Știri
Știri din categoria Diverse
BMW scoate dieselul din oferta europeană a noului Seria 3, o schimbare cu impact direct pentru piața de flote și pentru clienții care mizau pe costuri mai mici la rulaj mare, potrivit Wall Street. A opta generație a modelului (cod G50) debutează cu un design aliniat limbajului „Neue Klasse”, dar noutatea majoră este dispariția completă a motorizărilor diesel din gama pentru Europa.
La lansare, sedanul va fi disponibil exclusiv cu trei motorizări pe benzină, cu patru și șase cilindri. BMW a transmis, în prezentarea noului model, că dieselul – cândva baza vânzărilor Seriei 3 – nu va mai face parte din ofertă, pe fondul scăderii cererii pentru mașini noi pe motorină, chiar dacă piața second-hand are o dinamică diferită.
Conform informațiilor din articol, lista de motorizări anunțate pentru lansare include:
BMW mai spune că o versiune hibridă plug-in (încărcabilă la priză) va sosi în 2027, tot cu motor pe benzină.
Decizia e cu atât mai relevantă cu cât dieselul a fost, istoric, un pilon pentru Seria 3 în Europa. În anii de vârf, motorizările diesel ajungeau până la 80% din înmatriculările de Seria 3 noi în Germania și Europa, în special la generațiile E90 (2005–2013) și F30 (2011–2019). În plus, versiunea 320d a avut un rol esențial, reprezentând uneori 40%–50% din livrările gamei, datorită consumului redus și potrivirii cu utilizarea intensivă (kilometraj mare) și cu flotele companiilor.
Articolul plasează schimbarea în contextul declinului mai larg al dieselului în Europa: în 2025, ponderea dieselului în totalul înmatriculărilor BMW noi din Germania a coborât pentru prima dată sub 30%. Pentru Seria 3, ponderea este estimată la aproximativ 25%–30%, cu precizarea că BMW nu publică date pe fiecare model.
Modelul va intra în producție până la finalul anului curent, iar BMW va muta producția sedanului în Germania, la uzina din Dingolfing. Varianta electrică este produsă la München. Anterior, Seria 3 era produsă în Mexic, la San Luis Potosí; constructorul spune că va continua să fabrice acolo, dar doar modele electrice (i3 și iX3 din 2027).
BMW nu a precizat dacă va elimina dieselul și de pe alte modele de clasă medie sau dacă aceeași strategie se va aplica viitoarei versiuni break, Seria 3 Touring. Deocamdată, compania a confirmat strategia de motorizare doar pentru sedan, iar articolul notează că este probabil ca abordarea să fie extinsă și la break.
În același timp, cererea pentru diesel rămâne mai concentrată pe segmentele mari: pentru SUV-urile BMW X5 și X7, versiunile diesel pot depăși în continuare jumătate din vânzări, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Pete Hegseth cere o creștere de 40% a bugetului Pentagonului și anunță o reducere cu 20% a posturilor de generali și amirali , într-un pachet de măsuri care ar schimba rapid structura de comandă și prioritățile de investiții ale armatei SUA, potrivit Digi24 . Într-un discurs despre „Starea forțelor armate”, ținut la o bază din Virginia, Hegseth a prezentat o agendă de reorganizare internă și de accelerare a programelor de înzestrare, în timp ce se confruntă cu presiuni legate de buget și de războiul cu Iranul, notează The Times (citat de Digi24). În același timp, în Congres există scepticism față de solicitările sale bugetare, iar în scenariul în care democrații ar câștiga controlul Camerei Reprezentanților, Hegseth s-ar putea confrunta cu o procedură de destituire. Buget mai mare, structură de comandă mai mică Hegseth insistă pentru un buget de 1,5 trilioane de dolari anul viitor, o creștere de 40% față de anul acesta. În paralel, el a confirmat planuri de reducere cu 20% a numărului de posturi pentru amirali și generali, măsură pe care a încadrat-o ca „responsabilitate”. „Presa numește asta o epurare. Eu o numesc responsabilitate, o măsură așteptată de mult timp și, sincer, minimul necesar.” În context, președintele Donald Trump a recunoscut într-un interviu pentru revista Time că stocurile americane de muniție esențială se epuizează ca urmare a războiului care durează de șapte luni, deși Hegseth a negat