Știri
Știri din categoria Diverse
Armata SUA alocă 2,2 miliarde de dolari (aprox. 10,1 miliarde lei) pentru microreactoare nucleare pe baze militare, într-un program care urmărește să reducă dependența de rețelele electrice publice și să crească reziliența operațională, potrivit Știrile Pro TV. Primul reactor ar urma să fie instalat până la finalul lunii septembrie 2028, într-un demers relatat de DW.
Microreactoarele sunt reactoare nucleare compacte, concepute să poată fi transportate relativ ușor și să producă fiecare până la 20 de megawați. Ținta declarată este alimentarea bazelor militare cu energie produsă local, astfel încât operațiunile să poată continua inclusiv în scenarii în care rețelele publice au probleme majore.
Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a legat proiectul de capacitatea de a menține funcționale operațiunile globale fără dependență de infrastructuri externe considerate vulnerabile.
Programul, numit Janus, include cinci companii, fiecare asociată cu o bază militară diferită:
Jeff Waksman, responsabil pentru infrastructură, energie și mediu în cadrul Armatei, a spus că obiectivul final este obținerea unui „produs comercial”.
Armata susține că reactoarele vor respecta normele de mediu și siguranță aplicabile centralelor nucleare comerciale, însă există o diferență majoră: aceste microreactoare ar urma să fie reglementate de Armată, nu de Comisia de Reglementare Nucleară a SUA.
Planul este contestat de critici care avertizează că microreactoarele ar putea ajunge semnificativ mai scumpe decât reactoarele nucleare convenționale și ridică riscuri specifice, de la accidente la posibilitatea unor atacuri asupra instalațiilor.
Alan J. Kuperman, profesor la Universitatea Texas din Austin, susține că programul ar putea sprijini indirect industria nucleară, acuzând Armata că folosește resursele sale financiare pentru a oferi o „subvenție ascunsă” unor companii care nu au găsit suficienți clienți privați.
Chiar și reprezentanții Armatei admit că microreactoarele nu vor fi mai ieftine decât centralele convenționale, iar programul urmărește inclusiv să identifice modalități de reducere a prețurilor.
În privința deșeurilor radioactive, Armata negociază cu Departamentul pentru Energie un acord pentru preluarea și transportul combustibilului uzat în afara bazelor, oficialii afirmând că nu este prevăzută depozitarea pe termen lung în instalațiile militare. Contextul este unul mai larg: și autoritățile civile americane caută soluții pentru gestionarea deșeurilor nucleare, iar luna trecută cinci state s-au oferit să accepte astfel de deșeuri în schimbul sprijinului federal pentru noi capacități de producere a energiei nucleare.
Recomandate
PSD își fixează luni mandatul de negociere pentru noul Guvern , o decizie care poate influența rapid calendarul formării Executivului și, implicit, percepția de risc a României înaintea unei revizuiri de rating. Potrivit Digi24 , social-democrații se reunesc la Sinaia pentru a stabili poziția cu care vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni . Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se întâlnesc luni, 31 august, la Sinaia. Ședința CPN este programată la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare la ora 15:00. Pe lângă mandatul pentru negocierile privind viitorul Guvern, PSD urmează să discute și prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. Miza imediată: formarea Executivului și semnalul către piețe În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv. Șeful statului a explicat că o nominalizare urmată de un nou eșec în Parlament ar transmite un semnal negativ inclusiv agențiilor de rating, în condițiile în care agenția S&P urmează să revizuiască ratingul de țară. Potrivit informațiilor Digi24, președintele ar urma să anunțe noul premier în prima săptămână din septembrie, iar viitorul Executiv ar urma să fie format din miniștri politici, dar cu un premier independent. Agenda PSD: legea salarizării bugetarilor și restanțele din vară Pe ordinea de zi a reuniunilor de la Sinaia se află și proiecte rămase nefinalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară, cel mai important fiind legea salarizării bugetarilor. În paralel, social-democrații vor discuta pachetul de priorități pentru sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie, în condițiile în care negocierile pentru noul Guvern se suprapun peste reluarea activității parlamentare. [...]
