Știri
Știri din categoria Diverse
Germania spune că un eventual boicot al Cupei Mondiale ține de federațiile de fotbal, nu de decizia guvernului, potrivit Digi24. Poziția vine pe fondul unor apeluri publice din Germania care leagă participarea la turneul din 2026 de tensiunile politice și comerciale dintre SUA și Europa.
Guvernul federal a transmis, într-un răspuns pentru AFP, că Federația Germană de Fotbal (DFB) și FIFA vor decide „autonom” dacă iau în calcul boicotarea competiției. Secretarul de stat pentru sport, Christiane Schenderlein, a precizat că executivul „respectă autonomia sportului” și că astfel de decizii țin exclusiv de federațiile sportive, nu de clasa politică.
În Germania au apărut în ultimele zile voci care evocă un boicot sau chiar anularea turneului, în contextul disputelor legate de Groenlanda și al amenințărilor privind majorarea taxelor vamale pentru state europene. Deputatul conservator Roderich Kiesewetter a declarat pentru ziarul Augsburger Allgemeine că i-ar fi greu să își imagineze participarea țărilor europene dacă Donald Trump își pune în aplicare „amenințările privind Groenlanda” și declanșează un război comercial cu UE.
Un alt deputat CDU, Jürgen Hardt, a menționat în ziarul Bild „anularea turneului” ca „ultima soluție” pentru a-l „aduce pe președintele Trump la rațiune”. Separat, deputatul SPD Sebastian Roloff a cerut un „răspuns comun” european și a indicat, în Handelsblatt, opțiunea de a „lua în considerare renunțarea la participarea la Cupa Mondială”.
Articolul citează și un sondaj Insa pentru Bild, realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane, potrivit căruia 47% dintre respondenți ar aproba un boicot dacă Washingtonul ar anexa efectiv Groenlanda, în timp ce 35% s-ar opune. Germania, cvadruplă campioană mondială, nu a ratat nicio Cupă Mondială în perioada postbelică, iar turneul este programat între 11 iunie și 19 iulie 2026, în Canada, SUA și Mexic.
Recomandate
FIFA încearcă să deblocheze un proiect de deschidere către capital privat , după ce UEFA și Concacaf au respins planul de a permite investitorilor externi să cumpere participații într-o structură comercială care ar urma să gestioneze competițiile sale, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control: forul mondial susține că nu „vinde fotbalul”, dar opoziția din două confederații majore pune sub semnul întrebării șansele de adoptare. FIFA spune că va continua consultările, pe fondul „indignării” generate de propunere și al unor „relatări incorecte din mass-media”, care ar fi perturbat procesul planificat. Într-o declarație publicată vineri dimineață, organizația afirmă că respectă „feedback-ul și îngrijorarea” exprimate public și își reafirmă angajamentul pentru o consultare „deschisă și democratică”. „Procesul nostru de consultare planificat a fost perturbat de relatări incorecte din mass-media. Vom continua cu acest proces de consultare pentru a ne asigura că fiecare asociaţie de fotbal are capacitatea de a-şi exprima votul pe baza faptelor.” „Nimeni nu vinde fotbalul.” Ce presupune planul: o filială comercială cu investiții minoritare Conform informațiilor din articol, FIFA vrea să creeze o societate comercială care să organizeze principalele evenimente, inclusiv Cupele Mondiale, iar investitorii externi ar putea cumpăra acțiuni în această structură. Modelul descris este unul de investiții minoritare, „fără control”, într-o nouă filială numită Fifa Forward Enterprise (FFE) . FIFA susține că FFE ar fi propusă pentru ca membrii să poată „asuma responsabilitatea semnificativă” pentru oportunitatea comercială a fotbalului în țările lor, fără a afecta „spiritul” sau guvernanța FIFA ori fotbalul în sine. Blocajul de vot: opoziția UEFA și Concacaf poate fi decisivă Planul trebuie adoptat prin votul celor 211 membri FIFA. În același timp, articolul arată că: cele 55 de asociații membre UEFA au votat pentru boicotarea Cupelor Mondiale dacă FIFA continuă cu propunerea; Concacaf a transmis că și cele 41 de asociații membre ale sale au „respins” planul. În ecuația votului, Gianni Infantino ar avea nevoie de 106 voturi pentru adoptare. Membrii UEFA și Concacaf însumează 96 de asociații, care „par să voteze împotrivă”, ceea ce reduce semnificativ marja de manevră a FIFA pentru a strânge majoritatea necesară. De ce contează: semnal de frână pentru „monetizarea” competițiilor sub control FIFA Dincolo de formula „nimeni nu vinde fotbalul”, opoziția coordonată a două confederații indică un risc de blocaj instituțional într-un proiect cu implicații economice directe: atragerea de capital privat într-o structură care ar gestiona evenimentele-fanion ale FIFA. În lipsa unui compromis, disputa se poate transforma într-un test de forță privind guvernanța competițiilor și limitele comercializării lor. Ce urmează, potrivit declarațiilor FIFA, este continuarea consultărilor; articolul nu indică un calendar sau o dată a votului final. [...]
