Știri
Știri din categoria Diverse
Piața auto din România a accelerat în mai, cu SUV-urile ajunse la 62% din vânzări, un semnal că cererea se reface, dar și că mixul de produse se mută tot mai mult spre modele mai mari, cu implicații directe pentru importatori, rețelele de dealeri și strategiile de preț, potrivit Wall-Street.
În luna mai au fost înmatriculate 11.136 de autoturisme noi, în creștere cu 7% față de aceeași lună din 2025, conform datelor APIA și DGPCI citate în articol. Este a treia lună consecutivă de creștere, iar ritmul s-a îmbunătățit față de aprilie, când s-au înmatriculat 10.112 unități. Chiar dacă, la nivelul primelor cinci luni, piața rămâne sub nivelul din 2025, evoluția recentă indică o recuperare treptată după începutul de an mai slab.
Cea mai puternică tendință din datele lunii mai este consolidarea SUV-urilor: segmentul a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut și a ajuns la 62% din piața autoturismelor noi. Practic, aproape două din trei mașini noi înmatriculate în România sunt SUV-uri, într-o plajă mai largă de dimensiuni și poziționări decât în anii anteriori.
Explicația ține de combinația de utilitate și percepție de valoare: poziție înaltă la volan, spațiu pentru pasageri și bagaje, versatilitate pentru utilizare de familie și, tot mai frecvent, motorizări electrificate.
În paralel, electrificarea a continuat să câștige teren: autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 68,5%, pe o creștere de 32% față de 2025, susținută de avansul segmentelor full-hybrid, plug-in hybrid și electric, potrivit aceleiași surse.
Contextul macroeconomic rămâne însă un factor de presiune: articolul indică o rată anuală a inflației de 10,9% în luna mai (date INS), alături de costuri mai mari de utilizare și incertitudini legate de energie și combustibili. În acest cadru, criteriile „practice și financiare” cântăresc mai mult în decizia de achiziție, inclusiv prin atenția la oferte speciale și costuri pe termen lung.
Datele din mai conturează trei direcții: revenirea treptată a cererii, dominația SUV-urilor și accelerarea electrificării. Rămâne de văzut dacă trendurile se mențin în semestrul al doilea, într-un mediu economic și geopolitic volatil.
Potrivit articolului, evoluția pieței va depinde și de predictibilitatea măsurilor economice și fiscale, dar și de „consistența și momentul lansării programelor” care susțin înnoirea și electrificarea parcului auto.
Recomandate
După valul de caniculă , începutul săptămânii viitoare aduce răcorire și ploi în unele zone , potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 24 august–21 septembrie 2026, prezentată de Libertatea . Pentru activitățile economice sensibile la vreme (agricultură, construcții, transport), schimbarea de regim meteo înseamnă o probabilitate mai mare de întreruperi punctuale și o planificare mai atentă la nivel regional. 24–31 august: ploi peste normal la munte, deficit în vest și nord-vest În săptămâna 24–31 august, ANM estimează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în regiunile vestice, ușor mai coborâtă în est și sud-est și apropiată de mediile perioadei în restul țării. La precipitații, prognoza indică: cantități excedentare în zona Carpaților Orientali și Meridionali; cantități deficitare în vestul și nord-vestul țării; valori aproape de normal în rest. 31 august–7 septembrie: temperaturi mai ridicate în mai multe regiuni, ploi mai puține în sud-vest Pentru intervalul 31 august–7 septembrie, mediile termice sunt prognozate peste normal în vest, sud-vest, nord și centru, în timp ce în restul teritoriului regimul termic ar urma să fie în limite normale. Regimul pluviometric este estimat deficitar în sud-vest , iar în restul țării apropiat de normal . 7–14 septembrie: deficit de ploi în sud, temperaturi ușor peste medie în vest și centru În săptămâna 7–14 septembrie, mediile valorilor termice ar urma să fie ușor mai ridicate decât cele specifice perioadei în vest, sud-vest, nord și centru, iar în restul țării în jurul mediilor multianuale, potrivit reprezentanților ANM. Precipitațiile sunt prognozate în general deficitare în regiunile sudice , cu valori apropiate de mediile multianuale în rest. 14–21 septembrie: mai cald decât normal în cea mai mare parte a țării Pentru intervalul 14–21 septembrie, ANM anticipează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații ar urma să fie în general apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu posibil un ușor deficit în vest și nord-vest. De ce contează După episoadele de caniculă, trecerea la un regim cu răcorire și ploi în unele zone poate influența direct ritmul lucrărilor în aer liber și al activităților sezoniere, mai ales acolo unde prognoza indică excedent de precipitații (zona montană) sau, dimpotrivă, deficit (vest și nord-vest). ANM a publicat prognoza vineri, pentru perioada 24 august–21 septembrie 2026. [...]