existența unor penurii cauzate de conflict și a acuzat mass-media de „trădare”. Reorientarea investițiilor: arme autonome, drone și „Proiectul Meridian” Discursul a inclus și anunțuri cu impact operațional asupra direcției de dezvoltare a capabilităților militare. Hegseth a spus că l-a numit pe Elon Musk să ajute la dezvoltarea următoarei generații de arme și că Musk, Palmer Luckey (Anduril) și Newt Gingrich vor conduce „ Proiectul Meridian ”, o inițiativă pentru dezvoltarea de noi tipuri de arme pentru „orice câmp de luptă viitor, de sub suprafața Pământului până dincolo de Lună”. Totodată, Hegseth a anunțat: înființarea unui post de comandă de patru stele pentru dezvoltarea armelor autonome; denumirea tranziției Pentagonului către războiul cu drone drept „ Proiectul Agincourt ”; intenția de a construi o „ fortăreață ” – o bază militară autonomă – undeva în SUA, invitând guvernatorii statelor să depună oferte pentru găzduire. Măsuri interne și semnale politice: teste de testosteron și un birou religios Pe partea de politici interne, Hegseth a vorbit despre „cowboyi patrioți” și a făcut referire la noi teste anuale obligatorii pentru soldații de sex masculin cu vârsta peste 30 de ani, menite să depisteze deficiența de testosteron. El a anunțat și că va înființa un Birou pentru Afaceri Religioase , care ar urma să ofere capelanilor o linie directă către biroul său, invocând un pasaj biblic în discurs. În același timp, Hegseth a atacat parteneriatele Pentagonului cu universitățile din Ivy League și a spus că armata SUA va iniția parteneriate cu cinci universități în programele pentru cadeți: Louisiana State University, Liberty University, Tuskegee University, Mississippi State University și Hillsdale College. Context: presiune politică și vulnerabilitate după alegerile de la jumătatea mandatului Digi24 relatează că Hegseth a traversat o perioadă „tumultoasă” la Pentagon, în care „mulți generali de rang înalt au fost demiși”, iar în spațiul public au existat speculații că poziția sa ar putea deveni vulnerabilă după alegerile de la jumătatea mandatului de luna viitoare, dacă republicanii obțin rezultate slabe. În plus, Thomas Massie, congresman republican din Kentucky, ar fi încercat să inițieze procedura de destituire înainte ca ședințele Camerei să fie oprite înainte de alegeri. [...]
Donald Trump a condiționat o escaladare militară împotriva Iranului de confirmarea implicării Teheranului în atacul din plin zbor asupra unui avion FlyDubai , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate în Orientul Mijlociu și alimentează riscul de instabilitate regională, într-un moment în care SUA își consolidează deja prezența militară în zonă. Într-un schimb de opinii cu presa la Casa Albă, președintele american a spus că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă se va demonstra responsabilitatea Teheranului în incidentul de la bordul zborului FlyDubai. Trump a indicat că „înclină” spre ipoteza implicării Iranului, dar a precizat că evaluarea este încă în desfășurare. „Vor fi loviţi foarte puternic, nu vă faceţi griji.” Tot joi, într-un interviu acordat revistei Time, Trump a apreciat drept „posibilă” intensificarea atacurilor împotriva Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate la începutul lunii noiembrie, notează Digi24, care citează Agerpres. Consolidarea prezenței militare americane în regiune Pe fundalul acestor declarații, Wall Street Journal a relatat că Pentagonul ar urma să trimită un portavion și alte nave în regiune, ceea ce ar însemna un plus de 9.000–10.000 de soldați, cu sosire programată pentru sfârșitul lunii noiembrie. În prezent, două portavioane americane se află deja în Orientul Mijlociu. Nu este clar, potrivit AFP, dacă numărul acestora va crește la trei sau dacă nava anunțată o va înlocui pe una dintre cele deja desfășurate. Ce rămâne incert Elementul-cheie rămâne confirmarea implicării Iranului în atacul invocat de Trump. Din informațiile prezentate, președintele SUA nu a oferit dovezi publice și a subliniat că autoritățile „lucrează la acest aspect” în acest moment. [...]
