Știri
Știri din categoria Diverse
Prognoza ANM indică temperaturi peste normal până la 21 septembrie, un scenariu care poate prelungi consumul de energie pentru răcire și poate accentua presiunea pe apă în sud, unde sunt așteptate intervale mai sărace în precipitații, potrivit Digi24.
Estimarea meteorologilor, publicată vineri de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), este valabilă pentru intervalul 24 august – 21 septembrie și arată o încălzire din nou în septembrie în mai multe regiuni ale țării. În același timp, în sud sunt anticipate perioade cu precipitații sub nivelul obișnuit.
Un regim termic peste normal la început de toamnă poate menține cererea de electricitate pentru climatizare mai mult decât într-un an obișnuit, în timp ce episoadele cu precipitații mai reduse în sud pot influența gestionarea resurselor de apă și planificarea activităților dependente de vreme. Prognoza este una pe patru săptămâni, deci indică tendințe regionale, nu valori zilnice.
Recomandate
ANM extinde avertizările de caniculă până luni, cu maxime de 40°C, ceea ce ridică riscul de întreruperi și restricții operaționale în activități expuse la căldură. Potrivit Digi24 , aproape toată țara intră sub cod galben și cod portocaliu , iar meteorologii anunță disconfort termic accentuat și nopți tropicale în mai multe regiuni. ANM a emis o informare de val de căldură valabilă de joi, ora 10:00, până luni, ora 10:00. În acest interval, „un val de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării”, cu temperaturi maxime între 33 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate în vest și sud-vest. Un indicator urmărit de meteorologi este indicele temperatură-umezeală (ITU) , care combină temperatura aerului cu umiditatea și reflectă mai bine stresul termic resimțit. ANM avertizează că ITU „va atinge și va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități”, asociat cu disconfort termic puternic. Ce înseamnă pentru activitățile economice: presiune pe muncă în aer liber și pe program Dincolo de componenta de siguranță publică, episodul de caniculă prelungită are un efect operațional direct: crește probabilitatea de ajustări de program și de măsuri suplimentare pentru protecția angajaților în sectoare precum construcții, agricultură, logistică, curierat sau servicii publice în teren. Sursa nu detaliază măsuri concrete la nivel de companii sau autorități locale, însă durata (până luni) și intensitatea (până la 40°C, plus nopți tropicale) indică un interval în care capacitatea de lucru poate fi afectată, mai ales în orele de vârf. ANM mai notează că local vor fi nopți tropicale, cu minime în general între 20 și 23 de grade, iar în Dealurile de Vest sunt așteptate cele mai ridicate temperaturi nocturne, de 24–26 de grade, ceea ce reduce recuperarea termică de la o zi la alta. Unde sunt codurile pentru joi și pentru intervalul de vineri Pentru joi, 20 august, ora 10:00 – vineri, ora 10:00, ANM a emis: Cod galben pentru Moldova, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei și nordul Olteniei, cu maxime „în general între 34 și 37 de grade” și minime care local nu coboară sub 20 de grade (noapte tropicală). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei, cu maxime de 35–39 de grade și minime de 20–26 de grade. Începând de vineri dimineața până sâmbătă, ora 10:00, intră în vigoare: Cod galben pentru jumătatea de sud a Moldovei și nordul, centrul și estul Munteniei (maxime, în general, 34–37 de grade). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei și sud-vestul Munteniei, cu maxime între 35 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind prognozate în Banat, sudul Crișanei și sudul Olteniei. În lipsa altor actualizări din sursă, următorul reper rămâne intervalul de valabilitate al informării ANM, până luni la ora 10:00, când se poate decide menținerea, extinderea sau restrângerea avertizărilor. [...]
