Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul respinge acuzațiile Germaniei și le leagă de creșterea bugetelor de apărare, într-un schimb de poziții care poate alimenta presiunea politică pentru accelerarea reînarmării în Europa, potrivit Digi24.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „absolut nefondate” acuzațiile serviciilor secrete germane potrivit cărora Rusia ar purta un „război din umbră” împotriva țărilor europene. În același timp, oficialul rus a susținut că Germania își creează „un inamic imaginar” pentru a justifica majorarea cheltuielilor pentru apărare, relatează Reuters.
Martin Jaeger a declarat că Germania se află într-o situație de confruntare cu Rusia care a căpătat o „nouă dimensiune, mai periculoasă” și a adăugat că amenințarea unor atacuri rusești asupra unor ținte din Germania rămâne „reală și iminentă”.
Solicitat să comenteze, Peskov a respins acuzațiile și a afirmat că Berlinul ar folosi acest tip de argumente pentru a justifica „cheltuielile destinate militarizării”.
Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie „hibridă” — adică o combinație de acțiuni precum atacuri cu drone și atacuri cibernetice — și i-au atribuit responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în august.
În iulie, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare în decurs de patru ani și să atingă până în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din produsul intern brut pentru nevoile fundamentale de apărare, devansând termenul convenit.
În acest cadru, disputa publică dintre Berlin și Moscova nu rămâne doar la nivel diplomatic: ea se suprapune peste decizii bugetare majore și peste justificarea politică a accelerării cheltuielilor militare în Europa.
Recomandate
Germania își extinde public scenariile de risc privind Rusia, cu implicații directe pentru postura NATO pe flancul estic , potrivit Digi24 , care citează declarațiile ministrului german de Externe, Johann Wadephul . Acesta susține că ambițiile Moscovei ar depăși Ucraina și ar putea viza inclusiv Georgia, Republica Moldova și statele baltice. Wadephul a argumentat că, înainte de război, Rusia nu s-ar fi confruntat cu o amenințare din partea Ucrainei și ar fi beneficiat de acorduri avantajoase de aprovizionare cu țări precum Germania, motiv pentru care Berlinul „trebuie să presupună” că Moscova are „planuri mai ample”. În acest context, ministrul a invocat declarații anterioare ale președintelui rus Vladimir Putin despre prăbușirea Uniunii Sovietice, sugerând că Rusia ar urmări să „inverseze” acel moment istoric. Ce înseamnă pentru NATO și pentru Germania Ministrul german a spus că Germania s-ar considera afectată nu doar dacă ar fi atacat propriul teritoriu, ci și dacă ar fi încălcate granițele unor aliați NATO. În lista de exemple menționate apar Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. În cazul statelor baltice, miza este dublă, deoarece acestea sunt membre atât ale Uniunii Europene, cât și ale NATO, iar un atac ar activa obligații de alianță, cu efect direct asupra Germaniei ca stat aliat, potrivit declarațiilor citate. „Amenințări hibride”: drone și atacuri cibernetice Wadephul a afirmat că Germania se confruntă deja cu amenințări hibride (acțiuni sub pragul unui război deschis, precum sabotaj, atacuri informatice sau operațiuni cu drone). El a indicat: incidente cu drone la Leipzig; atacuri cibernetice anterioare. Într-un exemplu concret, Digi24 notează că în august a fost descoperită o dronă cu explozibili între aeronave cargo ucrainene pe aeroportul Leipzig/Halle. Guvernul german a acuzat Rusia pentru incident, acuzație pe care Moscova a negat-o. Clima, securitatea și presiunea asupra piețelor de alimente și energie Separat, la o conferință despre climă și securitate organizată la Berlin, ministrul a avertizat că schimbările climatice pot remodela securitatea globală și pot genera noi valuri de migrație, cu efecte care ar putea alimenta foametea, extremismul și terorismul. „Schimbările climatice agravează dificultățile și foamea, mai ales în statele fragile, și astfel acestea pot deveni, de asemenea, un teren propice pentru extremism și terorism sau pot duce la valuri de migrație.” Wadephul a mai spus că fenomenul meteorologic Super El Niño ar putea distruge mijloacele de trai ale sutelor de mii de oameni și a susținut că investițiile bine concepute pentru combaterea schimbărilor climatice pot consolida securitatea, inclusiv pe cea a Germaniei. În plan economic, ministrul a remarcat creșterea prețurilor globale la cereale și a afirmat că Rusia atacă navele care transportă cereale în Marea Neagră, afectând aprovizionarea țărilor dependente de importuri. Totodată, a indicat că, dacă Rusia va ataca din nou deliberat infrastructura energetică a Ucrainei spre sfârșitul anului, sursele descentralizate de energie regenerabilă ar putea deveni o soluție „vitală”, fiind mai greu de distrus și mai puțin dependente de importuri de combustibili fosili. Conferința de la Berlin reunește aproximativ 250 de participanți internaționali din domeniile climei, păcii și securității, inclusiv reprezentanți ai ONU, UE și ai altor organizații internaționale, alături de oameni de știință și societatea civilă. [...]