România așteaptă vineri seară decizia S&P, iar miza este costul de finanțare al statului , în condițiile în care o eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, cu acces mai scump și mai dificil la bani de pe piețe, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România a transmis agențiilor de rating un „mesaj foarte bun” prin faptul că, în acest an, nu a avut „derapaj fiscal” și s-a încadrat în țintele asumate, deși a funcționat cu un guvern interimar. El afirmă că execuția bugetară a fost principalul argument prezentat în discuțiile cu Standard & Poor’s , care urmează să publice raportul vineri seară. Nazare a indicat însă și factorul care apasă în evaluare: incertitudinea politică. În același timp, ministrul susține că partea fiscal-bugetară oferă „argumente solide” și că proiecțiile prezentate agenției sunt „serioase” și „credibile”, deși admite că nu poate anticipa concluzia finală, invocând și regimul de confidențialitate. De ce contează verdictul S&P pentru finanțarea României În material se arată că Fitch și Moody’s au menținut România în categoria recomandată investițiilor. În schimb, o retrogradare din partea S&P ar putea plasa țara în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna, potrivit Digi24, costuri mai mari de finanțare și acces redus la anumite categorii de investitori . Ce spune Ministerul Finanțelor că a livrat în discuțiile cu agenția Nazare afirmă că discuțiile cu Standard & Poor’s au fost „intensive”, inclusiv printr-o misiune în format fizic în România, și că echipa ministerului a prezentat proiecțiile și execuția bugetară. El a mai spus că situația finanțelor este „mult mai bună” decât în vara anului trecut și că problemele rămase sunt „manageriabile”. Totodată, ministrul a reiterat un mesaj de continuitate fiscală, amintind că, după întâlnirea din 24 septembrie cu reprezentanții S&P, a susținut că România nu ar trebui să transforme progresele recente într-o „relaxare prematură” a politicii fiscale. Decizia Standard & Poor’s privind ratingul suveran al României este așteptată în seara zilei de 2 octombrie, conform articolului. [...]
Ucraina riscă să intre în iarnă cu un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 mld. lei) pentru finanțarea apărării , iar presiunea se mută tot mai mult pe bugetele europene, în condițiile în care o parte din banii UE rămân condiționați de reforme, potrivit Digi24 . Kievul avertizează că lipsa fondurilor poate afecta capacitatea de a continua războiul și de a acoperi plăți interne esențiale, de la soldați la pensii și salarii în sectorul public. Premierul Sergii Korețkîi a spus că deficitul de finanțare pentru apărare este de 27 de miliarde de dolari în acest an, iar Ucraina speră să acopere aproximativ 7 miliarde de dolari din resurse interne, urmând să se bazeze pe parteneri pentru restul. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii critice, inclusiv energetice, ceea ce adâncește presiunea asupra economiei și finanțelor publice ale Ucrainei. De ce contează pentru Europa: bani condiționați și cereri de accelerare a plăților O parte din finanțarea UE este condiționată de adoptarea unor reforme la Kiev, iar aliații nu au acoperit încă diferența de finanțare. În acest context, Ucraina cere accelerarea plăților din împrumutul UE pe doi ani, în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a acoperi deficitul bugetar. Bruxelles-ul leagă însă eventuale fonduri suplimentare de avansul reformelor în parlamentul ucrainean ( Rada Supremă ), prevăzute în foaia de parcurs pentru o posibilă aderare la UE. Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a transmis că, pe măsură ce reformele avansează, crește și sprijinul bugetar și că „mai sunt 37 de miliarde de euro disponibili în acest an calendaristic”. Ajustări interne la Kiev: taxe mai mari și austeritate Guvernul ucrainean ia în calcul majorarea taxelor pentru a acoperi o parte din deficit din resurse interne. Oleksandra Mîronenko, economistă la Center for Economic Strategy, argumentează că, în război, evitarea unor măsuri nepopulare devine dificilă. În același timp, Korețkîi a indicat că Ucraina va trebui să realoce cheltuieli și să aplice un regim de austeritate, amânând cheltuieli neprioritare pentru a susține atât efortul de război, cât și funcționarea serviciilor publice de bază. Prioritățile enunțate includ finanțarea apărării, pensiilor și prestațiilor sociale, precum și salariile profesorilor, medicilor și ale altor angajați bugetari. Miza operațională: comenzi