Prognoza ANM indică temperaturi peste normal până la 21 septembrie , un scenariu care poate prelungi consumul de energie pentru răcire și poate accentua presiunea pe apă în sud, unde sunt așteptate intervale mai sărace în precipitații, potrivit Digi24 . Estimarea meteorologilor, publicată vineri de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) , este valabilă pentru intervalul 24 august – 21 septembrie și arată o încălzire din nou în septembrie în mai multe regiuni ale țării. În același timp, în sud sunt anticipate perioade cu precipitații sub nivelul obișnuit. Cum arată prognoza pe săptămâni (24 august – 21 septembrie) 24.08 – 31.08 : temperaturi medii mai ridicate în vest, ușor mai coborâte în est și sud-est, iar în rest aproape de normal . Precipitațiile ar urma să fie excedentare în Carpații Orientali și Meridionali, deficitare în vest și nord-vest, iar în rest în jurul normalului . 31.08 – 07.09 : temperaturi medii mai ridicate în vest, sud-vest, nord și centru; în rest, în limite normale . Precipitațiile: deficit în sud-vest, iar în rest aproape de normal . 07.09 – 14.09 : temperaturi medii ușor peste normal în vest, sud-vest, nord și centru; în rest aproape de mediile multianuale . Precipitațiile: în general deficitare în sud, iar în rest aproape de normal . 14.09 – 21.09 : temperaturi medii peste normal în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile: în general apropiate de normal , posibil ușor deficitare în vest și nord-vest. De ce contează pentru economie și operațiuni Un regim termic peste normal la început de toamnă poate menține cererea de electricitate pentru climatizare mai mult decât într-un an obișnuit, în timp ce episoadele cu precipitații mai reduse în sud pot influența gestionarea resurselor de apă și planificarea activităților dependente de vreme. Prognoza este una pe patru săptămâni, deci indică tendințe regionale, nu valori zilnice. [...]
