Știri
Știri din categoria Tendințe
Presiunea pe bugetele de vacanță împinge românii spre all inclusive și sejururi mai scurte, pe fondul unei prudențe mai mari în 2026 și al unei cereri interne mai slabe, potrivit Euronews.
Vacanțele all inclusive câștigă teren atât în străinătate, cât și pe litoralul românesc, în principal pentru că oferă predictibilitate: turiștii știu dinainte cât îi costă cazarea, mesele și băuturile. Pe litoral, tarifele all inclusive pornesc de la aproximativ 223 de lei/persoană/noapte în Jupiter și urcă peste 318 lei/persoană/noapte în Mamaia Nord, cu niveluri intermediare în Eforie Nord (253 lei), Neptun-Olimp și Venus (256 lei).
Un sondaj citat în material arată că aproape 8 din 10 români intenționează să meargă pe litoral în această vară, iar majoritatea își concentrează bugetul de vacanță între 3.000 și 5.000 de lei.
În același timp, costurile „la zi” din destinațiile externe pot înclina balanța către pachete cu servicii incluse: în Grecia, mesele și băuturile cumpărate separat pot ajunge la 50–70 euro/zi (aprox. 250–350 lei), iar în Spania nota poate depăși 80 euro/zi (aprox. 400 lei), potrivit estimărilor din articol.
Invitat la Euronews România, consultantul în turism Cristian Pitulice spune că prudența se vede în rezervările interne, pe care le descrie ca fiind slabe la început de an, cu speranțe de recuperare după 15 iulie. În schimb, turismul extern „nu merge chiar așa de rău”, pe fondul performanței agențiilor de turism din România, care își negociază contractele și operează rute și zboruri.
„Românii sunt prudenți în 2026 în ceea ce privește vacanța de vară (…) Sperăm să recuperăm undeva după 15 iulie dar, paradoxal, pe extern, lucrurile nu merg chiar așa de rău. De ce? Pentru că agențiile de turism din România sunt foarte performante.”
Din perspectiva bugetelor, Pitulice afirmă că românii „și-au subțiat masiv” cheltuielile: exemplul dat în material indică trecerea de la 3.000 euro/familie (aprox. 15.000 lei) la 2.000 euro (aprox. 10.000 lei). Ajustarea se face, în practică, prin:
„Dacă anul trecut erau dispuși să dea (…) trei mii de euro pe familie, ei bine anul ăsta cu greu mai scot două mii de euro (…) fie scurtăm sejururile (…) ori scădem calitatea serviciilor, de la patru stele ne ducem la trei stele.”
Pentru industrie, tendința favorizează pachetele cu preț fix și poate accentua competiția pe raportul preț-servicii, în timp ce operatorii de pe litoralul românesc rămân sub presiunea unei cereri interne descrise ca volatilă în plin sezon.
Recomandate
Miliardarii americani își diversifică tot mai agresiv rezidența și cetățenia , pe fondul riscurilor fiscale și politice din SUA, iar țări precum Noua Zeelandă, Costa Rica sau Thailanda încep să culeagă beneficii directe din acest val, potrivit HotNews . Cazul lui Peter Thiel , cofondator PayPal și Palantir Technologies, care s-a mutat în Argentina, și-a înscris copiii la școală și a cumpărat o locuință într-un cartier foarte bogat din Buenos Aires, este prezentat ca exemplu al unui tipar mai larg: America rămâne o „investiție” importantă pentru cei foarte bogați, dar tot mai mulți își construiesc un „plan B”, potrivit Business Insider. „Diversificarea suverană”: pașapoarte, regimuri fiscale și o jurisdicție de rezervă Charlie Garcia, fondatorul clubului R360 (pentru centimilionari), descrie fenomenul drept „diversificare suverană”, adică extinderea opțiunilor dincolo de o singură țară, prin: deținerea de pașapoarte multiple; acces la regimuri fiscale multiple; cel puțin o jurisdicție „Plan B” în emisfera sudică. 142.000 de persoane cu avere mare au migrat în 2025, un record Migrația persoanelor cu avere netă mare (definite ca având active lichide de peste 1 milion de dolari) a atins un nivel record în 2025: 142.000 de persoane s-au mutat în alte țări, potrivit firmei Henley & Partners . Estimarea este că numărul va depăși 165.000 în acest an. Cine câștigă din acest trend: țări care concurează pentru „epicentrul” miliardarilor Mai multe destinații își ajustează politicile pentru a atrage capital și rezidenți foarte bogați. HotNews notează că: Noua Zeelandă a văzut o creștere bruscă a aplicațiilor din SUA după relaxarea regulilor pentru viza „de aur” (oficial, viza de rezidență „Active Investor Plus”); Costa Rica și Thailanda au raportat, de asemenea, creșteri ale numărului de migranți cu venituri mari. De ce pleacă: presiune fiscală și riscuri politice, plus temeri „existențiale” Pentru familiile foarte bogate, miza principală este să aibă opțiuni, iar regimul de taxe este un stimulent major, potrivit lui Garcia. În California, legiuitorii iau în calcul supunerea la vot a unui impozit excepțional de 5% pe averea netă a miliardarilor care locuiesc în stat. În New York a fost adoptat un impozit pentru locuințele secundare de lux. Pe lângă fiscalitate, sunt invocate și preocupări legate de scena politică, dar și amenințări globale, de la evoluția inteligenței artificiale până la riscul unei escaladări nucleare. Argentina, o alegere atipică, dar utilă ca „ușă deschisă” Garcia consideră Argentina o destinație neobișnuită, având în vedere istoricul de inflație, crize valutare, controale de capital și schimbări legislative bruște. Totuși, logica pentru miliardari nu este ca țara să devină „următorul Miami”, ci să funcționeze ca o opțiune suplimentară — o jurisdicție de rezervă, păstrată „deschisă” pentru orice eventualitate. [...]