de armament plasate din timp Kievul spune că are nevoie de fonduri „acum” pentru a putea plasa în avans comenzi pentru arme și muniții care ar urma să fie livrate anul viitor, cu accent pe drone cu rază lungă de acțiune. Președintele Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul dificultăților în a contracara valurile de drone și rachete. În paralel, ministrul ucrainean de Finanțe, Serhii Marcenko, cere UE să reanalizeze situația activelor Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în Uniune, estimate la peste 200 de miliarde de euro, ca potențială sursă de sprijin. Context: și Rusia resimte costuri bugetare mai mari Materialul notează că și Rusia se confruntă cu presiuni financiare, dar are mai mult spațiu fiscal datorită dimensiunii economiei și posibilității de a majora taxe. Deficitul bugetului federal rus a ajuns la 5,8 trilioane de ruble (60,4 miliarde de euro) în prima jumătate a anului, iar Rusia ar intenționa să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (180 de miliarde de euro) pentru apărare în 2027, potrivit Reuters, cu 27% peste estimarea anterioară pentru acel an. Pentru Ucraina, combinația dintre intensificarea atacurilor asupra infrastructurii și întârzierile/condiționalitățile finanțării externe mută discuția dinspre „cât ajutor” spre „cât de repede” pot fi mobilizați banii, într-un moment în care sezonul rece crește riscurile economice și operaționale. [...]
Șantierul Damen Mangalia intră la vânzare cu 25% mai ieftin , după patru licitații fără ofertanți, iar noul preț de pornire coboară la 138 de milioane de euro (fără TVA), potrivit Știrile Pro TV . Miza este una economică și operațională: calendarul vânzării influențează direct utilizarea șantierului într-un contract major de apărare, care presupune construcția de nave militare până în 2030. A cincea licitație este programată pentru 9 octombrie și este prima rundă în care lichidatorul judiciar CITR reduce prețul de pornire la 75% din nivelul anterior. Valoarea de piață a activului a fost de 184 de milioane de euro, sumă cerută și la precedentele patru licitații. Ce se schimbă la a cincea licitație Noul preț de pornire este de 138 de milioane de euro, iar garanția de participare este stabilită la 10% din acest preț, adică 13,8 milioane de euro. Garanția câștigătorului se reține ca avans din preț, iar celorlalți participanți li se restituie în cinci zile lucrătoare de la licitație. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat pentru News.ro că, în lipsa ofertelor la 75%, se poate organiza o nouă rundă pornind de la 50% din valoarea de piață. Documentația de vânzare consultată de News.ro prevede și un prag minim sub care tranzacția nu poate coborî: „În toate cazurile, indiferent de numărul participanţilor, de numărul rundelor de licitaţie sau de nivelul ofertelor formulate, vânzarea nu se va putea realiza la un preţ mai mic de 84.148.210 EUR, exclusiv TVA, reprezentând valoarea de lichidare a activului”. Apelul Damen și efectul asupra procesului de vânzare Procedura de vânzare a fost schimbată după ce, la trei licitații lunare, nu s-a prezentat niciun interesat. Pe 7 septembrie 2026, instanța a aprobat solicitarea CITR de a vinde șantierul „prin licitație publică în cadrul procedurii de executare silită din Codul de procedură civilă”, conform notei de pe portalul de judecată. Decizia a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și, totodată, principal creditor. Potrivit informațiilor din articol, Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, iar Damen Holding BV și firmele din grup dețin aproximativ 85% din creanțe, ceea ce îi permite să controleze deciziile din Adunarea Creditorilor. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie 2026, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării. Conform explicațiilor oferite de șeful CITR pentru News.ro, apelul nu suspendă efectele sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. De ce contează: presiune de termen dintr-un contract de 920 milioane euro Vânzarea și momentul în care se va închide tranzacția sunt importante și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall , în valoare de 920 de milioane de euro, pentru construirea a patru nave militare la Mangalia. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și trebuie onorat până în 2030, într-un termen descris în articol drept „extrem de strâns”. Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație, iar compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”. [...]