Televiziunea publică din Ungaria a reluat buletinele de știri după 44 de zile , un test operațional pentru reforma promisă de noul guvern condus de Péter Magyar , care vizează independența mass-media publice, potrivit Digi24 . Reluarea a avut loc joi, 20 august, când principalul canal public, M1, a difuzat primul buletin de știri de la suspendarea programelor informative decisă pe 7 iulie, odată cu lansarea reformelor. Ediția a fost difuzată la ora 6:00, de sărbătoarea națională a Ungariei, și a început cu un reportaj despre învestirea noului președinte, Andras Baka, descris ca un critic al lui Viktor Orbán și fost judecător la Curtea Supremă. Ce arată reluarea știrilor despre schimbarea de linie editorială Site-ul independent Telex a apreciat că jurnalul de 25 de minute a avut o acoperire „echilibrată”, incluzând voci din opoziție și critici ai guvernului, o situație pe care aceeași sursă o descrie drept fără precedent în anii în care Viktor Orbán a fost la putere. În material este menționat și faptul că jurnaliștii au vorbit anterior despre dificultățile întâmpinate în perioada Orbán și despre eforturile necesare pentru refacerea încrederii publicului. Contextul politic al reformei este legat de schimbarea de guvern după alegerile din aprilie: preluarea controlului asupra presei a fost un pilon al guvernării Orbán, care a condus țara timp de 16 ani, notează Le Figaro. Schimbări de personal și controlul tranziției Grupul media de stat Kozmedia (cunoscut anterior ca MTVA), care include canale TV precum M1, posturi de radio și agenția națională de știri MTI, a transmis pe Facebook că niciuna dintre persoanele care lucraseră anterior la buletinele de știri nu a participat la ediția de joi. În același timp, mai mulți angajați au spus că, deși unii prezentatori și reporteri au fost concediați, personalul a rămas în mare parte neschimbat. Telex a relatat miercuri că mulți dintre aceiași redactori și reporteri care „anterior produceau propagandă” ar fi încă angajați, citând un e-mail primit de la o sursă internă. Tranziția este supravegheată de o conducere interimară numită de guvern, care a lansat audituri interne și o restructurare. La începutul lunii, conducerea a fost criticată după numirea unei persoane cu experiență în instituții media și companii legate de Viktor Orbán la șefia departamentului de informații; numirea a fost anulată a doua zi, ceea ce a generat noi critici privind interferența guvernului. Ce urmează Reformele mass-media publice ar urma să continue. Un nou director general, ales printr-un apel de candidaturi deschis până la sfârșitul lunii octombrie, va trebui să pună în aplicare recomandările rezultate din consultările profesionale și publice aflate în curs. [...]
Protecția Neptun Deep rămâne într-o „zonă gri” legislativă, iar incidentul cu drona indică un test operațional al apărării României la Marea Neagră, în condițiile în care responsabilitățile între instituții și operator sunt încă neclar delimitate, potrivit Digi24 . Generalul în retragere Virgil Bălăceanu afirmă că drona maritimă rusească ajunsă la câteva sute de metri de Neptun Deep este puțin probabil să fi putut produce daune semnificative platformei dacă ar fi explodat suficient de aproape, invocând dimensiunile reduse ale aparatului și, implicit, o cantitate mai mică de explozibil. În evaluarea sa, operațiunea „pare mai degrabă un test” și nu o încercare optimizată de lovire a unei ținte de acest tip. În același timp, Bălăceanu avertizează că România nu ar trebui să excludă scenarii viitoare de tip „sub steag fals” (operațiuni atribuite altcuiva pentru a crea confuzie), indicând drept exemple de ținte vulnerabile Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep. El susține că astfel de acțiuni ar putea lua forma unor „acțiuni hibride” în aceste puncte. De ce contează: lipsa unei legi pentru drone maritime complică reacția și comanda Punctul central al analizei este nevoia „urgentă” de legislație dedicată dronelor maritime, similară celei privind combaterea aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României. În forma descrisă, problema nu este doar tehnică, ci de comandă și responsabilitate: cine coordonează efectiv protecția unei infrastructuri energetice aflate în zona economică exclusivă, unde cadrul juridic și atribuțiile instituționale sunt mai complicate. Bălăceanu spune că legea ar trebui să clarifice explicit: combaterea dronelor maritime sau a altor nave, cu sau fără echipaj, care intră neautorizat în apele teritoriale; responsabilitățile privind securitatea și protecția platformelor, cu accent pe Neptun Alpha (denumirea oficială a platformei de producție din proiectul Neptun Deep); existența unui singur responsabil de coordonare, nu „mai mulți responsabili” fără o linie de comandă unică. Componenta operațională: reacție rapidă și cooperare regională Fostul comandant militar apreciază intervenția pilotului de F-16 care a lovit drona, descriind execuția ca fiind „ca în poligon” și detaliind dificultatea detectării unei ținte la nivelul apei și folosirea sistemului de ochire și a tunului de bord. În plan mai larg, el aduce în discuție extinderea misiunii Grupării Navale de Luptă împotriva Minelor pentru protecția infrastructurii subacvatice și susține că România și Turcia au interese comune la Marea Neagră, ceea ce ar impune o cooperare mai bună. Textul sursă nu oferă însă detalii complete despre forma concretă a acestei cooperări sau despre pașii instituționali următori, fragmentul fiind întrerupt. [...]
