Știri
Știri din categoria Diverse
Televiziunea publică din Ungaria a reluat buletinele de știri după 44 de zile, un test operațional pentru reforma promisă de noul guvern condus de Péter Magyar, care vizează independența mass-media publice, potrivit Digi24.
Reluarea a avut loc joi, 20 august, când principalul canal public, M1, a difuzat primul buletin de știri de la suspendarea programelor informative decisă pe 7 iulie, odată cu lansarea reformelor. Ediția a fost difuzată la ora 6:00, de sărbătoarea națională a Ungariei, și a început cu un reportaj despre învestirea noului președinte, Andras Baka, descris ca un critic al lui Viktor Orbán și fost judecător la Curtea Supremă.
Site-ul independent Telex a apreciat că jurnalul de 25 de minute a avut o acoperire „echilibrată”, incluzând voci din opoziție și critici ai guvernului, o situație pe care aceeași sursă o descrie drept fără precedent în anii în care Viktor Orbán a fost la putere. În material este menționat și faptul că jurnaliștii au vorbit anterior despre dificultățile întâmpinate în perioada Orbán și despre eforturile necesare pentru refacerea încrederii publicului.
Contextul politic al reformei este legat de schimbarea de guvern după alegerile din aprilie: preluarea controlului asupra presei a fost un pilon al guvernării Orbán, care a condus țara timp de 16 ani, notează Le Figaro.
Grupul media de stat Kozmedia (cunoscut anterior ca MTVA), care include canale TV precum M1, posturi de radio și agenția națională de știri MTI, a transmis pe Facebook că niciuna dintre persoanele care lucraseră anterior la buletinele de știri nu a participat la ediția de joi.
În același timp, mai mulți angajați au spus că, deși unii prezentatori și reporteri au fost concediați, personalul a rămas în mare parte neschimbat. Telex a relatat miercuri că mulți dintre aceiași redactori și reporteri care „anterior produceau propagandă” ar fi încă angajați, citând un e-mail primit de la o sursă internă.
Tranziția este supravegheată de o conducere interimară numită de guvern, care a lansat audituri interne și o restructurare. La începutul lunii, conducerea a fost criticată după numirea unei persoane cu experiență în instituții media și companii legate de Viktor Orbán la șefia departamentului de informații; numirea a fost anulată a doua zi, ceea ce a generat noi critici privind interferența guvernului.
Reformele mass-media publice ar urma să continue. Un nou director general, ales printr-un apel de candidaturi deschis până la sfârșitul lunii octombrie, va trebui să pună în aplicare recomandările rezultate din consultările profesionale și publice aflate în curs.
Recomandate
Protecția Neptun Deep rămâne într-o „zonă gri” legislativă, iar incidentul cu drona indică un test operațional al apărării României la Marea Neagră, în condițiile în care responsabilitățile între instituții și operator sunt încă neclar delimitate, potrivit Digi24 . Generalul în retragere Virgil Bălăceanu afirmă că drona maritimă rusească ajunsă la câteva sute de metri de Neptun Deep este puțin probabil să fi putut produce daune semnificative platformei dacă ar fi explodat suficient de aproape, invocând dimensiunile reduse ale aparatului și, implicit, o cantitate mai mică de explozibil. În evaluarea sa, operațiunea „pare mai degrabă un test” și nu o încercare optimizată de lovire a unei ținte de acest tip. În același timp, Bălăceanu avertizează că România nu ar trebui să excludă scenarii viitoare de tip „sub steag fals” (operațiuni atribuite altcuiva pentru a crea confuzie), indicând drept exemple de ținte vulnerabile Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep. El susține că astfel de acțiuni ar putea lua forma unor „acțiuni hibride” în aceste puncte. De ce contează: lipsa unei legi pentru drone maritime complică reacția și comanda Punctul central al analizei este nevoia „urgentă” de legislație dedicată dronelor maritime, similară celei privind combaterea aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României. În forma descrisă, problema nu este doar tehnică, ci de comandă și responsabilitate: cine coordonează efectiv protecția unei infrastructuri energetice aflate în zona economică exclusivă, unde cadrul juridic și atribuțiile instituționale sunt mai complicate. Bălăceanu spune că legea ar trebui să clarifice explicit: combaterea dronelor maritime sau a altor nave, cu sau fără echipaj, care intră neautorizat în apele teritoriale; responsabilitățile privind securitatea și protecția platformelor, cu accent pe Neptun Alpha (denumirea oficială a platformei de producție din proiectul Neptun Deep); existența unui singur responsabil de coordonare, nu „mai mulți responsabili” fără o linie de comandă unică. Componenta operațională: reacție rapidă și cooperare regională Fostul comandant militar apreciază intervenția pilotului de F-16 care a lovit drona, descriind execuția ca fiind „ca în poligon” și detaliind dificultatea detectării unei ținte la nivelul apei și folosirea sistemului de ochire și a tunului de bord. În plan mai larg, el aduce în discuție extinderea misiunii Grupării Navale de Luptă împotriva Minelor pentru protecția infrastructurii subacvatice și susține că România și Turcia au interese comune la Marea Neagră, ceea ce ar impune o cooperare mai bună. Textul sursă nu oferă însă detalii complete despre forma concretă a acestei cooperări sau despre pașii instituționali următori, fragmentul fiind întrerupt. [...]