Uniunea Europeană analizează înăsprirea controlului asupra diplomaților ruși , inclusiv prin măsuri care ar putea limita mai strict deplasările acestora între statele membre, pe fondul intensificării „amenințărilor hibride” atribuite Moscovei, potrivit Digi24 . Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, dar ar putea deveni un nou pas în regimul de sancțiuni al UE. Miza este una de reglementare și securitate: statele membre încearcă să își coordoneze răspunsul la ceea ce oficialii europeni descriu drept interferențe și acte de sabotaj susținute de Rusia, în condițiile în care diplomații sunt protejați de reguli internaționale care limitează spațiul de manevră al guvernelor. Ce măsuri sunt deja în vigoare și ce se discută acum Potrivit articolului, discuțiile vin în continuarea mecanismului introdus anul trecut, în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE. Acesta obligă diplomații ruși detașați în Uniune să notifice intenția de a călători sau de a tranzita un alt stat membru (în afara țării gazdă) cu „cel puțin 24 de ore” înainte. Măsura se aplică pe o plajă largă de persoane: agenți diplomatici și consulari de toate gradele, inclusiv ambasadori; personal administrativ, tehnic și de serviciu; membrii familiilor acestora. Deși mecanismul crește capacitatea de supraveghere a deplasărilor, el nu restricționează automat libertatea de circulație. Statele membre pot însă alege o procedură mai strictă, care presupune solicitarea unei autorizații de tranzit; dacă autorizația este refuzată, diplomatul nu poate traversa teritoriul statului respectiv. Procedura este opțională, iar până acum doar două țări ar fi aplicat-o, în condițiile în care sistemul funcționează abia din ianuarie 2026, iar „experiența este limitată”, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene citat de Digi24. Contextul: „amenințări hibride” și incidente asociate cu Rusia Subiectul a revenit în prim-plan la Bruxelles pe fondul unei serii de atacuri hibride, unele atribuite direct Moscovei, care au alimentat îngrijorări privind securitatea colectivă a Uniunii. În articol sunt menționate, ca exemple, un presupus atac incendiar asupra unei companii din domeniul apărării din Estonia și descoperirea unei drone neexplodate pe Aeroportul din Leipzig , în Germania, incidente asociate cu Rusia. Totodată, Digi24 notează că luna trecută Ungaria a expulzat 10 diplomați ruși, invocând comportament „inacceptabil” în temeiul Convenției de la Viena din 1961, iar Moscova a răspuns printr-o măsură similară. Limita juridică: Convenția de la Viena Orice înăsprire a măsurilor va trebui calibrată în raport cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, care oferă drepturi și protecții extinse diplomaților. În consecință, eventualele restricții suplimentare trebuie analizate astfel încât să rămână compatibile cu obligațiile internaționale ale statelor membre. În paralel, pe măsură ce discuțiile despre noi sancțiuni se intensifică, UE ar încerca și promovarea unei interdicții de vize pentru foști soldați ruși și reguli mai stricte pentru turiștii ruși, potrivit aceleiași surse. „Acțiunile Rusiei nu vor rămâne fără răspuns”, se menționează în proiectul de concluzii pregătit pentru summitul liderilor UE de săptămâna viitoare. Ce urmează depinde de consensul dintre statele membre și de forma finală a concluziilor politice care ar putea deschide calea către măsuri aplicabile la nivelul întregii Uniuni. [...]
