Știri
Știri din categoria Diverse

Bulgaria a urcat în vârful stocării în baterii, iar efectul se vede deja în consumul de seară, un semnal despre cât de repede poate fi „mutată” energia solară în orele fără soare atunci când există finanțare publică și autorizare simplificată, potrivit unei analize publicate de Wall-Street, care citează date Ember (prin BTA, preluată de Agerpres).
În 2025, noile baterii instalate în Bulgaria ar fi fost, teoretic, suficiente pentru a transfera către orele fără soare 77% din noua producție zilnică de energie solară. În clasamentul Ember, Bulgaria este pe primul loc între piețele analizate, înaintea statelor Chile (76%) și Australia (60%).
Bulgaria a adăugat aproximativ 3 GWh capacitate nouă de stocare în 2025, după ce cu doar un an înainte practic nu dispunea de astfel de capacități. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat și a ajuns la 8,6 GWh.
Potrivit Ember, evoluția a fost susținută de finanțări guvernamentale și de simplificarea procedurilor de autorizare, iar extinderea ar urma să continue până în 2030.
Impactul începe să fie vizibil în modul de utilizare a energiei solare în sistemul energetic bulgar. În prima jumătate din 2023, energia solară nu avea nicio contribuție la acoperirea cererii de electricitate în timpul serii.
Trei ani mai târziu, combinația dintre energia solară și baterii a acoperit, în medie, aproape 24% din cererea de energie electrică a Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. În intervalul 19:00–07:00, energia solară stocată și livrată ulterior din baterii a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate.
Prin comparație, în 2025, în Uniunea Europeană a fost adăugată o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă, teoretic, pentru a transfera către alte intervale doar 16% din noua producție zilnică de energie solară, sub media globală de 18%.
Operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează însă că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în UE va ajunge de patru ori mai mare.
Ember precizează că procentul de 77% atribuit Bulgariei reprezintă un potențial teoretic al noilor baterii raportat la creșterea producției de energie solară, nu cantitatea efectivă de electricitate transferată. De asemenea, nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru energia solară, iar utilizarea depinde și de regulile pieței de electricitate.
Extinderea stocării vine pe fondul unei scăderi puternice a costurilor: costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari/kWh în 2010 la 140 dolari/kWh în 2025 (aprox. 12.100 lei/kWh, respectiv 640 lei/kWh).
La nivel mondial, noile capacități de stocare în baterii sunt estimate să ajungă la 459 GWh în 2026, cu 50% peste cei 307 GWh adăugați în 2025. Teoretic, această capacitate ar permite transferarea a 34% din noua producție zilnică de energie solară către intervalele fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 și 4% în 2021.
„Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forță care remodelează rețelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creștere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine și de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare”, a declarat Kostantsa Rangelova, analist Ember și autoarea raportului.
În prima jumătate a anului 2026, centralele solare au generat puțin peste 10% din electricitatea produsă la nivel global, față de 5,6% în prima jumătate a anului 2023, în condițiile în care producția solară a crescut de la 769 TWh la 1.564 TWh, iar producția totală de electricitate la nivel mondial a avansat cu 12%.
Recomandate

Scufundarea navei cu GPL în largul Bulgariei ridică riscuri operaționale pentru transporturile din Marea Neagră , după ce autoritățile au stabilit că vasul a fost lovit de proiectile, potrivit Știrile ProTV . Informația vine în contextul în care incidentul se adaugă unei serii de atacuri asupra navelor din zonă în ultimele săptămâni, ceea ce poate complica planificarea rutelor și a asigurărilor pentru operatorii maritimi care tranzitează Marea Neagră. Din datele transmise de Agerpres , care citează AFP, nava „ Gas Husky ”, sub pavilion liberian, transporta 3.400 de tone metrice de gaz petrolier lichefiat (GPL) din Egipt către România când a transmis un semnal de ajutor marți dimineață, înainte să înceapă să se scufunde la aproximativ 50 de mile (aprox. 80 km) est de coasta Bulgariei. Separat, Digi24 relatează că autoritățile au stabilit că nava a fost lovită de drone. Știrile ProTV indică, la rândul său, că vasul a fost lovit de proiectile, fără a detalia tipul acestora în fragmentul disponibil. De ce contează pentru companii și lanțurile de aprovizionare Atacarea unei nave-cisternă cu GPL pe o rută care include România amplifică riscul operațional pentru transportul de energie și produse petroliere în regiune. În practică, astfel de incidente pot duce la: rute ocolitoare și timpi mai mari de tranzit; costuri mai ridicate cu asigurările și măsurile de securitate; presiune suplimentară pe capacitatea portuară, dacă navele evită anumite zone. În acest moment, informațiile publice din sursele citate nu indică efecte directe asupra livrărilor către România, iar detaliile complete despre circumstanțele atacului rămân limitate la ce au comunicat oficialii și sursele din securitatea maritimă menționate de Agerpres. [...]