Atacurile cu drone și poluarea cu petrol lovesc turismul de pe litoralul rusesc al Mării Negre , unde numărul turiștilor a scăzut cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul sirenelor de raid aerian, interceptărilor și incidentelor repetate, potrivit Digi24 . Zona rămâne una dintre cele mai căutate destinații interne ale Rusiei, dar găzduiește și rafinării și terminale petroliere, ceea ce o transformă într-o țintă recurentă în războiul cu Ucraina. În stațiuni precum Soci și Arkhipo-Osipovka, vacanțele sunt tot mai des însoțite de alarme, incendii, combustibil în apă și cozi la benzinării. Publicația relatează, citând Financial Times , că o dronă a căzut pe o plajă din Arkhipo-Osipovka la o săptămână după un videoclip postat pe Instagram de o turistă din Moscova, incident în urma căruia au murit patru copii și trei adulți, iar alți 40 de oameni au fost răniți. Ucraina susține, prin oficiali militari citați în material, că vizează exclusiv infrastructura militară și energetică, iar dronele care ajung în zone civile ar fi fost deviate după interceptări ale apărării aeriene sau prin mijloace de război electronic. Efecte directe în piața turistică: rezervări mai puține și mobilitate îngreunată Scăderea de 10,8% a numărului de turiști este atribuită prezenței dronelor și scurgerilor de petrol în apă, potrivit lui Dmitry Bogdanov, președintele AMOS, o asociație a hotelierilor din sudul Rusiei. În paralel, unele hoteluri ar fi raportat scăderi ale rezervărilor de până la 20%, iar rezervările de bilete către Soci — principalul aeroport pentru stațiunile rusești de la Marea Neagră — ar fi coborât cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unei persoane cu acces la datele unei mari platforme de rezervări, citată în articol. În același timp, cererea rămâne susținută de lipsa alternativelor externe. Digi24 notează că, după invazia pe scară largă din 2022, multe state occidentale au redus acordarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, zborurile au fost suspendate, iar plățile internaționale cu carduri rusești au devenit imposibile. În acest context, peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt interne, potrivit operatorului de rezervări Ostrovok, iar regiunea Krasnodar ar reprezenta 11% din totalul rezervărilor. Infrastructura energetică, factor de risc și țintă Miza economică a zonei depășește turismul: Novorossiisk găzduiește un port important pentru exporturile de petrol și este punctul de destinație al conductei CPC , care transportă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, conform materialului. În apropiere, Tuapse are una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, despre care se afirmă că și-a pierdut în mare parte capacitatea în urma atacurilor ucrainene din primăvara acestui an; atacurile ar fi provocat și două scurgeri majore de petrol, vizibile inclusiv în imagini din satelit. În Anapa, plajele au fost închise după scufundarea unui petrolier în Marea Azov în 2024 și s-au redeschis abia în iunie, după aducerea a sute de mii de tone de nisip, potrivit articolului. Ecologiștii se tem însă că sub stratul nou ar putea exista încă pătrunderi de păcură. „Normalizarea” riscului și presiunea asupra vieții cotidiene Deși riscurile cresc, plajele și cafenelele rămân aglomerate, iar o parte dintre turiști par să ignore alarmele, potrivit relatărilor din teren. Un căpitan de barcă turistică din Arkhipo-Osipovka a spus pentru Financial Times că sirenele, rare înainte de incidentul mortal, se aud acum „de câteva ori pe zi”. Pentru unii, opțiunile sunt limitate și din motive administrative: un turist intervievat, manager din Voronej, spune că a evitat marea din cauza poluării și a înotat la piscină, iar plecarea din țară i-ar fi interzisă după ce angajatorul său a fost clasificat ca parte a complexului militar-industrial. În Crimeea, combustibilul, apa și energia electrică sunt raționalizate în regim de urgență pe fondul atacurilor frecvente, ceea ce reduce și mai mult alternativele pentru vacanțe la mare în interiorul Rusiei. În acest tablou, materialul indică și o dimensiune politică: Vladimir Putin, care are o reședință oficială în Soci, ar fi redus semnificativ vizitele în zonă față de perioada premergătoare invaziei, petrecând mai mult timp în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene, potrivit datelor de pe site-ul Kremlinului citate de Digi24. [...]