Atacurile cu drone și poluarea cu petrol lovesc turismul de pe litoralul rusesc al Mării Negre , unde numărul turiștilor a scăzut cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul sirenelor de raid aerian, interceptărilor și incidentelor repetate, potrivit Digi24 . Zona rămâne una dintre cele mai căutate destinații interne ale Rusiei, dar găzduiește și rafinării și terminale petroliere, ceea ce o transformă într-o țintă recurentă în războiul cu Ucraina. În stațiuni precum Soci și Arkhipo-Osipovka, vacanțele sunt tot mai des însoțite de alarme, incendii, combustibil în apă și cozi la benzinării. Publicația relatează, citând Financial Times , că o dronă a căzut pe o plajă din Arkhipo-Osipovka la o săptămână după un videoclip postat pe Instagram de o turistă din Moscova, incident în urma căruia au murit patru copii și trei adulți, iar alți 40 de oameni au fost răniți. Ucraina susține, prin oficiali militari citați în material, că vizează exclusiv infrastructura militară și energetică, iar dronele care ajung în zone civile ar fi fost deviate după interceptări ale apărării aeriene sau prin mijloace de război electronic. Efecte directe în piața turistică: rezervări mai puține și mobilitate îngreunată Scăderea de 10,8% a numărului de turiști este atribuită prezenței dronelor și scurgerilor de petrol în apă, potrivit lui Dmitry Bogdanov, președintele AMOS, o asociație a hotelierilor din sudul Rusiei. În paralel, unele hoteluri ar fi raportat scăderi ale rezervărilor de până la 20%, iar rezervările de bilete către Soci — principalul aeroport pentru stațiunile rusești de la Marea Neagră — ar fi coborât cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unei persoane cu acces la datele unei mari platforme de rezervări, citată în articol. În același timp, cererea rămâne susținută de lipsa alternativelor externe. Digi24 notează că, după invazia pe scară largă din 2022, multe state occidentale au redus acordarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, zborurile au fost suspendate, iar plățile internaționale cu carduri rusești au devenit imposibile. În acest context, peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt interne, potrivit operatorului de rezervări Ostrovok, iar regiunea Krasnodar ar reprezenta 11% din totalul rezervărilor. Infrastructura energetică, factor de risc și țintă Miza economică a zonei depășește turismul: Novorossiisk găzduiește un port important pentru exporturile de petrol și este punctul de destinație al conductei CPC , care transportă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, conform materialului. În apropiere, Tuapse are una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, despre care se afirmă că și-a pierdut în mare parte capacitatea în urma atacurilor ucrainene din primăvara acestui an; atacurile ar fi provocat și două scurgeri majore de petrol, vizibile inclusiv în imagini din satelit. În Anapa, plajele au fost închise după scufundarea unui petrolier în Marea Azov în 2024 și s-au redeschis abia în iunie, după aducerea a sute de mii de tone de nisip, potrivit articolului. Ecologiștii se tem însă că sub stratul nou ar putea exista încă pătrunderi de păcură. „Normalizarea” riscului și presiunea asupra vieții cotidiene Deși riscurile cresc, plajele și cafenelele rămân aglomerate, iar o parte dintre turiști par să ignore alarmele, potrivit relatărilor din teren. Un căpitan de barcă turistică din Arkhipo-Osipovka a spus pentru Financial Times că sirenele, rare înainte de incidentul mortal, se aud acum „de câteva ori pe zi”. Pentru unii, opțiunile sunt limitate și din motive administrative: un turist intervievat, manager din Voronej, spune că a evitat marea din cauza poluării și a înotat la piscină, iar plecarea din țară i-ar fi interzisă după ce angajatorul său a fost clasificat ca parte a complexului militar-industrial. În Crimeea, combustibilul, apa și energia electrică sunt raționalizate în regim de urgență pe fondul atacurilor frecvente, ceea ce reduce și mai mult alternativele pentru vacanțe la mare în interiorul Rusiei. În acest tablou, materialul indică și o dimensiune politică: Vladimir Putin, care are o reședință oficială în Soci, ar fi redus semnificativ vizitele în zonă față de perioada premergătoare invaziei, petrecând mai mult timp în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene, potrivit datelor de pe site-ul Kremlinului citate de Digi24. [...]