UEFA amenință cu boicotul Cupei Mondiale , într-un conflict care poate bloca un plan de finanțare al FIFA și poate zdruncina modelul de guvernanță și monetizare al competițiilor, potrivit Digi24 . Cele 55 de federații membre UEFA au convenit, într-o ședință de urgență, să se opună „unanim” proiectului promovat de Gianni Infantino , președintele FIFA, care ar presupune vânzarea către investitori privați a unei părți din Cupa Mondială și din alte competiții. Informația este relatată de Sky News și France Info, citate de Digi24. Miza este înființarea unei filiale evaluate la 20 de miliarde de dolari, „ FIFA Forward Enterprise ”, din care ar urma să fie vândut „peste 20%”, pentru a strânge 4,2 miliarde de dolari. Potrivit materialului, UEFA și mai mulți membri ai săi au reacționat dur și au acuzat că planul ar fi fost pregătit „în secret”. Ce reproșează UEFA și ce condiționează UEFA susține că federațiile naționale sunt puse în fața unui ultimatum și contestă modul de luare a deciziei, în contextul în care FIFA a stabilit un termen-limită pentru vot. În comunicatul citat de Digi24, UEFA afirmă: „UEFA și cele 55 de federații membre ale sale vorbesc cu o singură voce. Respingem în unanimitate și fără echivoc propunerea FIFA de a ceda acțiuni din Cupa Mondială și din alte competiții ale FIFA către investitori privați.” Tot UEFA califică procesul drept „guvernanță prin intimidare” și „un act de coerciție”, în condițiile în care FIFA ar fi promis o sumă suplimentară de 20 de milioane de euro pentru fiecare națiune care ar susține propunerea. Calendarul deciziei și riscul de escaladare FIFA a dat federațiilor termen până pe 19 septembrie să se pronunțe asupra propunerii, care are nevoie de o majoritate pentru a fi aprobată, conform informațiilor din articol. În paralel, națiunile europene au discutat explicit despre boicotarea Cupei Mondiale dacă Infantino merge mai departe cu planul. Dacă această poziție se transformă într-o acțiune coordonată, ar putea deschide un conflict major între UEFA și FIFA, cu efecte directe asupra organizării și valorificării comerciale a celui mai important turneu din fotbal. [...]
Interceptarea unui avion rusesc de recunoaștere arată creșterea presiunii operaționale pe flancul estic al NATO , după ce Polonia a raportat, cu o zi înainte, încălcarea spațiului aerian de către o rachetă de croazieră rusă, potrivit Digi24 . Două avioane F-16 ale forțelor aeriene poloneze au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20 deasupra Mării Baltice, la aproximativ 40 de kilometri de coasta Poloniei, relatează TVPWorld (sursă citată de Digi24). Interceptarea a avut loc la nord de orașul de coastă Kołobrzeg, conform declarațiilor ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz . Oficialul polonez a precizat că aeronava rusă a rămas în spațiul aerian internațional și nu a intrat pe teritoriul Poloniei. În același timp, avionul ar fi zburat fără plan de zbor și cu transponderul oprit (dispozitivul care transmite date de identificare și poziție către controlul traficului aerian). „O altă interceptare reușită a unui avion rus deasupra Mării Baltice.” Contextul imediat: racheta Kh-101 care a intrat în spațiul aerian polonez Incidentul vine la o zi după ce o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei, potrivit informațiilor prezentate. Racheta s-a prăbușit în apropierea localității Tarnawa-Kolonia, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: mai multe misiuni de reacție și supraveghere în proximitatea granițelor Succesiunea rapidă a celor două episoade indică o intensificare a situațiilor care cer reacție imediată din partea apărării aeriene poloneze, inclusiv misiuni de interceptare și monitorizare în zona Mării Baltice. În lipsa altor detalii în material despre măsuri suplimentare, nu este clar dacă Varșovia va anunța schimbări operative sau diplomatice după aceste incidente. [...]