Atacurile rusești asupra depozitelor și piețelor agroalimentare încep să producă penurii în Kiev, cu efect direct asupra lanțurilor de aprovizionare , potrivit Libertatea , care citează o relatare The New York Times . Miza nu mai este doar presiunea militară, ci și perturbarea logisticii alimentare într-un oraș care, până acum, a reușit să mențină magazinele deschise în pofida războiului. Publicația americană descrie apariția, „pentru prima dată în Kiev”, a unor lipsuri de alimente de la începutul invaziei, pe fondul loviturilor cu rachete asupra depozitelor angro și spațiilor comerciale agroalimentare. Într-un magazin din capitală, un afiș lipit lângă un raft gol de lapte transmite mesajul „Acest produs a fost distrus de rusia”, cu „Rusia” scris intenționat cu literă mică, ca gest de protest. Loviturile asupra depozitelor: efect imediat în aprovizionare În toiul verii, Rusia ar fi trecut de la atacuri concentrate pe infrastructura energetică la țintirea piețelor, depozitelor de alimente și platformelor logistice, notează The New York Times. Un exemplu dat este atacul din 5 august, când rachete rusești au lovit „cel puțin patru depozite” ale unui furnizor de supermarketuri. Consecințele descrise în relatare: șase muncitori uciși în urma loviturilor din 5 august; aprovizionarea mai multor magazine „perturbată grav”; impact resimțit în principal în Kiev, dar și în orașe mai îndepărtate, precum Zaporojie; un nou atac, „joi dimineață”, asupra unor depozite de alimente din apropierea capitalei. Reacția consumatorilor: revenirea la provizii Pe fondul rafturilor goale, o parte dintre locuitori revin la reflexul de a face rezerve. The New York Times o citează pe Nina Kiriciuk, 67 de ani, care descrie situația drept „un coșmar” și spune că nu a mai găsit zahăr, iar „un întreg raion este complet gol”. „Este un coșmar, un coșmar absolut. Sunt îngrozită. Am vrut să cumpăr zahăr, dar nu mai există.” O altă locuitoare, Olga Sliusarenko, 76 de ani, spune că aprovizionarea este pentru ea un obicei vechi și că poate rezista o lună fără cumpărături, în afară de pâine. În același timp, relatarea arată că alți oameni abia acum încep să cumpere conserve, zahăr, paste și făină, după o perioadă în care magazinele au rămas funcționale în ciuda războiului. Context operațional: apărare antiaeriană insuficientă și presiune pe oraș Materialul mai arată că Ucraina „nu se poate apăra în prezent” de rachetele balistice rusești, deoarece nu mai are sisteme Patriot capabile să le intercepteze. În acest context, atacurile asupra zonelor rezidențiale ar fi devenit aproape cotidiene. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , rușii ar fi lovit 4.000 de blocuri din totalul de 12.000 din oraș, adică „una din trei” clădiri colective. El afirmă că doar adăposturile speciale antibombardamente pot salva populația de rachete, dar Kievul nu ar avea suficiente astfel de spații. În paralel, Forțele Armate Ucrainene ar bombarda, „de peste o lună”, depozite din Rusia, însă acestea ar aparține companiei de comerț online Wildberries și ar stoca produse nealimentare, inclusiv articole pentru armata rusă, conform aceleiași relatări. [...]
YouTube Premium se scumpește în România la 32 de lei/lună , iar majorarea se va vedea în facturare începând cu finalul lui septembrie pentru unii abonați, potrivit Mobilissimo . Pentru planul Individual, prețul urcă de la 29 la 32 de lei pe lună, iar în cazul contului notificat prin e-mail prima facturare la tariful actualizat este pe 28 septembrie 2026. Creșterea de 3 lei/lună înseamnă un cost suplimentar de 36 de lei pe an, dacă prețul rămâne neschimbat. Pachetul de beneficii rămâne același: vizionare fără reclame, redare în fundal, descărcare pentru offline și acces la YouTube Music. Ce se schimbă pentru abonații facturați prin Google Play Un detaliu operațional important vizează utilizatorii care plătesc prin Google Play: aceștia ar urma să primească o notificare separată și să fie nevoiți să accepte noul preț pentru a continua abonamentul. Publicația notează că pagina oficială YouTube despre modificările de preț confirmă că, în anumite țări și regiuni, acceptarea tarifului actualizat poate fi necesară pentru păstrarea abonamentului. Când intră în vigoare și cum verifici tariful Data aplicării poate varia în funcție de ciclul de facturare al fiecărui cont. YouTube indică secțiunea „Achiziții și abonamente” ca locul unde utilizatorii pot verifica prețul curent și data următoarei facturări. În context, Mobilissimo amintește că scumpirea vine după alte ajustări de preț în 2026, inclusiv în SUA, însă pentru utilizatorii din România schimbarea anunțată acum afectează strict costul recurent, nu și funcțiile incluse în planul Individual. [...]
