Știri
Știri din categoria Diverse
Prefectura Timiș a aplicat o sancțiune administrativă primarului Dominic Fritz, reducându-i indemnizația cu 10% pentru șase luni, după o decizie definitivă privind un conflict de interese constatat de ANI, potrivit Digi24. Miza politică invocată de liderul USR este posibilitatea schimbării legislației astfel încât sancțiunea să devină încetarea mandatului, nu doar diminuarea salariului.
Fritz spune că ordinul Prefecturii Timiș pune în aplicare sancțiunea prevăzută de lege pentru „conflictul de interese” din 2020 și că o acceptă, deși o consideră nedreaptă. El afirmă că fapta imputată ar fi legată de supunerea la vot în Consiliul Local a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) elaborat integral înainte ca el să devină primar.
Conform mesajului publicat de Dominic Fritz pe Facebook și redat de publicație, măsura aplicată este una financiară, nu una care să îi întrerupă mandatul:
În aceeași postare, Fritz acuză PSD că ar fi indus în eroare opinia publică susținând că sancțiunea ar însemna încetarea mandatului și afirmă că partidul ar încerca acum să modifice legea pentru a introduce explicit această consecință.
Primarul Timișoarei mai susține că nu ar fi avut parte de un proces echitabil și acuză PSD de influență asupra ANI și asupra unei părți din sistemul judiciar, în contextul deciziei care a dus la sancțiune.
Fritz afirmă că își va continua activitatea atât la Primăria Timișoara, cât și la conducerea USR, și respinge ideea de a renunța în urma sancțiunii.
„Iau act de această sancțiune cu capul sus. Dreptul și dreptatea nu sunt întotdeauna același lucru.”
„Nu voi ceda. Nu voi abandona nici Timișoara, nici lupta pentru o Românie dreaptă.”
Recomandate
O livrare de componente sensibile pentru F-35 a fost deviată în Hong Kong , iar incidentul a declanșat o anchetă în Congresul SUA și ridică riscuri de securitate pentru programul militar și lanțul său de aprovizionare, potrivit Bild . Transportul, care trebuia să ducă piese de F-35 din Australia în SUA pentru reparații, ar fi fost redirecționat „în această vară” către Hong Kong, conform a trei persoane familiarizate cu cazul, citate de Politico (menționat în material ca parte a aceluiași grup Axel Springer). De ce a fost deviat transportul și cine deține în prezent echipamentele nu este clar. Pentagonul a confirmat dispariția unor componente și a transmis, prin biroul programului F-35 (Joint Program Office), că este la curent cu „o problemă la o livrare de componente F-35 Lightning II nefuncționale” și că lucrează cu alte agenții americane și parteneri industriali pentru recuperarea pieselor, investigarea incidentului și adoptarea de măsuri de protecție. De ce contează: risc de scurgere de tehnologie și vulnerabilitate în logistică Potrivit materialului, în livrare s-ar fi aflat și o cupolă a cockpitului (canopy), o componentă care „conține tehnologie stealth” (de reducere a detectabilității radar) la care au acces doar SUA și aliații lor. În scenariul în care un adversar ar obține o astfel de piesă, ar putea încerca să reproducă tehnologia. Faptul că transportul a ajuns în Hong Kong – regiune administrativă specială a Chinei – a plasat piesele în „sfera de influență” a Beijingului, în contextul în care China și-a consolidat în ultimii ani controlul asupra orașului și a introdus legi de securitate națională mai stricte, notează publicația. Ce se știe despre reacția politică din SUA Incidentul, descris ca fiind anterior nepublic, a dus la informări periodice ale personalului unor comisii-cheie de securitate din Congresul SUA. Reprezentanți ai Departamentului de Stat și ai Pentagonului ar fi informat pentru prima dată personalul în iunie, potrivit acelorași surse citate de Politico. În material este citat și J. J. Gertler, fost angajat al House Armed Services Committee, care afirmă că Beijingul a încercat în mod agresiv să obțină date despre F-35 prin spionaj electronic și alte mijloace. Context pentru Europa: programul F-35 și aliații SUA Bild menționează că și Germania a cumpărat avioane F-35, ceea ce face ca orice incident de securitate sau de lanț logistic în program să fie relevant pentru aliați. În acest moment, rămân neclare cauza devierii transportului și traseul de recuperare a componentelor, iar investigația este în desfășurare, conform informațiilor disponibile în articol. [...]