România își acoperă vârfurile de consum cu energie din Ucraina în contextul scăderii producției interne afectate de seceta severă, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că a discutat cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, despre menținerea alimentării cu energie din Ucraina în orele de consum maxim. Discuția, purtată vineri, a vizat efectele secetei asupra sistemului energetic din România și posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu electricitate, în special în intervalele de vârf. Oana Țoiu a precizat că tema centrală a convorbirii a fost cooperarea în domeniul energiei, invocând ideea de sprijin între vecini „atunci când este posibil”. Seceta și oprirea preventivă a unui reactor, miza operațională Ministra afirmă că a prezentat impactul secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie, inclusiv asupra producției nucleare, și că a fost discutat un cadru de continuitate pentru importurile de energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acesteia și de calendarul de mentenanță. În același context, Oana Țoiu a amintit că România a declarat vineri stare de urgență pe piața energiei, după scăderea drastică a debitelor Dunării. Potrivit acesteia, situația a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf România va conta pe producția de energie din Ucraina. Context diplomatic și securitate regională Șefa diplomației române a indicat că discuția continuă dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de energie. Separat de tema energetică, cei doi miniștri au abordat situația de securitate din regiunea Mării Negre și recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei. Oana Țoiu a spus că a transmis un mesaj de solidaritate după atacurile asupra orașelor ucrainene și că a primit o informare despre situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece. Ministra a mai menționat un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână. Tot ea a avertizat că atacurile repetate asupra navelor civile afectează siguranța navigației și activitatea economică din regiune, inclusiv Coridorul Maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței. [...]
USR a cerut anchetă penală pentru un posibil fals în procedura legislativă , după ce un amendament ar fi apărut în raportul Comisiei juridice la legea ANI fără să fi fost discutat sau votat, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: proiectul privind integritatea este legat de un jalon din PNRR , cu termen 31 august, iar contestarea procedurii poate complica sau întârzia parcursul legislativ. Plângerea penală pentru fals intelectual a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Diana Stoica , liderul deputaților USR. Formațiunea susține că amendamentul a fost introdus în raportul oficial al Comisiei juridice „fără să fi fost depus, dezbătut sau votat” de vreun parlamentar și cere identificarea persoanei care a introdus textul în document. Ce reclamă USR: un amendament „admis” fără procedură Conform USR, amendamentul figurează la poziția 193, pagina 79, în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra propunerii legislative privind integritatea (Pl-x nr. 521/2026). În raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”. USR afirmă că textul nu s-ar fi regăsit în documentele de lucru puse la dispoziția membrilor comisiei la ședințele din 27 și 28 iulie și că nu a fost supus votului, ceea ce ar face imposibilă atribuirea lui către comisie în lipsa unei decizii formale. De ce spune USR că nu e „eroare materială” Diana Stoica susține că situația nu poate fi explicată printr-o greșeală administrativă, invocând faptul că ar fi apărut „un alineat întreg”, redactat „juridic corect”, care include și „termen de execuție de 30 de zile”. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaţilor, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată şi în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure.” Ce solicită plângerea: conservarea probelor și urmărire penală „in rem” În denunț, USR cere începerea urmăririi penale „in rem” (adică pentru faptă, înainte de identificarea unui suspect) și administrarea de urgență a probelor care ar putea fi alterate sau pierdute. Printre documentele indicate se află exemplarul oficial al raportului și versiunile anterioare, registrul amendamentelor și documentele transmise membrilor comisiei, precum și procese-verbale, stenograme și înregistrări. În lipsa unei reacții oficiale în materialul citat privind originea amendamentului, rămâne de văzut dacă Parchetul va deschide un dosar și ce concluzii vor rezulta din verificarea traseului documentelor și a versiunilor raportului. [...]
Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]