Better , compania americană de credite ipotecare, a pierdut masiv din valoare și rămâne sub presiune pe bursă , în timp ce fostul CEO Vishal Garg încearcă să revină la conducere cu o ofertă simbolică de 1 dolar pe an, potrivit Libertatea , care citează CNN. Miza nu este doar o dispută de management, ci controlul unei companii care a trecut de la o evaluare de miliarde la câteva sute de milioane de dolari. Prăbușire de evaluare și scădere abruptă a veniturilor Better a ajuns, în perioada de boom a refinanțărilor din pandemie (când dobânzile ipotecare din SUA coborâseră sub 3%), la o evaluare de aproximativ 8 miliarde de dolari. În prezent, valoarea de piață este de aproximativ 300 de milioane de dolari, conform aceleiași surse. Declinul se vede și în venituri: vânzările anuale au coborât de la aproximativ 1,5 miliarde de dolari în 2021 la 70 de milioane de dolari în 2023. Tot în 2023, după fuziunea prin care Better a ajuns pe bursă, acțiunile au scăzut cu 93%, iar compania a continuat să înregistreze pierderi. Schimbare rapidă de conducere și reacția pieței Garg, care a condus Better aproape 10 ani, a fost înlocuit de Daniel Lewis, numit director general interimar. Potrivit CNN, Lewis a intrat în consiliul de administrație pe 27 iulie 2026, iar la o săptămână după aceea Garg nu mai era CEO. După preluarea conducerii de către Lewis, acțiunile Better au mai scăzut cu aproximativ 45%, iar înainte de anunțul plecării lui Garg titlurile pierduseră deja peste 16% de la începutul anului, mai notează CNN. Argumentul lui Garg: costuri mai mici, „aproape de profit” Garg susține că Better era „aproape de profitabilitate” și afirmă că pentru 2026 estimează vânzări de aproximativ 200 de milioane de dolari. În strategia de reducere a cheltuielilor, compania a folosit modele de inteligență artificială (software care automatizează sarcini pe baza datelor) pentru procesarea creditelor ipotecare; Garg spune că productivitatea s-a dublat, iar costurile de acordare a creditelor au scăzut cu 50%. Better a încheiat și un parteneriat cu Neo Home Loans. CNN mai notează că Intuit, Coinbase și OpenAI au încheiat în acest an parteneriate cu Better pentru servicii ipotecare, iar compania și-a extins și activitatea de creditare garantată cu valoarea locuințelor. Oferta de „1 dolar pe an” și lupta pentru control Pentru a fi reinstalat, Garg spune că este dispus să lucreze pentru un salariu de 1 dolar pe an până când compania revine pe profit, după care ar fi pregătit să predea din nou funcția. Fostul CEO afirmă că a rămas membru în consiliul de administrație și că, împreună cu un grup de investitori vechi care dețin acțiuni din clasa B (cu drepturi speciale de vot), ar avea suficientă putere pentru a câștiga disputa. El a angajat un avocat și a trimis consiliului o scrisoare oficială prin care cere reinstalarea. „Suntem aproape de profitabilitate”, a spus el. Better și Daniel Lewis nu au răspuns solicitării CNN de a comenta acuzațiile lui Garg. Lewis a transmis însă, într-un mesaj pe X, că Garg a avut un rol decisiv în construirea Better și că merită respect pentru ceea ce a creat. Context: episodul care i-a definit reputația Garg a devenit cunoscut după ce, în decembrie 2021, a concediat aproximativ 900 de angajați într-o ședință pe Zoom, episod care a generat critici puternice și a rămas asociat cu numele său. Garg a recunoscut pentru CNN că momentul îl va urmări probabil mult timp. [...]