Arestarea fostului șef al BND ridică miza de reglementare și control intern în serviciile de informații din Germania , într-un moment în care autoritățile europene sunt sub presiune să întărească protecția informațiilor clasificate. Potrivit Digi24 , August Hanning , fost director al serviciului german de informații externe (BND), a fost arestat sub suspiciunea de spionaj, informația fiind atribuită agenției germane dpa. Cazul are o încărcătură instituțională aparte: Hanning a condus BND între 1998 și 2005, iar ancheta vizează tocmai zona de acces și circulație a documentelor sensibile, unde regulile de securitate și trasabilitate sunt esențiale. Ce știm, la acest moment, despre acuzații Din informațiile prezentate, suspiciunile se referă la fapte de spionaj. În material sunt menționate și relatări din presa germană, preluate de alte publicații, însă detaliile despre natura exactă a informațiilor vizate și despre beneficiarul presupus al spionajului nu sunt prezentate în mod complet în datele disponibile. Separat, o relatare a The Guardian este indicată în lista de referințe din articolul Digi24, ca sursă secundară de context. De ce contează: presiune pe procedurile de securitate și pe supravegherea internă Dincolo de componenta penală, cazul poate avea consecințe de reglementare și control operațional pentru arhitectura de securitate a Germaniei: crește presiunea pentru auditarea procedurilor de acces la informații clasificate, inclusiv pentru foști demnitari ai serviciilor; poate alimenta discuții despre întărirea mecanismelor de supraveghere (control parlamentar și verificări interne) în instituțiile de informații; riscă să afecteze încrederea între parteneri în cooperarea de informații, unde schimbul de date depinde de garanții stricte privind protecția surselor și a documentelor. În lipsa unor detalii complete în material despre probe, calendarul faptelor sau partea în beneficiul căreia ar fi acționat suspectul, rămâne de urmărit ce vor comunica oficial procurorii și ce măsuri instituționale vor fi declanșate în urma anchetei. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei spune că a blocat peste 50 de site-uri false care imitau identitatea sa și a altor instituții, într-o campanie atribuită serviciilor de informații ruse, menită să răspândească dezinformare și să colecteze date personale, potrivit Digi24 , care citează Euronews. Potrivit SBU, infrastructura folosită include site-uri web, pagini pe rețele sociale și canale de mesagerie create astfel încât să copieze denumiri oficiale, logo-uri, fotografii și alte elemente de identitate vizuală, pentru a părea legitime. Autoritățile ucrainene spun că au observat o creștere semnificativă a acestor activități. Pe lângă clonarea unor pagini instituționale, au fost semnalate și conturi false create în numele unor oficiali ucraineni. În exemplele menționate apar conturi de Telegram care se dădeau drept președintele Volodimir Zelenski , prima doamnă Olena Zelenska, fostul șef al biroului prezidențial Andrii Iermak și fostul șef al SBU, Vasil Maliuk. De ce contează: de la dezinformare la colectare de date SBU afirmă că resursele false sunt folosite în principal pentru două obiective: răspândirea de informații false și colectarea de date cu caracter personal. Prin imitarea unor instituții sau publicații ucrainene, mesajele înșelătoare pot fi prezentate ca venind din surse credibile, cu potențial de influențare a opiniei publice și de destabilizare politică și socială. În paralel, paginile și canalele false pot împinge utilizatorii să dea clic pe linkuri, să trimită mesaje sau să furnizeze date personale. SBU avertizează că utilizatorii care interacționează cu astfel de resurse pot ajunge să aibă conturile compromise, iar datele obținute ar putea fi folosite ulterior în operațiuni de recrutare sau pentru acces la informații confidențiale. Cum funcționează tactica și ce recomandă autoritățile Un element recurent, potrivit autorităților ucrainene, este exploatarea unor diferențe greu de observat: nume de utilizator ușor modificate sau adrese web diferite, deși designul paginilor poate reproduce fidel aspectul unor site-uri guvernamentale sau media. În unele cazuri, operatorii ar reutiliza canale Telegram mai vechi (inclusiv pagini dedicate criptomonedelor), schimbând numele și identitatea vizuală pentru a le face să pară oficiale. Recomandările transmise utilizatorilor vizează verificarea atentă a numelor conturilor, a adreselor web și a insignelor de verificare, evitarea linkurilor suspecte și folosirea surselor oficiale. [...]
