Știri
Știri din categoria Externe
Germania pregătește încă șase luni de controale la frontieră, o decizie care prelungește o excepție de la regulile Schengen și poate menține timpi suplimentari de tranzit pentru transportatori și navetiști, potrivit G4Media.
Măsura ar urma să fie extinsă până la jumătatea lunii martie 2027, după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a transmis Comisiei Europene o notificare oficială. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a publicat primul această informație, conform agenției DPA.
În mod normal, frontierele interne ale Uniunii Europene ar trebui să rămână deschise în baza Acordului Schengen. Totuși, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024, iar de atunci le-a prelungit de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026.
Dacă Bruxelles-ul nu ridică obiecții, noua prelungire ar menține controalele încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027.
Dobrindt a justificat necesitatea continuării controalelor prin presiunea migrației ilegale, invocând „evenimentele de la frontierele externe ale Europei”. Potrivit DPA, el anunțase deja intenția la finalul lunii iulie, în contextul în care zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.
Următorul pas este evaluarea la nivelul Comisiei Europene. Sursa nu precizează un calendar al deciziei, ci doar că prelungirea depinde de lipsa unor obiecții din partea Comisiei.
Recomandate
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
PPE își pregătește din timp repoziționarea pentru europarlamentarele din 2029 , mizând pe o platformă care să recupereze voturi de la extrema dreaptă, o direcție care riscă să schimbe echilibrele de negociere și vot din Parlamentul European, potrivit Antena 3 . Cea mai mare familie politică din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) , a lansat un grup de lucru numit „Win2029” („Victorie2029”), inițiat de președintele PPE, Manfred Weber . Miza este construirea unei platforme politice suficient de „atrăgătoare” pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă dreapta la alegerile europarlamentare programate în 2029, notează Politico, citată de Antena 3. O strategie care tensionează linia de demarcație față de extrema dreaptă În interiorul PPE există divergențe legate de cât de departe poate merge colaborarea cu grupuri europarlamentare de extremă dreapta, în special pe teme precum migrația, politicile sociale și clima. În același timp, documentul lansat de Weber indică o urgență resimțită de liderii PPE pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa. Europarlamentarul finlandez Sirpa Pietikäinen (PPE) descrie dilema ca fiind una de identitate politică: dacă PPE rămâne o formațiune de centru-dreapta sau se transformă într-un „alt partid de dreapta”. „Cordonul sanitar” și voturile care îl erodează Politico arată că, în unele state, guvernarea „cu sau alături de extrema dreaptă” a devenit deja o realitate politică, menționând Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. În alte țări, precum Polonia sau România, se menține încă un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta. În Germania, situația rămâne sensibilă în jurul AfD, după ce partidul a câștigat ultimele două alegeri regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg–Pomerania Inferioară, iar parlamentarii din Bundestag sunt descriși ca fiind încă indeciși privind menținerea cordonului sanitar. La nivelul Parlamentului European, PPE încearcă să păstreze această linie de separație: legislatorii ar fi fost instruiți să respingă inițiativele de extremă dreapta, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea conducerii italiene Giorgia Meloni. Totuși, aceeași sursă indică episoade în care PPE a votat alături de dreapta pe dosare unde acordul cu socialiștii și democrații este mai dificil, exemplificând cu votul pe bugetul UE, când o majoritate de dreapta a susținut eliminarea unor fonduri pentru mediu și criterii de gen. De ce contează: semnal pentru agenda legislativă din următorii ani Dincolo de competiția electorală, repoziționarea PPE are un efect direct asupra modului în care se formează majoritățile în Parlamentul European: dacă PPE își mută agenda „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, negocierile pe dosare sensibile (migrație, climă, buget) pot deveni mai volatile, iar „cordonul sanitar” poate fi mai greu de susținut în practică. În acest cadru, PPE își asumă o provocare dublă: să limiteze creșterea extremei drepte fără a-i valida temele și, simultan, să rămână recognoscibil ca pol politic de centru-dreapta în UE. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
Grecia exclude un acord cu British Museum care ar recunoaște proprietatea britanică asupra Sculpturilor Partenonului , o poziție care blochează, practic, varianta unui „împrumut” și menține disputa într-o zonă cu implicații juridice și instituționale pentru orice parteneriat cultural pe termen lung, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis de premierul grec Kyriakos Mitsotakis , la Salonic, în cadrul unei ceremonii care a marcat restituirea unor artefacte religioase istorice între Grecia și Bulgaria. În intervenția sa, Mitsotakis a insistat că Atena nu va accepta nicio formulă care ar presupune că sculpturile se află în proprietatea altei țări și nici nu va fi de acord să „împrumute” piese pe care le consideră parte a propriului patrimoniu cultural. „Țara mea nu va accepta înțelegeri care presupun că acestea se află în proprietatea altcuiva și nici nu își