Interesul pentru planificarea vacanțelor cu ajutorul inteligenței artificiale a accelerat puternic în 2026 , pe fondul unei cereri mai mari pentru „asistenți” digitali și instrumente de găsire a ofertelor, potrivit datelor de căutare agregate de Google Blog din Google Search și Google Flights. Pentru industria turismului, semnalul este operațional: o parte tot mai mare din decizia de cumpărare se mută în zona de căutare ghidată de AI, unde vizibilitatea și prețul devin și mai sensibile la modul în care sunt prezentate ofertele. În 2026, interesul în căutări pentru „AI travel assistant” și „AI concierge” a crescut cu 350% în ultimul an, arată analiza. În același timp, întrebarea „how to use AI to find flight deals” a fost una dintre căutările în trend legate de „flight deals” în ultima lună, iar „AI flight booking” a înregistrat un vârf de +315%. Google își leagă aceste evoluții de propriul instrument „ AI-powered Flight Deals ”, pe care îl recomandă ca soluție pentru găsirea ofertelor la zboruri. Ce se schimbă în comportamentul de căutare, dincolo de AI Datele prezentate indică și câteva direcții de consum care pot influența modul în care operatorii turistici își construiesc pachetele și comunicarea: „solo travel” a atins un maxim istoric al interesului în căutări, iar „women solo travel” a ajuns la un maxim al ultimilor 15 ani; în paralel, „travel groups” și „tour groups” au atins, de asemenea, maxime istorice în 2026, sugerând o cerere mai mare pentru formule de socializare, chiar și în rândul celor care pleacă singuri; „slow travel” (călătorii mai lente, cu ședere mai lungă într-un singur loc) a ajuns la un maxim istoric, iar interesul pentru „slow travel Italy” este în creștere cu 100% în ultima lună; între căutările „month long” în trend apar „month long hotel stay” și „month long yoga retreat”. Destinații și activități: semnale punctuale din căutări Google mai indică o serie de exemple de activități și intenții de consum asociate unor destinații, pe baza căutărilor recente: pentru Sint Maarten, „zip-lining” a fost activitatea în trend în ultima lună, iar Mullet Bay Beach a fost o căutare „breakout”; pentru Kansas City, cei care au căutat „what to do” au căutat și „best BBQ in Kansas City”, iar căutările pentru „fried chicken Kansas City” s-au dublat; în Mexico City, interesul pentru „best restaurants in Mexico City” a atins un maxim al ultimilor 10 ani în 2026, iar „Mexico City street food tour” a fost o căutare în trend în ultima lună; pentru Palma/Mallorca, Port de Sóller a fost „top trending” între orașele de plajă, iar „beach clubs Mallorca” a fost o căutare „breakout”. Google menționează și liste de destinații „în trend” în Google Flights (pentru zboruri interne și internaționale cu plecare din aeroporturi din SUA, în intervalul 1 iunie – 31 august 2026), însă în textul furnizat nu apar numele destinațiilor din grafice, doar descrierea metodologiei. De ce contează pentru companii Creșterea accelerată a căutărilor legate de planificarea cu AI sugerează că o parte din competiția pentru clienți se va purta tot mai mult în zona instrumentelor care „intermediază” decizia (căutare, comparație, recomandare). În practică, asta poate pune presiune pe: modul în care sunt structurate și actualizate ofertele (pentru a fi ușor de comparat); strategiile de preț și promoții, într-un context în care utilizatorii caută explicit „oferte” asistate de AI; conținutul util (ghiduri, itinerarii, experiențe), pe măsură ce căutările se mută de la „unde merg” la „ce fac acolo” și „cum optimizez costul”. Google își încheie analiza recomandând utilizarea instrumentelor sale de călătorie pentru o experiență „mai lină”, fără a detalia în acest material pași de implementare sau efecte comerciale măsurabile pentru operatori. [...]