Atacurile rusești asupra depozitelor și piețelor agroalimentare încep să producă penurii în Kiev, cu efect direct asupra lanțurilor de aprovizionare , potrivit Libertatea , care citează o relatare The New York Times . Miza nu mai este doar presiunea militară, ci și perturbarea logisticii alimentare într-un oraș care, până acum, a reușit să mențină magazinele deschise în pofida războiului. Publicația americană descrie apariția, „pentru prima dată în Kiev”, a unor lipsuri de alimente de la începutul invaziei, pe fondul loviturilor cu rachete asupra depozitelor angro și spațiilor comerciale agroalimentare. Într-un magazin din capitală, un afiș lipit lângă un raft gol de lapte transmite mesajul „Acest produs a fost distrus de rusia”, cu „Rusia” scris intenționat cu literă mică, ca gest de protest. Loviturile asupra depozitelor: efect imediat în aprovizionare În toiul verii, Rusia ar fi trecut de la atacuri concentrate pe infrastructura energetică la țintirea piețelor, depozitelor de alimente și platformelor logistice, notează The New York Times. Un exemplu dat este atacul din 5 august, când rachete rusești au lovit „cel puțin patru depozite” ale unui furnizor de supermarketuri. Consecințele descrise în relatare: șase muncitori uciși în urma loviturilor din 5 august; aprovizionarea mai multor magazine „perturbată grav”; impact resimțit în principal în Kiev, dar și în orașe mai îndepărtate, precum Zaporojie; un nou atac, „joi dimineață”, asupra unor depozite de alimente din apropierea capitalei. Reacția consumatorilor: revenirea la provizii Pe fondul rafturilor goale, o parte dintre locuitori revin la reflexul de a face rezerve. The New York Times o citează pe Nina Kiriciuk, 67 de ani, care descrie situația drept „un coșmar” și spune că nu a mai găsit zahăr, iar „un întreg raion este complet gol”. „Este un coșmar, un coșmar absolut. Sunt îngrozită. Am vrut să cumpăr zahăr, dar nu mai există.” O altă locuitoare, Olga Sliusarenko, 76 de ani, spune că aprovizionarea este pentru ea un obicei vechi și că poate rezista o lună fără cumpărături, în afară de pâine. În același timp, relatarea arată că alți oameni abia acum încep să cumpere conserve, zahăr, paste și făină, după o perioadă în care magazinele au rămas funcționale în ciuda războiului. Context operațional: apărare antiaeriană insuficientă și presiune pe oraș Materialul mai arată că Ucraina „nu se poate apăra în prezent” de rachetele balistice rusești, deoarece nu mai are sisteme Patriot capabile să le intercepteze. În acest context, atacurile asupra zonelor rezidențiale ar fi devenit aproape cotidiene. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , rușii ar fi lovit 4.000 de blocuri din totalul de 12.000 din oraș, adică „una din trei” clădiri colective. El afirmă că doar adăposturile speciale antibombardamente pot salva populația de rachete, dar Kievul nu ar avea suficiente astfel de spații. În paralel, Forțele Armate Ucrainene ar bombarda, „de peste o lună”, depozite din Rusia, însă acestea ar aparține companiei de comerț online Wildberries și ar stoca produse nealimentare, inclusiv articole pentru armata rusă, conform aceleiași relatări. [...]
