Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că votul pe legile PNRR nu trebuie transformat în armă politică, după ce, potrivit Digi24, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi transmis la negocierile de la Palatul Cotroceni un semnal că social-democrații iau în calcul să nu mai voteze în Parlament pachetul de legi necesar pentru îndeplinirea jaloanelor rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Miza este una financiară și de calendar: Bolojan spune că România are de încasat aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) din fonduri PNRR până la finalul lunii august, condiționat de adoptarea de către Parlament a unui pachet de legi.
Întrebat dacă Grindeanu a vorbit despre posibilitatea ca PSD să nu voteze legile necesare atragerii banilor europeni, Bolojan a răspuns afirmativ și a încadrat discuția în termenii „responsabilității pentru România”. Declarațiile au fost făcute luni seară la B1TV, potrivit Agerpres.
Bolojan a susținut că, până recent, PSD și-a asumat public susținerea angajamentelor internaționale ale României și a criticat ideea condiționării votului pe PNRR de calcule politice interne.
„Nu poţi să şantajezi practic absorbţia de fonduri pe care România trebuie să o facă în perioada următoare (...)”
Premierul interimar a mai spus că Guvernul a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene detalii privind „șase legi de bază” necesare pentru atragerea banilor, iar proiectele sunt „în cea mai mare parte” clarificate și depuse la Parlament. Pentru cele rămase, ar urma o nouă rundă de discuții, cu finalizare până la sfârșitul săptămânii, conform declarațiilor sale.
În același context, Sorin Grindeanu a declarat, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, că strategia lui Bolojan de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD ar fi „complet greșită”. Liderul PSD a mai afirmat că partidul nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic” pentru „interesele obscure ale unor lideri de dreapta” și a dat ca exemplu opoziția față de modificări legislative pe tema integrității în funcția publică.
Grindeanu a mai spus că PSD nu va vota o lege a salarizării care „nici astăzi nu este în transparență publică”, potrivit declarațiilor citate în material.
Recomandate
PSD își anunță o strategie de opoziție „pe tot terenul”, inclusiv cu plângeri penale, ceea ce poate tensiona suplimentar procesul legislativ și disputele pe PNRR , potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a vizat direct PNL și USR, pe care le-a acuzat că, după moțiunea de cenzură, au rămas fără „politici publice” și fac doar atacuri la adresa PSD. În declarații făcute la România TV, Grindeanu a susținut că actuala majoritate ar încerca să transfere către PSD costul politic al guvernării, cerând sprijin în Parlament pentru legi fără dezbatere și fără consultare cu partenerii sociali. „Din acest moment ne vom bate pe tot terenul cu hashtagii ăștia, pe tot terenul. La comune, la orașe, în Parlamentul României , oriunde este nevoie (...)” Miza: blocaje și escaladare în Parlament, cu efecte pe agenda de reforme Mesajul liderului PSD indică o înăsprire a tacticii de opoziție, cu două consecințe directe sugerate de propriile afirmații: PSD nu mai lasă loc de „compromis” cu PNL și USR în negocierile parlamentare, ceea ce poate complica trecerea proiectelor legislative care au nevoie de voturi suplimentare; partidul ia în calcul plângeri penale „când se depășește cadrul legal”, ceea ce poate muta o parte din conflictul politic în zona juridică și administrativă. Grindeanu a legat disputa și de presiunea pe teme economice (facturi, energie, prețuri la alimente), susținând că atacurile politice nu rezolvă problemele de costuri pentru populație. Disputa pe PNRR: cine răspunde pentru „închiderea” planului În același context, Grindeanu a afirmat că „închiderea” Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este responsabilitatea Guvernului, nu a Parlamentului, și a acuzat că ar exista o încercare de a muta această răspundere către Legislativ. Potrivit relatărilor preluate în spațiul public, declarațiile au fost consemnate și de G4Media , care citează Agerpres, respectiv de Agerpres . În lipsa unor detalii suplimentare despre ce proiecte concrete ar urma vizate de PSD sau ce „semnale” ar declanșa plângeri penale, rămâne de urmărit dacă această poziționare se traduce rapid în blocaje legislative sau în demersuri oficiale. [...]