Includerea județului Harghita în topul BBC Travel pentru 2027 poate aduce un plus de vizibilitate turistică unei zone promovate prin gastronomie , într-un moment în care regiunea urmează să fie poziționată explicit ca destinație culinară, potrivit Digi24 . Selecția este făcută de BBC Travel într-o listă de 20 de destinații recomandate pentru 2027, descrise ca locuri care „oferă experiențe extraordinare, motive noi pentru a le vizita și moduri diferite de a vedea lumea”. Publicația își motivează alegerile printr-o orientare „dincolo de destinațiile clasice”, către locuri care pot oferi și „oportunități de a aduce o schimbare pozitivă” pentru comunitățile locale și mediul înconjurător. De ce Harghita intră în radar: „ Regiune Gastronomică Europeană ” în 2027 BBC descrie Harghita drept un „colț mai puțin cunoscut al Transilvaniei” care devine Regiune Gastronomică Europeană. În portretul făcut județului, accentul cade pe Ținutul Secuiesc și pe tradițiile culinare locale, legate de tehnici precum afumarea, murarea, coacerea, culesul din flora spontană, prepararea brânzeturilor și conservarea alimentelor pentru iernile lungi. În același context, BBC notează și elemente de viață rurală păstrate, precum cositul manual al fânului, cu coasa. Ce urmează: programul „Preparate reprezentative” cu 50 de feluri locale Pentru 2027 este menționat un program nou, „Preparate reprezentative” (Signature Dish), care ar urma să prezinte 50 de feluri de mâncare locale – de la pâine cu cartofi și brânzeturi de munte până la ciuperci de pădure și dulcețuri din fructe de pădure. Editorii BBC recomandă și experiența meselor la pensiuni locale, cu exemple de preparate precum ciorbă de cartofi, friptură de porc, brânză de oaie și zacuscă, alături de pălincă distilată în sat. Context: lista include destinații cu „motive noi” de vizitare în 2027 Pe lângă Harghita, materialul citat de Digi24 enumeră și alte destinații din topul BBC Travel, de la Madagascar și Québec până la Peninsula Ise-Shima (Japonia) sau insula St Helena, fiecare cu propriul argument de actualitate pentru 2027 (evenimente, aniversări, infrastructură sau inițiative locale). Pentru Harghita, miza indicată de BBC este repoziționarea zonei dincolo de clișeele turistice asociate Transilvaniei, printr-un motiv concret de călătorie: oferta gastronomică și experiențele rurale legate de ea. [...]

