Știri
Știri din categoria Diverse
Oasis își extinde operațional revenirea pe scenă cu 38 de concerte în 2027, într-un calendar întins pe cinci luni, ceea ce implică o logistică de turneu la scară mare și o planificare pe termen lung pentru piețele vizate, potrivit Digi24.
Turneul, denumit „Live ’27”, este programat din mai până în septembrie 2027 și vine ca o continuare a turneului de reuniune, după ce fanii au așteptat noi date în urma seriei de concerte din 2025. Trupa a transmis pe rețelele sociale mesajul:
„Să înceapă sărbătoarea!”
Conform informațiilor publicate, seria de spectacole include opriri în mai multe țări europene, dar și în Statele Unite, cu un punct notabil în Germania:
Digi24 notează că ultima apariție a trupei în Germania a avut loc în iulie 2009, la Festivalul Melt din Saxonia-Anhalt, înainte ca Oasis să se despartă mai târziu în același an. Informația este atribuită de publicație agenției Agerpres.
În 2025, turneul de reuniune a dus trupa în Marea Britanie, Irlanda, Statele Unite, Canada, America de Sud, Japonia și „în alte părți”, iar în anii următori au existat indicii repetate pe rețelele sociale că ar putea urma noi concerte, inclusiv prin sugerarea unor posibile locații.
Reuniunea fraților Liam și Noel Gallagher a fost recent și subiect de actualitate publică: cei doi au apărut împreună la premiera mondială de la Festivalul de Film de la Veneția, însă au lipsit de la conferința de presă, „în stilul clasic Gallagher”, potrivit aceleiași surse.
Oasis s-a impus pe scena internațională în anii ’90, cu albumul de debut „Definitely Maybe” (1994), urmat de „(What’s the Story) Morning Glory?” (1995), care include hituri precum „Wonderwall”. Totodată, istoria trupei și reuniunea sunt explorate în documentarul „Oasis: Don’t Look Back in Anger”, menționat de Digi24.
Recomandate
Beijingul pregătește un control mai strict al inteligenței artificiale , după ce șeful Ministerului Securității de Stat din China, Chen Yixin , a avertizat că IA poate deveni o amenințare directă la adresa puterii Partidului Comunist și a cerut o supraveghere guvernamentală mai riguroasă, potrivit Digi24 . Mesajul indică o înăsprire a abordării de reglementare, cu efecte potențiale asupra companiilor de tehnologie și a utilizării modelelor străine în China. Declarația, publicată într-un articol din revista de stat „China Cyberspace”, este prezentată ca cea mai detaliată poziționare de până acum, la nivel înalt, despre felul în care Beijingul vede riscurile de securitate asociate acestei tehnologii. Spre deosebire de dezbaterea din SUA, unde avertismentele s-au concentrat pe riscul ca IA să scape de sub controlul uman, Chen pune accent pe stabilitatea politică internă, pe apărarea împotriva atacurilor cibernetice și a dezinformării și pe competiția militară. Ce cere explicit conducerea securității din China În articol, Chen solicită un control mai strict al partidului asupra IA și o supraveghere guvernamentală mai riguroasă, argumentând că acestea ar fi necesare pentru: protejarea stabilității politice interne; apărarea împotriva atacurilor cibernetice tot mai sofisticate și a campaniilor de dezinformare atribuite „forțelor ostile”; menținerea competitivității militare față de țări precum Statele Unite. El indică în mod specific companii și modele americane de IA – precum Claude Mythos și GPT-5.5-Cyber – ca exemple de noi amenințări la adresa securității cibernetice și avertizează asupra folosirii IA de către servicii străine pentru „spionaj la scară largă” și atacuri asupra infrastructurii critice. Riscurile invocate: de la deepfake la infrastructură critică Chen descrie mai multe scenarii în care IA ar putea afecta direct securitatea Chinei, inclusiv: subminarea securității Partidului Comunist , prin conținut fals (video/audio) folosit în „război de propagandă”; atacuri asupra infrastructurii critice , pe fondul scăderii barierelor tehnice și financiare pentru atacuri cibernetice datorită IA; scurgeri de informații sensibile , prin utilizarea de către utilizatori a modelelor străine, cu risc de transfer de date la scară largă; intensificarea competiției militare , prin folosirea IA pentru detectare și țintire mai precise pe câmpul de luptă. În contextul riscurilor de securitate cibernetică, materialul menționează și un exemplu recent: o echipă de cercetători din California ar fi demonstrat un instrument de hacking care ar putea prelua controlul asupra a milioane de conturi WeChat. Implicații de reglementare și efecte asupra pieței de tehnologie Mesajul transmis de conducerea securității sugerează o „linie roșie” în raport cu modelele străine de IA, înaintea discuțiilor SUA–China despre riscurile de siguranță ale IA, preconizate înaintea întâlnirii dintre președintele Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie, la Washington. Henry Gao, profesor de drept la Universitatea de Management din Singapore, este citat cu ideea că Beijingul tratează discuțiile despre siguranța IA dintr-o perspectivă adversarială, nu ca pe o misiune comună, iar „suveranitatea asupra datelor și securitatea politică” nu ar urma să fie negociate în schimbul unor acorduri internaționale. În paralel, materialul notează tensiunile din jurul restricțiilor tehnologice: Dario Amodei , directorul executiv al Anthropic, a cerut măsuri dure pentru menținerea avantajului democrațiilor față de China, inclusiv restricții la vânzarea de cipuri performante de IA către această țară. Beijingul a respins public „narațiunile privind amenințările”, iar „Global Times” a calificat apelul drept o „iluzie nerealistă”. [...]