Disputa PSD–USR pe modificarea legii ANI riscă să se transforme într-un blocaj cu consecințe financiare , în condițiile în care, potrivit Digi24 , deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că miza reală a schimbărilor este îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde aproape 771 de milioane de euro din fonduri europene. Dimitriu îl contrazice pe liderul PSD Sorin Grindeanu, care a afirmat că modificarea legislației privind integritatea în funcția publică ar urmări să rezolve „probleme de integritate” ale unor lideri USR, inclusiv ale lui Dominic Fritz . Deputatul USR spune că o astfel de acuzație nu stă în picioare juridic, invocând principiul neretroactivității legii. „Legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut.” Miza invocată de USR: jalon PNRR și riscul unei penalizări În mesajul citat de Digi24, Alexandru Dimitriu afirmă că „adevărata miză” este Jalonul 431 din PNRR , iar nerespectarea lui ar însemna „o penalizare de aproape 771 milioane de euro din fonduri europene”. El susține că discuția nu ar trebui tratată ca una politică, ci ca o obligație asumată de România, „cu bani reali în joc”. Tot Dimitriu afirmă că USR ar fi discutat modificări ale textului la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR, în timp ce PSD ar fi lipsit de la aceste discuții. În această logică, acuzațiile lansate de Grindeanu ar fi, în opinia sa, un pretext pentru a nu susține modificarea. Poziția PSD: „PNRR nu poate fi paravan” pentru interese de partid Sorin Grindeanu a declarat, după consultările politice de la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări care, în opinia sa, ar rezolva „problemele personale” ale unor lideri USR. El a dat ca exemplu cazul lui Dominic Fritz și a spus că PSD este „total împotrivă” ca acesta să își rezolve problemele de integritate prin schimbarea legii. Disputa are loc în contextul negocierilor privind îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR, unul dintre acestea vizând modificarea legislației referitoare la integritatea în funcția publică. [...]
Negocierile pentru formarea guvernului au rămas blocate din cauza veto-ului PNL și USR față de PSD , iar discuțiile de la Cotroceni nu au produs o formulă de majoritate, potrivit Digi24 . Miza practică este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care, conform celor discutate, există restanțe de rezolvat în PNRR . Sorin Grindeanu a spus că blocajul vine din deciziile interne ale PNL și USR de a nu guverna cu social-democrații, susținând că, deși tonul consultărilor a fost „mai temperat”, „nu s-a conturat o soluție”. Liderul PSD a indicat că, în aproape două ore, s-a discutat și despre restanțele din PNRR, după care președintele Nicușor Dan ar fi încercat să testeze dacă partidele și-au flexibilizat pozițiile privind guvernarea. „În acest moment, cei care și-au îngrădit foarte mult spațiul de lucru sunt cei de la PNL și USR, care au acele decizii interne legate de guvernarea cu PSD.” Variantele puse pe masă la Cotroceni În relatarea lui Grindeanu, au existat propuneri de relansare a unei formule de guvernare, însă fără a depăși constrângerile politice invocate de PNL și USR: Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale, ar fi propus revenirea la „vechea coaliție”, într-o formulă „2.0”, cu „alt premier”; Kelemen Hunor (UDMR) ar fi propus un „guvern de armistițiu”, adică o soluție care să pună „în paranteză” constrângerile asumate de partide. Grindeanu a afirmat că PSD „nu are nimic împotrivă”, dar că „ceilalți” au invocat deciziile interne care îi împiedică să meargă mai departe cu o astfel de formulă. Ce nu s-a discutat Liderul PSD a mai precizat că, la consultări, nu s-a discutat despre varianta propunerii lui Alexandru Nazare pentru funcția de premier. În lipsa unei soluții conturate la Cotroceni, tabloul descris de participanți rămâne cel al unor poziții politice încă rigide, cu efect direct asupra ritmului de decizie pe teme precum PNRR, unde „restanțele” au fost parte din agenda discuțiilor. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra măsurilor economice , iar asta riscă să țină pe loc decizii care ar trebui negociate „serios”, nu doar la nivel de declarații, potrivit unei intervenții a lui Theodor Paleologu la Digi24 . El susține că, spre deosebire de alte țări unde negocierile lungi au în centru pachete de măsuri, în România discuțiile sunt blocate „din motive de țâfnă” și de „declarații belicoase”. Paleologu spune că situația se repetă „ca în filmul «Ziua Cârtiței»” și afirmă că nu vede o soluție în urma discuțiilor anunțate pentru a doua zi la Cotroceni, descriind un scenariu previzibil de consultări, strângeri de mână și promisiuni că „se va rezolva”. De ce contează: negocieri fără conținut, în loc de acord pe măsuri În comparația sa cu Belgia și Olanda, Paleologu argumentează că acolo negocierile durează pentru că partidele discută concret despre măsurile ce urmează să fie luate, în timp ce în România, spune el, domină conflictul verbal și lipsa de substanță. În această cheie, blocajul politic devine o problemă de funcționare a guvernării: fără un acord pe măsuri, deciziile rămân amânate. Critica la adresa actorilor politici: „privilegii” și „balamuc” Întrebat despre declarațiile lui Sorin Grindeanu, care i-a acuzat pe liberali că țin România blocată pentru privilegii și ignoră problemele economice, Paleologu afirmă că liderul PSD „nu e foarte bine plasat” să vorbească despre privilegii. El susține că răsturnarea Guvernului Bolojan nu ar fi avut la bază principii sau „reală divergență de politică economică”, ci păstrarea unor privilegii. Despre președintele Nicușor Dan , Paleologu afirmă că „pare destul de depășit de situație”, pe care o descrie drept „o situație de balamuc”, adăugând că reacțiile acestuia ar fi lente. „Adultul din încăpere”: Kelemen Hunor Întrebat pe cine consideră „adultul din încăpere”, Paleologu îl indică pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, despre care spune că este „foarte lucid”, vede lucrurile „cu o anumită distanță” și are experiență. În ansamblu, intervenția lui Paleologu conturează ideea că prelungirea crizei nu ține de complexitatea negocierilor pe politici publice, ci de conflict și orgolii, ceea ce menține incertitudinea și întârzie decizii care ar trebui asumate printr-un acord politic funcțional. [...]
Analiza unor resturi de Kh-101 indică un posibil salt de performanță al motorului , după ce o examinare a unui propulsor recuperat sugerează folosirea unor pale de turbină „monocristaline” – o tehnologie asociată în mod tradițional cu motoare occidentale de înaltă performanță, potrivit Interesting Engineering . Dacă se confirmă, schimbarea ar putea modifica modul în care planificatorii militari occidentali evaluează raza și încărcătura utilă a rachetei de croazieră rusești. Investigatorii care au analizat ceea ce este descris drept un motor de Kh-101 fabricat la final de 2025 spun că acesta pare să includă pale monocristaline. În termeni simpli, „monocristalin” înseamnă o piesă metalică turnată astfel încât să nu aibă granițe între cristale (puncte slabe la temperaturi și solicitări mari), ceea ce permite funcționarea la temperaturi mai ridicate, cu durabilitate și rezistență la coroziune mai bune. De ce contează operațional: eficiență mai mare, potențial pentru rază și încărcătură Publicația notează că, dacă tehnologia este real integrată în motorul Kh-101, aceasta ar putea ajuta racheta să suporte temperaturi de lucru mai mari și să îmbunătățească eficiența, inclusiv pentru a compensa pierderi de performanță generate de încărcături mai grele. Un analist citat în material apreciază că un astfel de motor ar putea împinge raza până la aproximativ 3.418 mile (circa 5.500 km) și ar permite transportul unui focos mai greu. Evaluarea nu este verificată independent, iar autorii precizează că urmează analize suplimentare ale componentelor recuperate. Întrebarea cheie: cum ar fi obținut Rusia capabilitatea de fabricație Concluziile au apărut după ce un utilizator Facebook, identificat ca Zampotekh Omelyanovich, a publicat un video cu motorul recuperat, iar specialiștii analizează acum palele pentru a stabili metoda de fabricație și dacă Rusia a stăpânit turnarea monocristalină pentru propulsia rachetelor de croazieră. Materialul menționează și dezbateri în mediul online privind posibile surse ale capabilității: ipoteza că furnizori chinezi ar oferi echipamente avansate anterior accesibile doar unui număr redus de producători occidentali (afirmație care, potrivit articolului, nu a putut fi verificată independent); ipoteza că Rusia ar fi construit pe expertiză moștenită din perioada sovietică în