Știri
Știri din categoria Diverse
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare, susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24. Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile.
Într-un interviu acordat Politico, fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună.
„Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.”
Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu.
„Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.”
Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas.
Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”.
În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate.
„Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.”
Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare.
Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare.
Recomandate
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial. [...]
Importul de motorină rusească anunțat de Donald Trump riscă să devină un pariu economic cu miză electorală , în condițiile în care livrările promise sunt mici raportat la consumul SUA și există incertitudini legate de ritmul intrării pe piață, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează BBC. Decizia ar reprezenta o schimbare majoră de poziție: cu doar trei săptămâni înainte, Trump semnase o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva țărilor care importă petrol și gaze din Rusia. Acum, președintele american susține că Vladimir Putin a acceptat să furnizeze „sute de mii de tone” de motorină către piețele din SUA și la nivel global în lunile următoare. Miza imediată este presiunea internă pe prețurile la energie, amplificată de războiul cu Iranul, într-un moment sensibil politic, cu alegerile de la jumătatea mandatului la câteva săptămâni distanță. Analiza notează că scumpirea combustibilului a afectat popularitatea lui Trump, pe fondul prețurilor mai mari la pompă și al efectelor în lanț care au alimentat inflația. De ce contează economic: cantitatea promisă, prea mică pentru un efect rapid Statele Unite consumă aproximativ 3,6 milioane de barili de motorină pe zi. În acest context, chiar dacă Rusia ar livra cele 300.000 de tone menționate pentru această lună, volumul ar echivala cu aproximativ jumătate din consumul zilnic al SUA, ceea ce sugerează că impactul asupra prețurilor ar putea fi limitat pe termen scurt. În plus, nu există informații publice despre ritmul în care motorina rusească ar intra efectiv pe piață. Analiza mai arată că și capacitatea Rusiei de rafinare a motorinei a fost afectată de atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor – atacuri pe care Trump l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski să le limiteze. Costuri politice și riscuri de credibilitate Potrivit aceleiași surse, nu este clar nici cum ar urma Rusia să furnizeze combustibilul pe piața mondială și ce ar obține în schimb, „în afară de valută forte”. Această zonă de incertitudine îl expune pe Trump la critici, inclusiv din partea aliaților europeni și a unor politicieni americani, care susțin că administrația SUA ar ajunge să finanțeze, indirect, efortul de război al Rusiei. Președintele Ucrainei a criticat acordul, calificându-l drept un „cadou” pentru Putin și avertizând că a permite Rusiei să vândă produse petroliere înseamnă „a investi într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit”. Ce urmează: efectul în prețuri rămâne incert înainte de alegeri În plan intern, Trump încearcă să reducă presiunea economică printr-un pachet de măsuri, inclusiv presiuni asupra aliaților europeni pentru a-și exploata rezervele de petrol, amânarea plății impozitelor federale pe combustibil și autorizarea folosirii unor stocuri destinate agriculturii în transportul rutier interstatal. Într-o postare pe Truth Social, Trump a scris: „Prețuri mai mici pentru americani, în special pentru minunații noștri fermieri, crescători de vite și șoferi de camion, reprezintă prioritatea mea absolută” Totuși, analiza notează că, în ultimele șapte luni, prețurile la energie, combustibil și bunuri de consum au continuat să crească, iar rămâne neclar dacă acordul cu Moscova va produce suficient de repede un efect vizibil pentru alegători. [...]
Disputa PSD–PNL pe formula de guvernare se mută în registrul „blocajului economic” , după ce Sorin Grindeanu îi transmite lui Ilie Bolojan că problemele din economie și presiunea scumpirilor asupra populației nu pot fi „tratate cu ironie”, potrivit Digi24 . Într-un mesaj publicat sâmbătă dimineață pe Facebook, președintele PSD susține că „nemulțumirea oamenilor” față de direcția țării nu ar fi „o invenție a PSD” și invocă efecte economice resimțite de populație și companii: scumpiri care apasă bugetele familiilor, salarii care „nu mai țin pasul cu prețurile” și firme care ar resimți „panta descendentă economică”. „Domnule Bolojan, blocajul din economie şi lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alegeţi să le trataţi cu ironie.” Miza: o majoritate „stabilă” vs. refuzul de a repeta coaliții eșuate Grindeanu afirmă că schimbarea de direcție ar presupune recunoașterea faptului că măsurile adoptate „nu au dat rezultatele așteptate” și corectarea lor printr-un „program de guvernare realist”, care să „protejeze banii românilor”. În același mesaj, liderul PSD insistă că participarea PNL la guvernare „nu este un favor făcut PSD”, ci „decizia corectă pentru România”. În context, Digi24 amintește că Grindeanu a declarat vineri că PSD susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că partidul este pregătit să își asume guvernarea. Poziția lui Bolojan și reacția premierului desemnat Ilie Bolojan, descris de Digi24 drept „premierul demis”, a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea lui, dar refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. El a mai spus că refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii, ci de „lecția” învățată. Premierul desemnat, Luca Niculescu , a declarat că Bolojan și-a exprimat aceeași poziție și în discuțiile directe, dar a subliniat că negocierile continuă și că „mai există și alte opțiuni”, punctând că și-ar dori un guvern cu o susținere „cât mai solidă”. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor în acest material, rămâne de văzut dacă pozițiile publice ale PSD și PNL se vor traduce într-o formulă de majoritate sau într-un blocaj prelungit, cu efecte de incertitudine asupra deciziilor economice și bugetare. [...]