PSD își calculează costul politic al susținerii guvernului Niculescu , iar stenogramele dintr-o ședință internă indică temerea că partidul ar „deconta” guvernarea fără să controleze agenda, potrivit Digi24 . Discuțiile au avut loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fără o nominalizare din rândul social-democraților. În ședință, liderii PSD au discutat explicit riscul ca o eventuală intrare la guvernare să transfere către partid responsabilitatea pentru măsuri și rezultate, în timp ce premierul ar rămâne perceput ca „din afara” formațiunii. Miza este una operațională și de putere: dacă PSD susține un executiv pe care nu îl conduce, își asumă costurile fără pârghii suficiente de control. „Decontăm tot”: rezerve față de profilul premierului propus Sorin Grindeanu a descris desemnarea ca fiind în contradicție cu așteptările PSD și a avertizat asupra unui scenariu în care partidul rămâne cu nota de plată politică la finalul mandatului. „Suntem în contradicție cu un profil de premier de tip Cioloș. Nu ducem steagul, dar vom deconta tot dacă suntem doar noi în Guvern. Omul va pleca ambasador și noi rămânem”, ar fi afirmat Sorin Grindeanu. Mesajul, așa cum reiese din stenogramele citate, sugerează că PSD vede un risc de asimetrie: sprijin parlamentar și eventuală participare guvernamentală, dar fără beneficiul politic al conducerii executivului. Scenariul „sprijin pe termen scurt” și miza rectificării bugetare În discuții a apărut și varianta unei susțineri limitate în timp, legată de nevoia de a face rectificarea bugetară, astfel încât să existe resurse pentru anul viitor. Gabriel Zetea a indicat că, în partid, există așteptări ca sprijinul să fie condiționat și temporar, nu neapărat echivalent cu intrarea PSD la guvernare. În logica PSD, o susținere punctuală ar reduce expunerea la costurile guvernării, păstrând în același timp capacitatea de negociere pe teme bugetare. „Primul nostru răspuns este nu”: semnal de repoziționare în opoziție Vasile Dîncu a susținut, potrivit stenogramelor, că desemnarea lui Luca Niculescu închide perioada de ambiguitate în care PSD era „și la Putere, și în Opoziție”, iar decizia președintelui ar fi împins partidul în opoziție. „Aseară s-a încheiat perioada de negociere în care eram și la Putere, și în Opoziție. Președintele ne-a împins, practic, în Opoziție. E un moment de cotitură pentru noi. AUR ne atacă consistent, ne-am dezamăgit electoratul […] Va trebui să arătăm un mesaj ferm. Primul nostru răspuns este nu”, a remarcat Vasile Dîncu. În aceeași cheie, Alfred Simonis ar fi criticat decizia președintelui, apreciind că aceasta „dăunează politic” PSD, potrivit surselor Digi24. În perioada următoare, semnalul relevant pentru mediul economic rămâne gradul de predictibilitate politică: dacă PSD refuză sprijinul, formarea unei majorități și calendarul deciziilor bugetare (inclusiv rectificarea) pot deveni mai greu de închis, cu efect direct asupra planificării fiscale și a priorităților de cheltuieli. [...]
Dacia își ajustează activitatea la Mioveni prin reducerea temporară a producției și un nou program de plecări voluntare , pe fondul scăderii comenzilor, iar pachetele compensatorii pot ajunge până la 240.000 de lei, potrivit Digi24 . Angajații care acceptă încetarea contractului de muncă „prin acordul părților” ar urma să primească salarii compensatorii stabilite în funcție de vechimea în companie și de situația fiecărui salariat. Informațiile despre grila de compensații sunt atribuite de Digi24 jurnaliștilor de la Profit.ro . Compensații până la 240.000 de lei, în funcție de vechime și situație Conform datelor prezentate de Profit.ro și preluate de Digi24, sumele diferă semnificativ: angajații cu boli profesionale pot primi până la 240.000 de lei ; pentru o vechime de doi ani , suma poate ajunge la 45.000 de lei ; pentru o vechime de peste 16 ani , compensațiile pot depăși 200.000 de lei net . De ce contează: reducerea comenzilor se vede în producție și în organizarea muncii Motivul invocat pentru lansarea programului este reducerea activității la uzina Dacia din Mioveni. Digi24 notează că fabrica ar produce în prezent mai puține autoturisme pe lună decât în trecut, iar programul de lucru ar fi fost, de asemenea, redus. Reprezentanții Dacia au confirmat pentru Profit.ro existența programului. Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, acesta vizează în special zonele în care activitatea urmează să fie redusă, proiecte care se încheie sau posturi afectate de automatizare. Context: un program similar a fost derulat în vară Nu este prima măsură de acest tip la Mioveni. În vară, aproximativ 200 de ingineri și specialiști au fost vizați de un program asemănător de plecări voluntare, pe fondul schimbărilor din industria auto care obligă producătorii să-și adapteze structura de personal și activitatea la condițiile de piață. [...]