producția monocristalină, fără a depinde integral de tehnologie externă. Context: presiunea pentru un motor mai eficient, pe fondul modificărilor de design Interesting Engineering arată că, din 2024, Rusia ar fi echipat unele Kh-101 cu o configurație cu dublu focos, crescând încărcătura de la aproximativ 992 livre (450 kg) la circa 1.764 livre (800 kg). Pentru a face loc explozibilului suplimentar, ar fi fost redusă capacitatea de combustibil, ceea ce ar fi creat nevoia unui motor mai eficient pentru a menține raza și performanța de zbor. În plus, analize anterioare ale rachetelor recuperate au indicat variații de motorizare: în 2024, unele Kh-101 ar fi fost găsite cu motoare mai vechi, sovietice, R-95-300, în locul modelului rusesc TRDD-50A. Pe termen scurt, miza rămâne confirmarea tehnică a palelor monocristaline și a lanțului de fabricație. Dacă verificările susțin ipoteza, implicația principală este una operațională: o rachetă de croazieră deja folosită în lovituri la distanță ar putea primi un avantaj de eficiență și performanță, în pofida sancțiunilor și controalelor la export menționate în articol. [...]
Parlamentul Ungariei a votat un amendament constituțional care poate scurta mandatul președintelui Tamas Sulyok , într-o mișcare ce riscă să deschidă o dispută instituțională cu efecte directe asupra stabilității juridice și a predictibilității decizionale, potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul, adoptat luni, este prezentat de premierul Peter Magyar drept o etapă în „reforma constituțională” a regimului construit de fostul premier Viktor Orban. Ținta imediată este președintele Sulyok, pe care Magyar l-a invitat în repetate rânduri să demisioneze, fără succes. Vot covârșitor, boicot politic și risc de criză constituțională Textul – un amendament în 12 puncte – a trecut cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, într-un vot boicotat de Fidesz, partidul naționalist al lui Viktor Orban, care acuză actuala putere că ar încerca instaurarea „unui regim autocratic”. În paralel, Orban a transmis din SUA, într-un mesaj pe Facebook, un apel către unguri: „Să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța”. Miza imediată se mută acum la președinte: dacă refuză să semneze amendamentul, situația ar putea escalada într-o criză constituțională, notează publicația. Ce prevede amendamentul pentru președinte și ce urmează Potrivit textului, mandatul lui Tamas Sulyok ar urma să se încheie în ziua următoare intrării în vigoare a amendamentului. Ulterior, parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru un mandat de cinci ani, în condițiile în care partidul Tisza al lui Peter Magyar are o majoritate de două treimi din cele 199 de locuri. Magyar a spus că președintele are cinci zile la dispoziție pentru a demisiona în termenul stabilit sau pentru a semna amendamentul și a anunțat că va iniția o procedură de destituire dacă acesta nu se conformează. Sulyok, în vârstă de 70 de ani, a criticat demersul înaintea votului, susținând că procedura „încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor”. Schimbări instituționale cu impact pe justiție și control bugetar Pe lângă componenta legată de președinte, amendamentul include măsuri care redesenează arhitectura instituțională: limitarea la trei a numărului de mandate pentru deputați, ceea ce – potrivit materialului – ar împiedica mai multe personalități ale opoziției să candideze în 2030; restabilirea puterilor de control bugetar ale Curții Constituționale; introducerea vârstei-limită de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care îl afectează direct pe președintele instanței, Peter Polt (fost procuror general numit în perioada Orban); înființarea unui Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, cu „vaste puteri” pentru combaterea corupției descrise ca sistemice în epoca Orban. Amendamentul este prezentat ca o soluție tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții, după o consultare publică, dar a fost criticat de organizații pentru drepturile omului. Amnesty International a invocat dreptul la o procedură echitabilă, iar Human Rights Watch a spus că aceste „aranjamente constituționale” amintesc de epoca Fidesz. În plan politic, un sondaj citat în material arată că 21,67% dintre alegătorii ungari își doresc plecarea lui Tamas Sulyok. [...]