România a activat canalele NATO după incidentul cu drona de la Neptun Deep , într-un demers cu miză de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că aliații au fost informați despre incidentele legate de drone și că România, împreună cu partenerii, va continua măsurile de protecție „în aer, pe apă și pe teritoriul nostru”. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep. Conform relatării, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost mobilizate de urgență după detectarea unei drone maritime. „Locaţia se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine la est de oraşul Constanţa. Un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a atacat ţinta cu tunul de bord, lovind-o cu succes. Drona, care transporta explozivi, a fost ulterior distrusă complet de o echipă EOD a Pazei de Coastă a României.” MAE arată că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu a fost vorba despre „o navă fără pilot ucraineană”. În același mesaj, ministerul reiterează importanța protejării infrastructurii maritime în Marea Neagră și leagă riscurile de „războiul ilegal de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, despre care afirmă că afectează securitatea regională și încalcă obligații din dreptul internațional și convenții privind Marea Neagră. Ce s-a întâmplat operațional, potrivit autorităților Din informațiile prezentate: două avioane F-16 au fost trimise către zona în care a fost detectată drona maritimă; un F-16 a lovit ținta cu tunul de bord; distrugerea completă a fost realizată ulterior de o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Pazei de Coastă; Ministerul Apărării a indicat că drona era „în derivă”. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a primit „confirmarea oficială” că drona nu este de proveniență ucraineană. Digi24 notează și o nuanță importantă: Miruță a eliminat inițial dintr-o postare informația că drona era încărcată cu explozibil, apoi a revenit cu un „update” în care a afirmat că a fost o singură dronă și că aceasta avea explozibil. De ce contează: protecția infrastructurii și extinderea cooperării în Marea Neagră Din perspectiva MAE, incidentul întărește argumentul pentru măsuri suplimentare de securitate în regiune. Oana Țoiu afirmă că, pe fondul „riscurilor crescânde”, România și partenerii aliați din regiune și-au extins cooperarea în Marea Neagră, inclusiv pentru operațiuni de deminare și pentru protecția infrastructurii maritime. În plan politic, președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane F-16 pentru intervenție și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente, atribuite Federației Ruse. Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „campanie de amenințări din ce în ce mai intensă”, care ar urmări să divizeze Uniunea, conform aceleiași surse. [...]
Kremlinul reia tema „legitimității” lui Zelenski și o leagă de eventuale negocieri , pe fondul apelului intern din Ucraina pentru organizarea de alegeri în timpul războiului, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că subiectul alegerilor rămâne un instrument de presiune politică, cu potențial de a complica orice discuție directă Kiev–Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut că Vladimir Putin a afirmat „în repetate rânduri” necesitatea organizării de alegeri în Ucraina și că, în lipsa unui scrutin, Volodimir Zelenski nu ar avea legitimitatea necesară pentru a negocia direct cu Rusia. Declarațiile au fost relatate de Reuters, citată de Digi24. „Regimul de la Kiev şi această arenă cvasi-politică a regimului de la Kiev sunt extrem de eterogene. Putem observa că mulţi dintre cei de acolo încearcă, în mod firesc, să profite de situaţia de criză. Unii invocă democraţia şi normele democratice. Alţii nici măcar nu încearcă să facă acest lucru. Dar, de jure, situaţia este exact aşa cum a afirmat în repetate rânduri preşedintele Putin.” Contextul: apel intern pentru alegeri, respins de cadrul legal actual Reacția Kremlinului vine după ce fostul ministru ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a cerut marți organizarea de alegeri, invocând o „criză sistemică de guvernare” generată de corupție. Potrivit aceleiași relatări, acesta este prezentat drept cea mai mare provocare internă pentru Zelenski de la începutul conflictului pe scară largă. Guvernul Ucrainei susține de mai mult timp că nu poate organiza alegeri cât timp țara se află sub lege marțială și își apără teritoriul. De ce contează: condiționarea negocierilor de „legitimitate” Din perspectiva Moscovei, tema alegerilor este legată explicit de posibilitatea unor negocieri directe, prin argumentul că Zelenski nu ar avea mandatul necesar fără un scrutin. În același timp, Kievul indică o limitare operațională și juridică: organizarea de alegeri sub lege marțială. Ce urmează rămâne incert: materialul nu oferă indicii despre un calendar electoral în Ucraina sau despre schimbări de poziție ale părților, dar arată că disputa privind „legitimitatea” va continua să fie folosită în retorica legată de pace și negocieri. [...]