Apariția unei „polinii” uriașe în plină iarnă arată cât de repede pot deveni instabile condițiile care țin gheața marină la locul ei , un element-cheie pentru protecția calotei antarctice și, indirect, pentru riscul de creștere a nivelului mărilor, potrivit Digi24 . O gaură de apă deschisă înconjurată de gheață (numită „polinie”) a fost observată în august 2024 în golful Breid, Antarctica de Est, într-o perioadă în care zona este, de regulă, complet înghețată. La dimensiunea maximă, suprafața a ajuns la 89.121 de kilometri pătrați, puțin sub teritoriul Portugaliei; în articol este menționată și o estimare rotunjită de aproximativ 90.000 de kilometri pătrați. Ce a declanșat fenomenul Cercetătorii din India, coordonați de specialistul Jeebanjyoti Swain , au concluzionat că polinia a fost rezultatul unei combinații de episoade meteorologice și oceanografice extreme, relatează Digi24, citând Science Alert . Concluziile au fost publicate în revista Geophysical Research Letters . Potrivit studiului, mecanismul a inclus: râuri atmosferice intense (șase episoade în iulie–august 2024), care au transportat aer cald și umed spre Antarctica și au împins gheața marină spre pol; valuri de căldură marină persistente, care au îngreunat înghețarea apei; vânturi puternice care au produs „sucțiunea Ekman” (deplasarea apelor de la suprafață sub acțiunea vântului), aducând la suprafață apă mai caldă din straturile profunde și încetinind sau chiar împiedicând formarea gheții. Autorii notează că aceste râuri atmosferice s-au numărat printre cele mai puternice episoade de transport al umidității înregistrate vreodată în mijlocul iernii antarctice. De ce contează: rolul gheții marine ca „zonă-tampon” Deși gheața marină plutește și nu ridică direct nivelul mărilor atunci când se topește, ea funcționează ca zonă-tampon în jurul platformelor de gheață și al ghețarilor. Dacă întinderea gheții marine scade, o parte mai mare a calotei glaciare antarctice rămâne expusă apelor oceanice tot mai calde, ceea ce poate accelera procesele care duc la creșterea nivelului mărilor. Gheața marină este, în același timp, importantă pentru ecosistemele antarctice, iar lanțurile trofice care susțin o mare parte din viața oceanelor depind de revenirea regulată a gheții. Context: minime istorice recente ale gheții marine Articolul mai arată că, în acest an, Antarctica a înregistrat a treia cea mai redusă întindere a gheții marine de iarnă de când se fac măsurători. Totodată, cele mai scăzute patru valori ale întinderii gheții marine de iarnă au fost înregistrate în ultimii patru ani: recordul minim a fost în 2023, iar 2024 (când a apărut polinia din golful Breid) este pe locul al doilea. În iunie, o suprafață extinsă din Marea Bellingshausen, în vestul Peninsulei Antarctice, nu a înghețat, lăsând expusă o zonă de ocean aproximativ cât Franța, deși în mod normal ar fi trebuit să fie acoperită de gheață marină. Ce urmează, potrivit cercetătorilor Echipa lui Swain estimează că astfel de polinii ar putea apărea mai frecvent în viitor, pe măsură ce schimbările climatice intensifică râurile atmosferice, favorizează valuri de căldură mai frecvente și mai persistente și contribuie la încălzirea straturilor superioare ale Oceanului Austral. În articol este menționat și că există dovezi că modificările climei globale sunt provocate de activitățile umane, în principal prin arderea combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că tendințele pot fi influențate prin reducerea cauzelor. [...]