Vicepreședintele CNSAS cere menținerea anchetelor pe Revoluție și Mineriadă, invocând „modelul german” și respingând ideea că trecerea timpului ar face imposibilă aflarea responsabilităților, potrivit Știrile Pro TV . Mădălin Hodor , vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) , a reacționat după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi soluționate după 36 de ani. Hodor susține că statul român ar putea urma exemplul Germaniei, unde procedurile judiciare pentru crimele naziste au rămas deschise până la „ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral. Ce presupune „modelul german” invocat de CNSAS În argumentația sa, Hodor indică evoluția practicii judiciare din Germania: înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică, în timp ce după 2011 instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare poate fi suficientă pentru încadrarea ca „complicitate la crimă”, deoarece persoana a contribuit la funcționarea sistemului. Ca exemple, sunt menționate condamnări pronunțate la vârste foarte înaintate, între care Oskar Gröning (condamnat în 2015 la 94 de ani), Irmgard Furchner (condamnată în 2022 la 97 de ani) și Josef Schütz (condamnat în 2022 la 101 ani), informații atribuite de publicație agenției News.ro. Miza: presiune publică pentru continuarea dosarelor istorice Poziția CNSAS intră în contradicție cu scepticismul exprimat de președinte privind capacitatea parchetelor de a mai aduce „noi date” după trecerea a 36 de ani. În finalul intervenției, Hodor formulează întrebarea care sintetizează disputa despre utilitatea și legitimitatea continuării anchetelor: „Domnul președinte ND spunea că au trecut 36 de ani și este sceptic că Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. (...) Dar avem modelul german. Și întrebarea. De când adevărul are termen de prescripție?” Contextul declarațiilor lui Nicușor Dan În același material este redată și reacția președintelui, în contextul unor afirmații atribuite jurnaliștilor de la Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a spus că Pahonțu „nu e în această situație” și a adăugat că, din punct de vedere moral, „orice persoană care a reprimat” nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar s-a declarat circumspect că dosarele vor mai fi elucidate, având în vedere timpul scurs. [...]
Chișinăul avertizează că deschiderea de secții de vot rusești în Transnistria ar încălca suveranitatea Republicii Moldova , după ce Moscova a anunțat organizarea a 17 secții în regiunea separatistă pentru alegerile legislative din Rusia, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău susține că demersul este „inacceptabil” în lipsa coordonării cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și îl califică drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale. Reacția vine după ce liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că Rusia va deschide 17 secții de vot în regiune pentru scrutinul destinat Dumei de Stat. Ce contestă Chișinăul: lipsa acordului și depășirea înțelegerii cu ambasada Potrivit autorităților moldovene, Ambasada Rusiei în Republica Moldova ar fi convenit cu Chișinăul deschiderea unei singure secții de vot, la Chișinău. În acest context, MAE afirmă că intenția de a deschide încă 16 secții în Transnistria, fără acordul autorităților constituționale, nu este acceptabilă. Ministerul precizează că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul său de a participa la alegerile organizate de statele lor, dar insistă că organizarea proceselor electorale de către state străine trebuie coordonată în prealabil cu autoritățile de la Chișinău. Context: alegeri în Rusia și miza cetățeniei ruse în regiune Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse (legislatura a IX-a) sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026. Potrivit Tiraspolului, aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în Transnistria. În luna mai, Kremlinul a simplificat procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, regiune a cărei independență autoproclamată nu este recunoscută internațional. Ulterior, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că decretul ar putea fi folosit pentru mobilizarea locuitorilor din regiune în războiul împotriva Ucrainei. Separat, în luna august, platforma media independentă rusă Agentstvo a relatat că taxa consulară pentru acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria ar urma să fie redusă, în mod excepțional, de la 600 la 65 de dolari (aprox. 2.700 lei la 290 lei). [...]