Nicușor Dan cere o lectură „cu echilibru” a situației țării, pe fondul presiunii pe investiții publice. Într-un mesaj cu implicații directe pentru ritmul proiectelor finanțate din bani europeni, președintele a spus că România nu este „în preajma apocalipsei” și a îndemnat la recunoașterea reușitelor, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la inaugurarea lucrărilor de modernizare și extindere a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, unde șeful statului a ales să vorbească mai puțin despre sistemul medical și mai mult despre percepția publică asupra evoluției societății. „Să ne bucurăm când avem succese și să ne uităm la noi cu echilibru pentru că pare că dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc așa.” „Succesul” invocat: proiecte cu termen-limită și bani europeni Nicușor Dan a admis existența unor probleme structurale, dar a insistat că tabloul general nu justifică o prezentare „apocaliptică”. În enumerarea sa, președintele a menționat explicit: corupția; grupurile de interese care acționează în interes propriu; un nivel de digitalizare sub potențial. În același timp, a dat ca exemplu de rezultat concret situațiile în care echipele de proiect „au avut un termen limită, au avut niște bani europeni și s-au încadrat în termenul limită”, pe care le-a numit „un succes”, adăugând că „sunt multe altele”. Context regional: aprecierea venită de la președintele Serbiei Președintele a făcut referire și la o declarație a lui Aleksandar Vučić , despre care a spus că, la o conferință de presă din Ucraina, a afirmat public că este „impresionat de realizările României” din ultimii 20 de ani, față de ultima sa vizită în țara noastră. Mesajul lui Nicușor Dan a fost că transformările au fost realizate „împreună” și că, deși drumul ar fi putut fi parcurs mai repede, o evaluare realistă a progresului ar susține capacitatea societății de a continua îmbunătățirile „pentru noi și copiii noștri”. Nicușor Dan a participat sâmbătă, 19 septembrie, la evenimentul de inaugurare a lucrărilor de extindere, modernizare și digitalizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița. [...]
Vladimir Putin reia linia că „nu se poate negocia” cu Kievul, pe fondul discuțiilor despre acorduri comerciale SUA–Rusia , un amestec care complică perspectiva unei detensionări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra piețelor de energie și a fluxurilor comerciale, potrivit Digi24 . Într-o reuniune a Comisiei militar-industriale a Rusiei, vineri, 18 septembrie, liderul de la Kremlin a susținut că apelurile Ucrainei la dialog ar fi „ipocrite” și că acțiunile Kievului ar urmări să blocheze o soluție diplomatică. Declarațiile vin după atacuri cu drone ucrainene asupra unor instalații din industria de apărare și de rafinare din vestul și centrul Rusiei, precum și după confruntări transfrontaliere repetate. „Reprezentanții regimului de la Kiev, conducerea de la Kiev, vorbesc despre pace și propun reluarea așa-numitelor negocieri, dar ei înșiși comit astfel de crime, făcând tot posibilul pentru a se asigura că nu va exista nici pace, nici negocieri.” De ce contează: „pacea” și comerțul sunt puse în aceeași ecuație În paralel cu retorica de la Moscova, articolul indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar analiza posibilitatea unor acorduri comerciale preliminare cu Rusia înaintea unui acord de pace definitiv. Un oficial american a declarat pentru The New York Times că astfel de acorduri ar putea fi folosite pentru a demonstra intenția unei „resetări” diplomatice și pentru a influența elitele ruse să susțină încetarea războiului. Această abordare ar reprezenta o schimbare față de politica anterioară a SUA, care condiționa normalizarea economică de oprirea agresiunii militare. În discuție au fost menționate, ca domenii potențiale de cooperare, energia, investițiile în minerale critice, rutele de tranzit în Arctica și asocieri în participațiune între companii. Pozițiile rămân incompatibile, potrivit relatării Pe de o parte, oficialii ucraineni au prezentat repetat inițiative diplomatice, inclusiv un armistițiu necondiționat și discuții directe la nivel de lideri. Pe de altă parte, Moscova ar fi condiționat constant orice angajament diplomatic de concesii politice majore, inclusiv recunoașterea internațională a anexărilor ilegale și cedarea controlului asupra zonelor rămase din Donbas. În același context, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că obiectivul lui Putin ar depăși o dispută teritorială localizată și ar viza suveranitatea Ucrainei. Zelenski a spus că Kievul ar accepta o încetare necondiționată a ostilităților dacă Rusia oprește operațiunile de luptă de-a lungul liniei de contact existente, pentru a permite mediatorilor internaționali să faciliteze negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată se mută pe două piste care pot evolua în paralel: continuarea presiunii militare (inclusiv atacuri asupra infrastructurii) și testarea unei formule de „stimulente economice” discutate la Washington pentru a deschide un canal de negociere. Nu este însă clar, din datele disponibile, dacă aceste discuții comerciale ar avea un calendar sau condiții concrete acceptabile pentru ambele părți. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Mureșan de program și lasă deschisă varianta anticipatelor , potrivit Digi24 , care redă declarațiile Nataliei Intotero despre nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan și despre opțiunile partidului la votul de învestitură. Vicepreședintele Camerei Deputaților spune că PSD se aștepta ca desemnarea să meargă către Sorin Grindeanu, invocând faptul că acesta conduce partidul cu cele mai multe mandate în Parlament. Intotero afirmă că nominalizarea a fost „o surpriză neplăcută” pentru social-democrați, deși „opțiunea” președintelui este „respectată”. În același timp, parlamentarul PSD se declară sceptică în privința unui scenariu în care PSD ar vota „un guvern de dreapta”, iar decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național , luni. Ea susține că o nouă „rocadă” nu este o opțiune și argumentează că „România nu-și mai permite să piardă timp”, invocând presiuni sociale legate de locuri de muncă, salarii și costul vieții. Pragul de 233 de voturi și condițiile PSD Intotero leagă discuția despre învestire de pragul de 233 de voturi necesare în Parlament și de poziția oficială pe care o va adopta conducerea PSD. Ea afirmă că, din reacțiile văzute în spațiul public la colegi parlamentari și la șefi de organizații județene, se îndoiește că partidul va decide să susțină Guvernul Mureșan. Un punct central al poziției exprimate este lipsa, până în acel moment, a unui program de guvernare prezentat public: PSD cere să vadă „programul de guvernare” și conținutul concret al reformelor invocate; Intotero spune că se vorbește „doar de reformă”, fără explicații despre „cum” și „în ce constă” aceasta. Două scenarii: opoziție sau anticipate Dacă Guvernul Mureșan strânge totuși cele 233 de voturi, Intotero spune că PSD ar intra în opoziție și ar încerca să promoveze în Parlament proiecte de lege „să aducem bunăstare românilor”. Dacă guvernul nu trece de vot, social-democrații afirmă că sunt pregătiți pentru reluarea negocierilor, iar Intotero menționează explicit și varianta alegerilor anticipate. În declarațiile sale apare și ipoteza ca majoritatea necesară să fie obținută „cu susținerea celor de la AUR”, fără ca materialul să detalieze un aranjament concret în acest sens. [...]
SUA au creat un cadru de sancțiuni care poate lovi indirect importatorii de energie rusească , după ce Donald Trump a promulgat o lege ce vizează în special sectorul energetic al Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Actul normativ este prezentat ca prima acțiune majoră a Congresului american împotriva Moscovei de la revenirea lui Trump la Casa Albă și poartă numele principalului promotor, fostul senator republican Lindsey Graham , decedat în iulie, un susținător al Ucrainei. Ce prevede legea și de ce contează economic Textul îi conferă președintelui SUA puterea de a impune taxe vamale care pot ajunge la 100% împotriva principalelor cinci țări importatoare de gaz și petrol rusești, între care sunt menționate China și India. Miza este creșterea costurilor comerciale pentru statele care continuă să cumpere energie din Rusia, ceea ce poate amplifica presiunea asupra fluxurilor de export ale Moscovei. Ținte noi: „ flota fantomă ” și sancțiuni personale Legea extinde arsenalul de sancțiuni și către „flota fantomă” a Rusiei, vizată pentru prima dată în acest cadru legislativ. Totodată, sunt menționate sancțiuni care îl vizează pe președintele Vladimir Putin și alți înalți demnitari de la Moscova. Extinderea cadrului și la Iran Dincolo de Rusia, legea include și un cadru pentru prelungirea sancțiunilor împotriva Iranului până în 2031. Legea a fost adoptată joi de Camera Reprezentanților, după ce fusese votată de Senat în august, conform informațiilor transmise de Reuters în materialul preluat de Digi24 . Pentru detalii suplimentare despre votul din Congres, Digi24 trimite și la articolul despre adoptarea pachetului de sancțiuni: Digi24 . [...]