Shoturile cu ulei de măsline și lămâie au beneficii limitate , iar specialiștii spun că efectele invocate pe rețelele sociale sunt doar parțial susținute, potrivit The Guardian . Tendința circulă pe TikTok și Instagram , unde influenceri din zona de wellness promovează combinația ca soluție pentru „piele mai luminoasă”, digestie mai bună și susținerea unui proces de „detoxifiere” – concept frecvent contestat în mediul medical. Fenomenul se înscrie într-o serie mai veche de „shoturi” care apar și dispar în mod recurent, de la oțet de mere la amestecuri cu ghimbir și turmeric sau sucuri din diverse plante, după cum explică nutriționista Lauren Manaker. La nivel practic, gustul poate fi suportabil pentru unii, însă nu e lipsit de riscuri pentru toată lumea. Nutriționista Michelle Routhenstein avertizează că, la anumite persoane, aciditatea lămâii și intensitatea uleiului pot favoriza refluxul acid. În privința dovezilor, beneficiile vin mai ales din uleiul de măsline, nu din lămâie. O lingură de suc de lămâie acoperă aproximativ 6% din necesarul zilnic de vitamina C, în timp ce uleiul de măsline este un pilon al dietei mediteraneene, asociată cu o reducere de până la 25% a riscului de evenimente cardiovasculare majore (infarct, accident vascular cerebral). Explicația ține de conținutul de grăsimi mononesaturate, care contribuie la scăderea colesterolului LDL („rău”) și la susținerea sănătății vaselor de sânge, precum și de polifenoli, antioxidanți cu rol în reducerea inflamației și a stresului celular. Totuși, cantitatea de polifenoli dintr-o lingură de ulei este relativ mică față de aportul zilnic din alte surse, precum cafeaua, ceaiul sau fructele. Concluzia specialiștilor este că cele două ingrediente sunt mai utile integrate în alimentație, nu consumate ca „shot”. Uleiul de măsline poate ajuta absorbția unor antioxidanți din legume (de exemplu, licopenul din roșii), iar vitamina C din lămâie sprijină absorbția fierului din alimente vegetale; băute separat, se pierde acest efect de „lucru împreună” al nutrienților. În locul shotului, recomandarea este folosirea combinației într-o salată, unde beneficiile se leagă și de restul alimentelor din farfurie. [...]
Managerii anticipează scumpiri accentuate până în mai în comerț și construcții , potrivit Mediafax , care citează rezultatele anchetei INS din luna martie privind tendințele din economie. Așteptările vizează următoarele trei luni și indică presiuni de preț mai puternice în aceste două sectoare. În industria prelucrătoare, ancheta arată o creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Pentru numărul de salariați, managerii estimează relativă stabilitate (sold conjunctural -5%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să urce (sold conjunctural +34%). În construcții, estimările managerilor indică o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%). În schimb, prețurile lucrărilor de construcții sunt prognozate să crească accentuat, cu un sold conjunctural de +50%. În comerțul cu amănuntul, managerii estimează stabilitate a cifrei de afaceri (sold conjunctural -4%) și o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Pe componenta de prețuri, așteptările sunt, de asemenea, de creștere accentuată: 53% dintre respondenți indică majorări, iar 3% scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. În servicii, cererea este văzută ca relativ stabilă în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%), iar numărul de salariați ar urma să rămână, la rândul său, relativ stabil (sold conjunctural -4%). Prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor sunt anticipate în creștere, cu un sold conjunctural de +26%. „Majorări de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.” Principalele estimări din ancheta INS, așa cum sunt prezentate în material, includ: Industrie prelucrătoare: producție +6%, salariați -5%, prețuri +34%. Construcții: producție +17%, salariați -1%, prețuri +50%. Comerț cu amănuntul: cifră de afaceri -4%, salariați +2%, prețuri +50% (53% majorări, 3% scăderi). Servicii: cerere 0%, salariați -4%, prețuri +26%. [...]