Spotify oferă trei luni de Premium Individual la 0 lei în România , o promoție care poate reduce pe termen scurt costul unui abonament de streaming, dar care vine cu condiții și cu riscul de a pierde beneficiile dacă utilizatorul anulează prea devreme, potrivit Mobilissimo . Oferta este disponibilă pentru cei care nu au folosit până acum Spotify Premium și poate fi activată până la 31 decembrie 2026 , conform paginii oficiale Spotify Premium citate de publicație. După perioada gratuită, abonamentul revine la prețul standard de 26 de lei pe lună , ceea ce înseamnă o economie de 78 de lei pentru cele trei luni. Cine este eligibil și ce condiții se aplică Condiția principală este ca utilizatorul să fie nou pe Premium . Dacă a existat în trecut un abonament plătit sau a fost activată deja o probă gratuită, utilizatorul nu este eligibil pentru această promoție. La activare, Spotify solicită și o metodă de plată validă , chiar dacă în primele trei luni nu sunt retrași bani. Ce primești în cele trei luni gratuite În perioada promoției, utilizatorii au acces la funcțiile Premium, inclusiv: ascultare fără reclame; descărcarea muzicii pentru redare offline; redare în orice ordine; „skip” nelimitat. Mobilissimo notează și că Spotify oferă „mai nou” muzică lossless în format FLAC , cu calitate de până la 24 biți / 44,1 kHz , funcție disponibilă și în România din octombrie 2025 . Riscul operațional: anularea taie accesul imediat Un detaliu important ține de momentul anulării. Dacă utilizatorul anulează în timpul perioadei de probă de 0 lei, pierde imediat beneficiile Premium , nu la finalul celor trei luni, conform termenilor oficiali ai abonamentelor menționați în articol. În practică, pentru cei care vor să folosească integral perioada gratuită fără a fi taxați ulterior, soluția indicată de sursă este setarea unui memento înainte de expirarea celor trei luni, astfel încât anularea să fie făcută la timp, dar cât mai aproape de finalul perioadei gratuite. [...]

PNL pune sub semnul întrebării seriozitatea reorganizării administrative anunțate de Guvern , iar Ilie Bolojan spune că, în acest moment, singurul element „concret” rămâne comasarea voluntară, care se poate face deja în baza legislației existente, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și implementare: fără un proiect clar, reforma riscă să rămână la nivel de declarații, cu efecte directe asupra administrațiilor locale și serviciilor publice. Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a afirmat că proiectul de reorganizare administrativă ar fi fost „demarat în mod neserios” și a acuzat lipsa unui plan coerent, invocând diferențe între mesajele venite dinspre Ministerul Dezvoltării , partid și Guvern. În acest context, Bolojan a susținut că, „în afară” de comasarea voluntară – posibilă fără modificări legislative – „nu există nimic serios” până acum. Ce spune Bolojan despre cadrul legal: comasarea voluntară se poate face deja Bolojan a indicat că orice primărie are, în prezent, baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune ajung la un acord, nu vede „niciun fel de problemă” în realizarea comasării. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre reorganizarea administrativă, un subiect cu impact asupra multor localități, atât prin modul de furnizare a serviciilor publice, cât și prin organizarea instituțională la nivel local. Consultări în PNL și un punct de vedere anunțat pentru începutul lui decembrie Liderul PNL a anunțat că partidul va avea marți o consultare cu primarii de comune, după consultări anterioare cu primarii de municipii, pentru a strânge opinii din teritoriu. În urma acestor discuții, PNL ar urma să prezinte un punct de vedere „la începutul lunii decembrie”. Bolojan a argumentat că România are nevoie de o reorganizare a administrației, dar că aceasta trebuie construită „cât se poate de serios”, inclusiv din perspectiva calității serviciilor și a factorilor care pot genera dezvoltare. El a avertizat, totodată, că unirea a „două comune sărace” nu produce automat „o comună bogată”. În același context, Bolojan a spus că nu a propus reorganizarea administrativă în perioada în care a fost la guvernare, invocând lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Schimbarea centrului de greutate al creștinismului spre Africa este una dintre consecințele cu impact pe termen lung ale noilor proiecții demografice prezentate de NPR , care arată că musulmanii vor deveni cel mai numeros grup religios