După valul de caniculă , începutul săptămânii viitoare aduce răcorire și ploi în unele zone , potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 24 august–21 septembrie 2026, prezentată de Libertatea . Pentru activitățile economice sensibile la vreme (agricultură, construcții, transport), schimbarea de regim meteo înseamnă o probabilitate mai mare de întreruperi punctuale și o planificare mai atentă la nivel regional. 24–31 august: ploi peste normal la munte, deficit în vest și nord-vest În săptămâna 24–31 august, ANM estimează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în regiunile vestice, ușor mai coborâtă în est și sud-est și apropiată de mediile perioadei în restul țării. La precipitații, prognoza indică: cantități excedentare în zona Carpaților Orientali și Meridionali; cantități deficitare în vestul și nord-vestul țării; valori aproape de normal în rest. 31 august–7 septembrie: temperaturi mai ridicate în mai multe regiuni, ploi mai puține în sud-vest Pentru intervalul 31 august–7 septembrie, mediile termice sunt prognozate peste normal în vest, sud-vest, nord și centru, în timp ce în restul teritoriului regimul termic ar urma să fie în limite normale. Regimul pluviometric este estimat deficitar în sud-vest , iar în restul țării apropiat de normal . 7–14 septembrie: deficit de ploi în sud, temperaturi ușor peste medie în vest și centru În săptămâna 7–14 septembrie, mediile valorilor termice ar urma să fie ușor mai ridicate decât cele specifice perioadei în vest, sud-vest, nord și centru, iar în restul țării în jurul mediilor multianuale, potrivit reprezentanților ANM. Precipitațiile sunt prognozate în general deficitare în regiunile sudice , cu valori apropiate de mediile multianuale în rest. 14–21 septembrie: mai cald decât normal în cea mai mare parte a țării Pentru intervalul 14–21 septembrie, ANM anticipează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații ar urma să fie în general apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu posibil un ușor deficit în vest și nord-vest. De ce contează După episoadele de caniculă, trecerea la un regim cu răcorire și ploi în unele zone poate influența direct ritmul lucrărilor în aer liber și al activităților sezoniere, mai ales acolo unde prognoza indică excedent de precipitații (zona montană) sau, dimpotrivă, deficit (vest și nord-vest). ANM a publicat prognoza vineri, pentru perioada 24 august–21 septembrie 2026. [...]
Televiziunea publică din Ungaria a reluat buletinele de știri după 44 de zile , un test operațional pentru reforma promisă de noul guvern condus de Péter Magyar , care vizează independența mass-media publice, potrivit Digi24 . Reluarea a avut loc joi, 20 august, când principalul canal public, M1, a difuzat primul buletin de știri de la suspendarea programelor informative decisă pe 7 iulie, odată cu lansarea reformelor. Ediția a fost difuzată la ora 6:00, de sărbătoarea națională a Ungariei, și a început cu un reportaj despre învestirea noului președinte, Andras Baka, descris ca un critic al lui Viktor Orbán și fost judecător la Curtea Supremă. Ce arată reluarea știrilor despre schimbarea de linie editorială Site-ul independent Telex a apreciat că jurnalul de 25 de minute a avut o acoperire „echilibrată”, incluzând voci din opoziție și critici ai guvernului, o situație pe care aceeași sursă o descrie drept fără precedent în anii în care Viktor Orbán a fost la putere. În material este menționat și faptul că jurnaliștii au vorbit anterior despre dificultățile întâmpinate în perioada Orbán și despre eforturile necesare pentru refacerea încrederii publicului. Contextul politic al reformei este legat de schimbarea de guvern după alegerile din aprilie: preluarea controlului asupra presei a fost un pilon al guvernării Orbán, care a condus țara timp de 16 ani, notează Le Figaro. Schimbări de personal și controlul tranziției Grupul media de stat Kozmedia (cunoscut anterior ca MTVA), care include canale TV precum M1, posturi de radio și agenția națională de știri MTI, a transmis pe Facebook că niciuna dintre persoanele care lucraseră anterior la buletinele de știri nu a participat la ediția de joi. În același timp, mai mulți angajați au spus că, deși unii prezentatori și reporteri au fost concediați, personalul a rămas în mare parte neschimbat. Telex a relatat miercuri că mulți dintre aceiași redactori și reporteri care „anterior produceau propagandă” ar fi încă angajați, citând un e-mail primit de la o sursă internă. Tranziția este supravegheată de o conducere interimară numită de guvern, care a lansat audituri interne și o restructurare. La începutul lunii, conducerea a fost criticată după numirea unei persoane cu experiență în instituții media și companii legate de Viktor Orbán la șefia departamentului de informații; numirea a fost anulată a doua zi, ceea ce a generat noi critici privind interferența guvernului. Ce urmează Reformele mass-media publice ar urma să continue. Un nou director general, ales printr-un apel de candidaturi deschis până la sfârșitul lunii octombrie, va trebui să pună în aplicare recomandările rezultate din consultările profesionale și publice aflate în curs. [...]