Datele publicate de Revolut arată că în 2026, luna august este preferata românilor pentru vacanța principală „fără responsabilități”, iar litoralul rămâne opțiunea dominantă. Studiul, realizat de Dynata, indică faptul că 27% dintre respondenți își planifică escapada majoră în august, urmată de iulie (20%), iar 60% dintre călătorii sunt concentrate în perioada iunie–septembrie. Plaja conduce detașat în topul preferințelor, cu 39% dintre români care aleg destinațiile de coastă. City break-urile sunt la 19%, iar vacanțele sportive sau de aventură ajung la 12%. Motivația principală nu este însă destinația în sine, ci nevoia de „reset mental”: 35% spun că pleacă pentru a se deconecta de presiunea zilnică, muncă și griji financiare. Diferențele generaționale sunt clare. Pentru Gen Z (42%) și Millennials (40%), vacanța este văzută ca instrument pentru echilibru mental. În schimb, 52% dintre Boomeri spun că nu simt nevoia să „fugă” de responsabilități, tratând călătoria mai degrabă ca activitate de relaxare clasică. Millennials declară într-o proporție mai mare decât Gen X că folosesc vacanța pentru a uita de presiunile financiare (16% vs. 14%). Apare și un decalaj de gen în zona de aventură: 17% dintre bărbați aleg vacanțe sportive sau orientate spre adrenalină, comparativ cu 6% dintre femei. În schimb, femeile preferă mai des retreat-urile spa (10%) și escapadele centrate pe relaxare psihică. Dincolo de sondaj, Revolut a publicat și date de tranzacționare: în sezonul estival trecut (1 mai – 30 septembrie), clienții români au cheltuit peste 575 milioane euro în primele 10 destinații de vară - Grecia, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda, Franța, Turcia și Ungaria. Au fost înregistrate 23,8 milioane de plăți cu cardul în aceste țări, în creștere cu 3% față de anul anterior (ajustat la baza de clienți). Se observă și un interes mai mare pentru destinații mai îndepărtate precum Macao, Antigua și Barbuda, Nicaragua, Barbados, Hong Kong sau Argentina. Compania își poziționează ecosistemul de servicii - de la rezervări de cazare și experiențe locale, până la eSIM-uri, lounge-uri de aeroport și schimb valutar în peste 30 de monede - ca soluție pentru simplificarea logisticii de călătorie. Datele și declarațiile oficiale indică o schimbare de perspectivă: vacanța din 2026 este planificată mai degrabă ca pauză mentală decât ca simplă excursie. [...]
Aproape 40% dintre românii din mediul urban nu mai consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care beau declară că au avut perioade de abstinență voluntară , arată un studiu recent realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club. Rezultatele contrazic percepția comună asupra consumului de alcool în România și indică o tendință clară spre moderație și autonomie în alegerile personale. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și reflectă schimbări profunde în comportamentele sociale legate de consumul de alcool. Fenomenul abstinenței nu mai este perceput ca o ciudățenie socială – 45% dintre respondenți consideră normal ca cineva să aleagă să nu bea, iar doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială drept motiv pentru consum. În același timp, doar 3% dintre cei care beau declară că o fac frecvent în exces, iar 89% spun că se opresc la maximum trei băuturi per sesiune. Datele arată o cultură în schimbare, în care moderația devine o alegere conștientă, iar consumul se mută din spațiul public în cel privat – 66% dintre participanți preferă să bea acasă, iar doar 17% în cluburi. Tendințele în funcție de gen și vârstă sunt și ele relevante: majoritatea celor care nu au consumat niciodată alcool sunt femei (67%), în timp ce majoritatea celor care au renunțat după o perioadă de consum sunt bărbați (62%). Motivele invocate pentru renunțarea la alcool includ gustul neplăcut (36%), grija pentru sănătate (33%) și starea neplăcută de după consum (20%). De asemenea, în rândul femeilor, siguranța personală este un motiv frecvent pentru evitarea consumului în spații aglomerate sau necunoscute. Contextul social în care este considerată abstinența ca fiind „ciudată” persistă în special în cazul evenimentelor festive: 40% dintre participanți cred că este nepotrivit să nu consumi alcool la o nuntă, 25% la un botez și 20% la sărbători religioase. Cu toate acestea, consumul motivat de supărare este în scădere, 79% dintre respondenți spunând că beau mai degrabă în momente de fericire decât în cele de tristețe – o inversare semnificativă a paradigmei tradiționale. Iată o sinteză a celor mai relevante rezultate: Indicator Procent Nu consumă deloc alcool 38% Au avut perioade de abstinență 76% Nu consideră ciudată abstinența 45% Beau din presiune socială 10% Nu beau în exces niciodată 74% Consumul mediu (maxim 3 băuturi/sesiune) 89% Preferă să consume acasă 66% Beau mai mult în momente fericite 79% Studiul conturează o cultură urbană în care consumul de alcool nu mai este impus de normele sociale sau automatismul ieșirilor în oraș. Alegerea de a nu consuma sau de a bea puțin devine o expresie a controlului personal și a unui stil de viață mai conștient, în care individul își asumă deciziile fără teamă de judecată. Deși tradițiile și ocaziile festive mai păstrează unele presiuni sociale, datele sugerează o redefinire profundă a relației românilor urbani cu alcoolul. [...]