din lume până în 2035, depășind creștinii. Raportul, realizat de Pew Research Center , estimează că ambele populații vor continua să crească, însă ritmul de creștere al musulmanilor va fi mai rapid. Dacă tendințele demografice recente se mențin, populația musulmană globală ar urma să ajungă la 3,6 miliarde până în 2070, în timp ce populația creștină ar fi „puțin sub” 3 miliarde. De ce se schimbă harta religioasă: natalitate și migrație Pew își bazează proiecțiile pe date din recensăminte naționale, fertilitate și schimbarea apartenenței religioase („religious switching” – trecerea de la o religie la alta sau la lipsa afilierii), completate cu rapoarte ONU și estimări privind migrația globală. Un factor-cheie este diferența de fertilitate: potrivit raportului, în ultimii ani rata fertilității în rândul musulmanilor a fost de 3,1 copii per femeie, față de aproximativ 2 copii per femeie în rândul non-musulmanilor. Africa subsahariană, motorul creșterii și al repoziționării Pew leagă o parte importantă a acestor evoluții de faptul că cea mai mare parte a creșterii populației în secolul XXI este așteptată să aibă loc în Africa. Până în 2070, „mai mult de un sfert” din populația globală ar urma să trăiască în Africa subsahariană, unde majoritatea populației este fie creștină, fie musulmană. În acest context, raportul anticipează o mutare a „centrului de greutate” al creștinismului: până în 2070, Republica Democrată Congo ar urma să depășească Statele Unite ca țara cu cel mai mare număr total de creștini. Directorul de cercetare pe religie al Pew, Alan Cooperman, descrie această evoluție drept o schimbare globală a modului în care poate fi înțeles nucleul demografic al creștinismului. Alte tendințe până în 2070: scăderi în Asia, concentrare în Israel, paradoxul „neafiliaților” Raportul mai proiectează că hindușii și evreii vor crește ca număr absolut, dar vor scădea ca pondere în populația globală, iar budiștii vor scădea atât ca număr, cât și ca pondere. În Asia de Est, populațiile Chinei, Japoniei și Coreei de Sud sunt așteptate să se reducă, iar populațiile budiste din aceste țări ar urma să se înjumătățească. În cazul evreilor, o pondere tot mai mare ar urma să trăiască în Israel: de la 46% în 2020 la 62% în 2070, conform proiecțiilor Pew. Un element notabil este evoluția persoanelor fără afiliere religioasă („nones”): deși ponderea lor crește în multe țări, la nivel global numărul lor ar urma să scadă, deoarece o parte foarte mare a acestei categorii se află în China, iar populația Chinei este așteptată să se diminueze puternic în deceniile următoare, pe fondul scăderii natalității. Statele Unite: fără majoritate creștină, dar cu creștinii cel mai mare grup Pentru SUA, raportul estimează că țara nu va mai avea o majoritate creștină până în 2070, însă creștinii vor rămâne cel mai mare grup religios, cu „puțin sub 48%” din populație (de la 62% în prezent, potrivit datelor citate). În același interval, ponderea celor neafiliați religios ar urma să urce la 41%. Pew indică faptul că, în SUA, schimbarea este determinată mai ales de trecerea de la o afiliere religioasă la alta, nu de natalitate: creștinii pierd mai mulți adepți decât câștigă prin „religious switching”, iar majoritatea celor care pleacă devin „nones”, nu aderă la o altă tradiție. Totodată, SUA ar urma să devină mai diversă religios, cu proiecția că musulmanii și hindușii vor depăși numeric evreii până în 2070, dacă tendințele actuale continuă. Notă: NPR precizează că a corectat titlul unei versiuni anterioare, care indica în mod eronat anul 2070 pentru depășirea creștinilor de către musulmani; proiecția corectă este 2035. [...]

Bucătarul britanic Gordon Ramsay a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame , un reper de vizibilitate care consolidează valoarea comercială a brandului său global din televiziune și ospitalitate, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ceremonia a avut loc miercuri, pe bulevardul Hollywood Walk of Fame din Los Angeles . Ramsay este cunoscut atât pentru talentul culinar, cât și pentru stilul său de jurizare – cu „critici acide” și „limbaj colorat”, notează sursa. În termeni de industrie, o astfel de recunoaștere funcționează ca un activ de imagine: crește expunerea publică și poate susține, indirect, proiectele comerciale asociate numelui său (de la emisiuni TV la restaurante și parteneriate). Agerpres nu oferă însă detalii despre eventuale planuri de business legate de acest moment. [...]