Atacul Ralucăi Turcan deschide un nou front în negocierile pentru guvern, punând sub semnul întrebării strategia de desemnare a premierilor și riscul unei scindări în PNL , potrivit Digi24 . Deputatul PNL îl acuză pe președintele Nicușor Dan că ar fi „mizat” pe ruperea liberalilor prin nominalizările pentru funcția de prim-ministru, fără o abordare similară față de PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Turcan îl atacă și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că acesta ar urmări să guverneze „cu partea PSD-izată din PNL” și să îl înlăture pe Ilie Bolojan , împreună cu liberalii care se opun unei colaborări cu PSD. „Sorin Grindeanu nu spune pe şleau ce vrea, de fapt: să guverneze cu partea PSD-izată din PNL (...) cu principala preocupare să-i înlăture pe Ilie Bolojan şi pe cei care nu mai vor PSD în interiorul PNL!” Turcan afirmă, de asemenea, că ar exista presiuni asupra lui Grindeanu sau asupra premierului desemnat pentru a se ajunge la o formulă de guvernare care să includă „aripa PSD-istă din PNL”. Miza: majoritate „stabilă” versus refuzul PNL de a repeta coaliția cu PSD În contextul negocierilor politice, Sorin Grindeanu a declarat vineri că PSD susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. Replica din PNL a venit de la Ilie Bolojan, care a spus că partidul refuză să repete „formule politice care s-a dovedit că nu funcționează” și a argumentat că refuzul de a guverna cu PSD „nu ține de orgolii sau de calcule politice”, ci de „lecția” ultimelor experiențe. De ce contează Mesajul Ralucăi Turcan mută disputa din zona aritmeticii parlamentare în cea a controlului intern din PNL, sugerând că negocierile pentru formarea guvernului ar putea fi influențate de o posibilă reconfigurare a taberelor din partid. În această cheie, acuzația că președintele ar fi urmărit „ruperea PNL” prin desemnări de premier ridică presiunea politică asupra procesului de formare a majorității și asupra liderilor care resping o nouă coaliție cu PSD. [...]
O informare meteo cu ploi, vânt și răcire accentuată intră în vigoare din 11 octombrie , cu potențial de a afecta operațional transportul și activitățile în aer liber, mai ales în zonele montane, potrivit Digi24 . Schimbarea de vreme vine după o perioadă cu maxime de până la 30°C în sudul țării. Informarea meteorologică este valabilă din 11 octombrie, ora 03:00, până pe 13 octombrie, ora 10:00. Ploi în extindere și acumulări locale peste 30 l/mp Duminică, 11 octombrie, ploile se extind treptat dinspre vest și ajung în cea mai mare parte a țării. Luni, 12 octombrie, precipitațiile sunt așteptate mai ales în jumătatea de sud-est, inclusiv sub formă de aversă, iar pe arii restrânse pot apărea descărcări electrice. Cantitățile de apă vor fi, în general, de 15–20 l/mp, iar pe alocuri pot depăși 30 l/mp. Vânt cu rafale de până la 90 km/h și ninsori la munte Vântul va avea intensificări temporare, cu rafale de 45–50 km/h, local în est și sud-est. La altitudini mari, în special în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură, rafalele pot ajunge la 70–90 km/h. Tot luni, în special în Carpații Meridionali, sunt așteptate precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare la altitudini de peste 1.500 de metri. București : de la 28–29°C la 15–16°C, cu ploaie aproape continuă În Capitală, duminică cerul va fi în general senin, iar seara se va înnora treptat și va ploua temporar. Maxima este estimată la 28–29°C, iar minima la 13–14°C. Luni, vremea se răcește semnificativ: cer noros și ploaie aproape continuă, cu acumulări de 20–30 l/mp. Vântul poate avea intensificări temporare, cu rafale de până la 45 km/h. Temperaturile maxime sunt estimate la 15–16°C, iar minimele la 9–10°C. Pentru intervalul 11 octombrie, ora 03:00 – 13 octombrie, ora 10:00, este în vigoare un mesaj de informare meteorologică și pentru București, pentru ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului. [...]
Rusia mizează pe relaxarea fluxurilor de motorină spre SUA pentru a influența prețurile la energie , după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin și anunțul privind exporturi rusești de motorină, potrivit Digi24 . Într-o declarație publicată de Kremlin, Putin spune că partea rusă și-a confirmat „disponibilitatea de a furniza petrol și produse petroliere atât pe piața americană, cât și pe piețele mondiale”, susținând că o astfel de mișcare ar avea efecte pozitive la nivelul economiei globale. „Sunt convins că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra întregii economii mondiale” Ce presupune acordul anunțat de Trump Donald Trump a declarat că a ajuns la un acord cu Vladimir Putin pentru obținerea „câtorva milioane de tone de motorină” destinate „pieței americane și mondiale”, pe o perioadă de mai multe luni, după „discuții foarte rodnice”, relatează Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu reiese calendarul livrărilor, mecanismul comercial sau condițiile concrete (preț, intermediari, rute), astfel că impactul imediat asupra pieței nu poate fi cuantificat pe baza datelor publicate. Context geopolitic: Ucraina critică decizia Convorbirea telefonică din 9 octombrie a inclus și subiecte precum perspectivele de soluționare a crizei din Ucraina, situația din jurul Iranului și aspecte ale relațiilor bilaterale, conform declarației Kremlinului citate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia SUA de a permite Rusiei să exporte motorină, pe care a numit-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”, conform CNN. Ulterior, într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia drept „un cadou” pentru Putin. Ce urmează Potrivit declarației Kremlinului, cei doi lideri au reconfirmat menținerea contactelor personale și continuarea cooperării între administrațiile prezidențiale, serviciile de securitate și instituțiile competente. În lipsa unor detalii operaționale despre livrări, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce în contracte și fluxuri efective de motorină către SUA și piețele internaționale. [...]