Președintele Letoniei avertizează că apărarea antiaeriană europeană rămâne vulnerabilă în fața ritmului accelerat al războiului cu drone și al amenințărilor cu rachete, pe fondul întârzierilor la livrări și al presiunii pe stocurile de interceptoare, potrivit Digi24 . Edgars Rinkēvičs a declarat, într-un interviu acordat The Guardian la Washington DC, că evoluțiile tehnologice din Ucraina avansează cu „viteza fulgerului”, iar pregătirea actuală pentru un război aerian riscă să devină depășită până la jumătatea anului viitor. În evaluarea sa, apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică „se confruntă cu probleme grave”, nu doar în Ucraina, ci și în Europa și NATO. „Ceea ce observăm este că apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor și apărarea antibalistică se confruntă cu probleme grave.” Blocajul operațional: interceptoare puține, livrări întârziate În același context, materialul indică o întârziere în livrarea rachetelor Patriot și a altor rachete de apărare aeriană considerate cruciale pentru Ucraina și aliații europeni. În plus, Statele Unite ar fi consumat aproape două treimi din stocurile de rachete de interceptare esențiale în războiul din Iran, potrivit unei analize a unei evaluări realizate de Biroul Bugetar al Congresului; refacerea stocurilor ar putea dura cel puțin cinci ani. Publicația notează că SUA au luat în calcul externalizarea producției sistemelor Patriot către Ucraina și Europa, însă până acum nu s-a ajuns la un acord. Rinkēvičs a spus că discuțiile continuă și a invocat dificultăți tehnice legate de licențiere, subliniind totodată că Patriot rămâne printre cele mai performante sisteme pentru acest tip de amenințări. Riscul de escaladare și testarea NATO pe flancul estic Rinkēvičs a avertizat că, dacă Rusia ar decide să lanseze rachete într-o zonă a Europei, multe țări ar avea dificultăți serioase în a face față unui astfel de scenariu. În paralel, în contextul reuniunii de săptămâna viitoare a Adunării Generale a ONU de la New York, se așteaptă întâlniri între Donald Trump și lideri europeni, pe fondul intensificării avertismentelor privind riscul de escaladare a conflictului. În același registru, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat că Rusia ar putea încerca în lunile următoare atacuri cu drone sau rachete împotriva statelor NATO care sprijină Ucraina, pentru a testa angajamentul Alianței față de apărarea colectivă (Articolul 5). (Context suplimentar în Digi24 .) Țările baltice și-au moderat însă tonul, afirmând că nu există indicii că Moscova ar urmări un război convențional pentru recucerirea unor teritorii. Rinkēvičs a spus că ar exclude o incursiune militară convențională, dar a cerut „vigilență” față de alte forme de presiune, precum sabotajul, atacurile cibernetice și incidentele cu drone și rachete, pe care le vede ca semne că Rusia testează hotărârea Europei. În acest context, materialul menționează și incidente recente: marți, un avion NATO a doborât o dronă rusă deasupra Lituaniei (detalii în Digi24 ), iar joi Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a închis aeroporturile din Lublin și Rzeszów-Jasionka după un atac rus asupra vestului Ucrainei. Miza bugetară: ținta de 5% din PIB și „nevoia de timp” Președintele Letoniei și-a exprimat și îngrijorarea privind capacitatea aliaților europeni de a atinge obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare, prezentat ca reper pentru continuarea sprijinului SUA față de NATO. El a spus că discuțiile despre asumarea de către Europa a unei părți mai mari din propria apărare devin „din ce în ce mai constructive”, dar a insistat că transformarea lor în „capacități reale” necesită timp. „Mesajul nostru este că, pentru a face asta, avem nevoie de timp. Nu se poate întâmpla într-o lună sau într-un an.” [...]