Sondajul CURS indică o presiune publică puternică pe agenda Primăriei Capitalei , cu traficul și infrastructura rutieră în fruntea nemulțumirilor, într-un context în care 73% dintre bucureșteni spun că România merge într-o direcție greșită, potrivit Știrile Pro TV . Datele arată un nivel ridicat de pesimism: 18% dintre respondenți consideră că direcția țării este bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. La nivel local, 63% spun că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Care sunt prioritățile pentru administrația locală Întrebați ce problemă ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală, bucureștenii au indicat, în ordine: traficul și aglomerația: 33%; starea străzilor și a drumurilor: 19%; parcările: 11%; impozitele și taxele: 8%; nivelul de trai: 7%; curățenia și salubritatea: 6%; spitalele, sănătatea și medicamentele: 6%. Intenția de vot la locale: diferențe mici între primele patru partide Sondajul include și o estimare pentru alegeri locale „dacă duminica viitoare ar avea loc”, în care PSD este creditat cu 22%, urmat de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În afara acestora, SENS ar avea 6%, PNRR-Piedone 5%, S.O.S. România 4%, iar ACT 2%. Metodologie Cercetarea a fost realizată de CURS în perioada 21–28 august, pe un eșantion de 1.069 de respondenți de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI) și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului din București, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. [...]
România își asumă „o parte mai mare” din propria apărare , mesaj transmis de președintele Nicușor Dan în discuțiile cu o delegație a Congresului SUA, la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, potrivit Digi24 . Întâlnirea a pus accent pe importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea transatlantică și pe nevoia de consolidare a descurajării colective și a rezilienței. Delegația americană a fost condusă de Mike Rogers (R-Alabama), președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților a SUA, și a inclus pe Eric Sorensen (D-Illinois), membru al aceleiași comisii. Conform informațiilor publicate, șeful statului a mâncat alături de oficialii americani la popotă, a discutat cu militarii americani și a făcut fotografii cu aceștia. De ce contează: semnal politic despre angajamentele de apărare În contextul discuțiilor despre Marea Neagră și securitatea transatlantică, Nicușor Dan a afirmat că România este pregătită să își asume o parte mai mare din propria apărare, prin creșterea angajamentelor și îndeplinirea acestora. Materialul Digi24 nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau nivelul acestor angajamente, astfel că impactul operațional rămâne, deocamdată, la nivel de mesaj politic. [...]
Președintele Finlandei mizează pe descurajarea NATO și respinge scenariul unui atac rusesc , într-un mesaj care contează pentru stabilitatea de securitate a Europei și, implicit, pentru riscurile economice asociate regiunii, potrivit Știrile Pro TV . Alexander Stubb spune că nu vede „dovezi” sau „fapte” care să susțină ideea că Rusia ar risca un atac asupra unei țări membre a Alianței. Declarațiile vin pe fondul avertismentelor unor oficiali occidentali privind un risc în creștere de operațiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, care ar putea escalada spre o confruntare directă cu NATO. În același context, oficiali germani au apreciat că Rusia ar putea fi în măsură să atace o țară NATO până în 2029, notează materialul, care citează Reuters. De ce contează: semnal de „descurajare”, dar și de pregătire Stubb, a cărui țară a aderat la NATO în 2023 după invazia rusă din Ucraina (2022) , susține că nu are sens ca Rusia să „pună la încercare” hotărârea alianței și că Moscova nu ar fi în poziția de a intra în război cu NATO. El invocă superioritatea NATO la capitole precum arme convenționale, rachete și armament nuclear și afirmă că are informații de la servicii care îi susțin evaluarea. „Nu are sens ca vreo putere din lume să pună la încercare hotărârea acestei alianţe.” În același timp, președintele finlandez spune că alianța trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, chiar dacă el nu consideră probabil un atac direct. Argumentul lui Stubb: presiune pe resursele Rusiei și război informațional Președintele Finlandei afirmă că Rusia încearcă să răspândească panică în Europa prin războiul informațional, dar că, în prezent, suferă pierderi mari în Ucraina. Potrivit declarațiilor sale, Rusia ar pierde aproximativ 30.000–35.000 de soldați pe lună și ar recruta aproximativ 27.000, ceea ce ar face dificilă deschiderea „a două fronturi”. Ucraina, „garanție de securitate” pentru Europa Stubb mai afirmă că Ucraina se află într-o poziție mai puternică decât în orice alt moment al războiului și că este „vital” ca Europa să continue sprijinul pentru Kiev, prezentând rezistența Ucrainei drept un element-cheie al securității europene. „Ucraina este cea mai bună garanţie de securitate pe care o avem împotriva Rusiei. Dacă Ucraina pierde, pierdem şi noi.” [...]