va «împrumuta», chipurile, propriile comori.” Miza: formularea juridică a unui eventual acord Potrivit materialului, negocierile dintre guvernul de la Atena și British Museum au luat în calcul diferite forme de parteneriat cultural și acorduri pe termen lung. Obstacolul major rămâne însă dreptul de proprietate: Grecia respinge formulele care ar obliga-o să recunoască British Museum drept proprietar legal înainte ca sculpturile să poată ajunge la Atena sub forma unui împrumut. Mitsotakis a încercat să delimiteze cazul Partenonului de o dispută generală cu muzeele lumii, argumentând că este un „caz excepțional”, deoarece sculpturile au fost create ca părți integrante ale unui singur monument. „Atunci când le îndepărtezi din mediul care le-a creat, mutilezi istoria care le-a dat naștere.” Poziția British Museum și istoricul disputei British Museum susține că Lord Elgin a îndepărtat sculpturile cu permisiunea autorităților otomane care administrau Atena la acel moment și că acțiunile sale au fost ulterior examinate de Parlamentul Regatului Unit, înainte ca muzeul să achiziționeze colecția. În aceste condiții, problema proprietății rămâne unul dintre principalele puncte de divergență. Sculpturile au fost realizate în secolul al V-lea î.Hr. ca parte a Partenonului, iar o parte importantă a decorației păstrate a fost îndepărtată la începutul secolului al XIX-lea, în perioada ocupației otomane. Ele sunt expuse la British Museum de peste două secole. Conform muzeului, aproximativ jumătate dintre sculpturile păstrate se află la Atena, iar cealaltă jumătate la Londra. Ce urmează: presiune pentru reluarea eforturilor, dar fără compromis pe proprietate Disputa se concentrează tot mai mult nu doar pe posibilitatea ca sculpturile să revină la Atena pentru o perioadă îndelungată, ci și pe formularea juridică ce ar însoți un asemenea acord. În paralel, UNESCO rămâne implicată: în mai 2026, Comitetul interguvernamental pentru promovarea restituirii bunurilor culturale a cerut Greciei și Regatului Unit să își intensifice eforturile pentru reunificarea Sculpturilor Partenonului. Din declarațiile premierului grec reiese că Atena își păstrează linia roșie: orice soluție care ar echivala cu recunoașterea proprietății britanice este respinsă, ceea ce limitează spațiul de negociere la formule care evită explicit această recunoaștere. [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor rusești au tăiat puternic exporturile către Turcia , iar pierderea de venituri pune presiune directă pe o economie care depinde de fluxurile din energie și materii prime, potrivit Focus . În august, exporturile Rusiei către Turcia au scăzut cu aproximativ 40% față de nivelurile obișnuite, ajungând la 1,93 miliarde dolari (1,71 miliarde euro). Pe baza datelor Institutului de Statistică al Turciei, citate de Moscow Times , publicația notează că pentru Kremlin asta înseamnă un minus de circa 1,3 miliarde dolari (aprox. 1,1 miliarde euro) față de un nivel considerat normal. Ce s-a întâmplat operațional: rute mai lungi, costuri mai mari, porturi lovite Scăderea este legată de intensificarea, din iulie, a atacurilor ucrainene asupra unor porturi rusești de la Marea Neagră și Marea Azov. Conform articolului, au fost distruse terminale care gestionau transportul de cereale, alimente sau combustibil, iar aproximativ 100 de nave ar fi fost avariate. Efectul economic imediat este dublu: volume mai mici la export; costuri logistice mai mari, deoarece exportatorii sunt împinși spre rute mai lungi și mai scumpe pentru a livra în Turcia. Pentru Rusia, Turcia este al treilea partener comercial ca importanță, după China și India. Focus mai arată că acesta este a doua oară când exporturile lunare către Turcia coboară sub pragul de 3 miliarde dolari (în februarie s-a mai întâmplat, apoi livrările și-au revenit). De ce contează: lovitura se vede în energie și în venituri bugetare Publicația indică scăderi pe mai multe categorii de mărfuri (cărbune, fier și oțel, cupru, combustibili și cereale), însă subliniază impactul asupra a două exporturi-cheie: cerealele și petrolul. Pe energie, Focus consemnează o deteriorare a indicatorilor în august 2026: veniturile zilnice din exportul de combustibili fosili au coborât la 604 milioane euro pe zi; volumul exportat s-a redus cu 7%; potrivit Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) , veniturile din exportul de produse petroliere pe mare au scăzut cu 32% față de luna anterioară, la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă. Miza este bugetară: articolul argumentează că planificarea financiară a Kremlinului „stă și cade” cu exporturile energetice; dacă acestea nu aduc suficienți bani, guvernul de la Moscova ar fi forțat să taie investiții și subvenții. Implicații externe: presiune pe piața petrolului și pe prețuri Focus leagă slăbirea exporturilor rusești de un efect de piață mai larg: dacă Rusia nu își poate valorifica rezervele la export, foștii cumpărători sunt împinși către alți furnizori (de exemplu SUA), ceea ce poate amplifica competiția pentru barili disponibili și poate urca prețurile en-gros, cu întârziere și la pompă. În același timp, publicația notează un posibil factor de temperare: analiștii Kpler ar vedea o creștere puternică a exporturilor de țiței din statele din Golf, ceea ce, pe termen mediu, ar putea reduce o parte din presiunea de pe piață. Totuși, articolul precizează că aceste fluxuri sunt în principal relevante pentru cumpărătorii asiatici, iar Germania importă doar cantități mici din Golful Persic. [...]