Protecția Neptun Deep rămâne într-o „zonă gri” legislativă, iar incidentul cu drona indică un test operațional al apărării României la Marea Neagră, în condițiile în care responsabilitățile între instituții și operator sunt încă neclar delimitate, potrivit Digi24 . Generalul în retragere Virgil Bălăceanu afirmă că drona maritimă rusească ajunsă la câteva sute de metri de Neptun Deep este puțin probabil să fi putut produce daune semnificative platformei dacă ar fi explodat suficient de aproape, invocând dimensiunile reduse ale aparatului și, implicit, o cantitate mai mică de explozibil. În evaluarea sa, operațiunea „pare mai degrabă un test” și nu o încercare optimizată de lovire a unei ținte de acest tip. În același timp, Bălăceanu avertizează că România nu ar trebui să excludă scenarii viitoare de tip „sub steag fals” (operațiuni atribuite altcuiva pentru a crea confuzie), indicând drept exemple de ținte vulnerabile Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep. El susține că astfel de acțiuni ar putea lua forma unor „acțiuni hibride” în aceste puncte. De ce contează: lipsa unei legi pentru drone maritime complică reacția și comanda Punctul central al analizei este nevoia „urgentă” de legislație dedicată dronelor maritime, similară celei privind combaterea aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României. În forma descrisă, problema nu este doar tehnică, ci de comandă și responsabilitate: cine coordonează efectiv protecția unei infrastructuri energetice aflate în zona economică exclusivă, unde cadrul juridic și atribuțiile instituționale sunt mai complicate. Bălăceanu spune că legea ar trebui să clarifice explicit: combaterea dronelor maritime sau a altor nave, cu sau fără echipaj, care intră neautorizat în apele teritoriale; responsabilitățile privind securitatea și protecția platformelor, cu accent pe Neptun Alpha (denumirea oficială a platformei de producție din proiectul Neptun Deep); existența unui singur responsabil de coordonare, nu „mai mulți responsabili” fără o linie de comandă unică. Componenta operațională: reacție rapidă și cooperare regională Fostul comandant militar apreciază intervenția pilotului de F-16 care a lovit drona, descriind execuția ca fiind „ca în poligon” și detaliind dificultatea detectării unei ținte la nivelul apei și folosirea sistemului de ochire și a tunului de bord. În plan mai larg, el aduce în discuție extinderea misiunii Grupării Navale de Luptă împotriva Minelor pentru protecția infrastructurii subacvatice și susține că România și Turcia au interese comune la Marea Neagră, ceea ce ar impune o cooperare mai bună. Textul sursă nu oferă însă detalii complete despre forma concretă a acestei cooperări sau despre pașii instituționali următori, fragmentul fiind întrerupt. [...]
