă în care angajații „nu pierd din veniturile actuale”. În același mesaj, Grindeanu critică PNL, USR și pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe tema relației cu Comisia Europeană, susținând că nu au negociat direct și că au trimis doar un draft, care a primit „critici”. „Legea salarizării este sublimă - spun unii, problema este că lipsește cu desăvârșire!” Contextul negocierilor de la Cotroceni și legătura cu PNRR Președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție pentru discuții despre stadiul proiectelor din PNRR care ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii august, cu accent pe noua Lege a salarizării publice. Conform informațiilor prezentate, draftul legii a fost trimis la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii înainte de a fi prezentat partidelor politice. Reacție din PSD: lipsesc discuțiile tehnice și explicațiile pentru respingere Digi24 relatează și o reacție a fostului ministru al Muncii, Florin Manole, care afirmă într-o postare pe Facebook că nu au existat „discuții tehnice” despre lege și că nu sunt cunoscute nici grilele, nici argumentele pentru care Comisia Europeană ar fi respins proiectul propus, respectiv ce modificări ar decurge din acele observații. În lipsa proiectului și a justificărilor tehnice, poziția PSD indică un risc de blocaj politic exact în fereastra în care România încearcă să închidă jaloanele asumate prin PNRR. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că majorările peste „anvelopa” de 8 miliarde lei devin costuri permanente și pot pune presiune pe deficit și pe investițiile din PNRR , potrivit Digi24 . Alexandru Nazare spune că diferența dintre suma discutată politic și variantele vehiculate în spațiul public nu este una „de moment”, ci se transformă într-o obligație bugetară recurentă. Într-o postare pe Facebook, după discuțiile de joi cu liderii partidelor politice, Nazare susține că România „nu își permite” o reformă salarială care să pună în pericol reducerea deficitului sau investițiile finanțate prin PNRR. Miza, în viziunea sa, este ca noua lege să fie construită astfel încât costurile să poată fi finanțate și în anii următori, nu doar în primul an de aplicare. „Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde (…) cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă.” De ce contează: cheltuiala salarială, raportată la veniturile fiscale Ministrul indică drept argument situația actuală a finanțelor publice și faptul că România are, potrivit lui, cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, cu un proces de consolidare fiscală care ar trebui să continue până în 2031. În acest context, el afirmă că stabilitatea bugetară și credibilitatea financiară trebuie protejate în paralel cu corectarea inechităților din sistem. Nazare mai arată că, în 2024, masa salarială din sectorul public reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale ale României, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene. El precizează că acest raport nu spune automat că angajații publici sunt bine plătiți, dar indică o „anvelopă” mare în raport cu capacitatea de colectare a statului. Riscurile invocate: deficit, datorie, costuri de finanțare și inflație Potrivit ministrului, creșterile permanente fără o sursă de finanțare pot împinge presiunea către alte capitole bugetare și, în final, către economie, prin deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste. El avertizează că, în astfel de scenarii, costurile ajung să fie suportate atât de persoanele vulnerabile (prin pierderea puterii de cumpărare), cât și de cei care muncesc și investesc (prin taxe mai mari și finanțare mai scumpă). În final, Nazare spune că Ministerul Finanțelor va susține o variantă a legii care să fie „echitabilă” pentru angajați, dar finanțabilă integral, fără să afecteze consolidarea fiscală și cu respectarea cerințelor jalonului asumat prin PNRR. [...]