Atacurile cu drone și poluarea cu petrol lovesc turismul de pe litoralul rusesc al Mării Negre , unde numărul turiștilor a scăzut cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul sirenelor de raid aerian, interceptărilor și incidentelor repetate, potrivit Digi24 . Zona rămâne una dintre cele mai căutate destinații interne ale Rusiei, dar găzduiește și rafinării și terminale petroliere, ceea ce o transformă într-o țintă recurentă în războiul cu Ucraina. În stațiuni precum Soci și Arkhipo-Osipovka, vacanțele sunt tot mai des însoțite de alarme, incendii, combustibil în apă și cozi la benzinării. Publicația relatează, citând Financial Times , că o dronă a căzut pe o plajă din Arkhipo-Osipovka la o săptămână după un videoclip postat pe Instagram de o turistă din Moscova, incident în urma căruia au murit patru copii și trei adulți, iar alți 40 de oameni au fost răniți. Ucraina susține, prin oficiali militari citați în material, că vizează exclusiv infrastructura militară și energetică, iar dronele care ajung în zone civile ar fi fost deviate după interceptări ale apărării aeriene sau prin mijloace de război electronic. Efecte directe în piața turistică: rezervări mai puține și mobilitate îngreunată Scăderea de 10,8% a numărului de turiști este atribuită prezenței dronelor și scurgerilor de petrol în apă, potrivit lui Dmitry Bogdanov, președintele AMOS, o asociație a hotelierilor din sudul Rusiei. În paralel, unele hoteluri ar fi raportat scăderi ale rezervărilor de până la 20%, iar rezervările de bilete către Soci — principalul aeroport pentru stațiunile rusești de la Marea Neagră — ar fi coborât cu 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unei persoane cu acces la datele unei mari platforme de rezervări, citată în articol. În același timp, cererea rămâne susținută de lipsa alternativelor externe. Digi24 notează că, după invazia pe scară largă din 2022, multe state occidentale au redus acordarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, zborurile au fost suspendate, iar plățile internaționale cu carduri rusești au devenit imposibile. În acest context, peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt interne, potrivit operatorului de rezervări Ostrovok, iar regiunea Krasnodar ar reprezenta 11% din totalul rezervărilor. Infrastructura energetică, factor de risc și țintă Miza economică a zonei depășește turismul: Novorossiisk găzduiește un port important pentru exporturile de petrol și este punctul de destinație al conductei CPC , care transportă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, conform materialului. În apropiere, Tuapse are una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, despre care se afirmă că și-a pierdut în mare parte capacitatea în urma atacurilor ucrainene din primăvara acestui an; atacurile ar fi provocat și două scurgeri majore de petrol, vizibile inclusiv în imagini din satelit. În Anapa, plajele au fost închise după scufundarea unui petrolier în Marea Azov în 2024 și s-au redeschis abia în iunie, după aducerea a sute de mii de tone de nisip, potrivit articolului. Ecologiștii se tem însă că sub stratul nou ar putea exista încă pătrunderi de păcură. „Normalizarea” riscului și presiunea asupra vieții cotidiene Deși riscurile cresc, plajele și cafenelele rămân aglomerate, iar o parte dintre turiști par să ignore alarmele, potrivit relatărilor din teren. Un căpitan de barcă turistică din Arkhipo-Osipovka a spus pentru Financial Times că sirenele, rare înainte de incidentul mortal, se aud acum „de câteva ori pe zi”. Pentru unii, opțiunile sunt limitate și din motive administrative: un turist intervievat, manager din Voronej, spune că a evitat marea din cauza poluării și a înotat la piscină, iar plecarea din țară i-ar fi interzisă după ce angajatorul său a fost clasificat ca parte a complexului militar-industrial. În Crimeea, combustibilul, apa și energia electrică sunt raționalizate în regim de urgență pe fondul atacurilor frecvente, ceea ce reduce și mai mult alternativele pentru vacanțe la mare în interiorul Rusiei. În acest tablou, materialul indică și o dimensiune politică: Vladimir Putin, care are o reședință oficială în Soci, ar fi redus semnificativ vizitele în zonă față de perioada premergătoare invaziei, petrecând mai mult timp în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene, potrivit datelor de pe site-ul Kremlinului citate de Digi24. [...]