Rusia oprește timp de 10 zile gazele către Armenia , o întrerupere care testează capacitatea Erevanului de a-și acoperi consumul din rezerve și din importuri alternative, într-un moment în care relațiile politice cu Moscova sunt deja tensionate, potrivit Digi24 . Gazprom Armenia a anunțat că furnizarea de gaze naturale din Rusia va fi oprită temporar pentru „lucrări de întreținere programate” și reparații pe teritoriul Rusiei. Intervențiile vizează conducta de gaze Caucazul de Nord–Transcaucazia, iar livrările vor fi suspendate în perioada 15–25 septembrie, potrivit Meduza. Compania susține că, pe durata opririi, consumul intern va fi acoperit din rezervele existente și din volume suplimentare de gaze naturale importate din Iran, astfel încât alimentarea consumatorilor din Armenia să fie menținută „fără restricții”. O situație similară a avut loc și cu un an înainte, tot în a doua jumătate a lunii septembrie, când livrările de gaze rusești către Armenia au fost suspendate pentru lucrări de reparații programate. Context: tensiuni politice și discuții despre alternative În paralel, deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Erevan a accelerat în apropierea alegerilor parlamentare din Armenia, de la începutul lunii iunie. Rusia îl acuză pe premierul Nikol Pașinian că se apropie de Occident și, ca răspuns, a început să restricționeze importurile de bunuri armenești, pe fondul deschiderilor Erevanului către Europa. Totodată, Rusia, Belarus, Kazahstanul și Kârgâzstanul cer Armeniei să organizeze un referendum privind rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) sau continuarea parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 11 septembrie, Pașinian a declarat că Armenia caută alternative la gazul rusesc și a criticat nivelul prețurilor interne. În același context, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus anterior că Rusia ar putea oferi Armeniei un preț preferențial „pe bază de piață” dacă Erevanul decide să părăsească UEEA. [...]
Dependența Europei de tehnologia IA importată poate deveni un risc economic și de negociere pentru toate sectoarele , avertizează președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde , într-un discurs la Viena, potrivit Digi24 . Mesajul central: UE trebuie să treacă de la statutul de utilizator la cel de producător de tehnologie de inteligență artificială, pentru a-și păstra autonomia și pentru a susține productivitatea. Lagarde susține că firmele europene au investit în inteligență artificială, dar au importat în mare parte tehnologia, în special din SUA, ceea ce le-ar face vulnerabile dacă accesul ar fi restricționat sau condițiile s-ar schimba. În viziunea ei, IA va ajunge să fie infrastructură critică pentru activități precum controlul mărfurilor la graniță, selecția declarațiilor fiscale pentru verificare, managementul circulației trenurilor, supravegherea pacienților și procesarea plăților bancare. „O retragere a accesului sau o modificare a condițiilor acestuia ar afecta atunci toate sectoarele simultan.” De ce contează: IA ca pârghie în negocieri comerciale Șefa BCE avertizează că o eventuală dependență structurală de furnizori externi ar putea crea un avantaj fără precedent pentru partenerii comerciali ai Europei, care ar putea fi folosit în negocieri, inclusiv pe teme precum tarifele sau taxele digitale. În același timp, deși UE și SUA rămân aliați, Lagarde notează că încrederea a fost afectată de tensiuni recente, între care taxe vamale, cereri ale SUA privind preluarea controlului asupra Groenlandei și retragerea trupelor americane din Europa pe fondul unor dezacorduri politice. Soluția indicată: capacitate de calcul și modele rulate în Europa Lagarde spune că răspunsul ar fi dezvoltarea unei capacități de calcul mai mari la nivel european, inclusiv prin extinderea infrastructurii de centre de date. Ea atrage atenția că Europa are deja o capacitate prea mică pentru a-și acoperi propria cerere și că, „conform tendințelor actuale”, decalajul ar urma să se mărească de peste șase ori în următorul deceniu. În paralel, Europa ar avea nevoie de modele de inteligență artificială „suficient de bune” pentru majoritatea sarcinilor și care să funcționeze pe infrastructura europeană, astfel încât riscul de „izolare” să se reducă. Miza economică: productivitate și efecte în finanțele publice Dacă ar fi adoptată rapid, inteligența artificială ar putea crește productivitatea cu până la 4% pe parcursul unui deceniu, cu un efect „transformator” asupra finanțelor publice, potrivit declarațiilor citate. Lagarde mai afirmă că Europa „plătește deja” pentru această tehnologie și ar trebui să o adopte mai hotărât. În plus, ea leagă subiectul de piețele financiare: nevoile mari de investiții ale firmelor tehnologice americane le împing să se împrumute parțial în Europa, ceea ce ar crește costurile de finanțare și pentru alți actori, pe măsură ce acestea „iau locul altora” pe piața datoriilor. Totodată, fondurile de pensii europene investesc masiv în acțiuni ale companiilor tehnologice americane, astfel încât o corecție a pieței ar putea afecta economiile europene. [...]
Microsoft vrea să facă „controlul uman” o condiție tehnică obligatorie pentru modelele sale de inteligență artificială , printr-un proiect de Cod de conduită care stabilește limite ce nu pot fi depășite nici de utilizatori, nici de operatori, potrivit Interesting Engineering . Documentul, publicat pe 14 septembrie, descrie principiile și constrângerile pe care compania intenționează să le aplice pe măsură ce modelele devin mai autonome și mai capabile. Microsoft își încadrează propunerea în abordarea „ Humanist AI ”, cu ideea centrală că sistemele trebuie să rămână utile, subordonate oamenilor și supuse unei supravegheri umane „semnificative”. O ierarhie de reguli care „bate” comenzile utilizatorilor Arhitectura propusă pune Codul de conduită la cel mai înalt nivel de autoritate asupra comportamentului modelului. Utilizatorii pot da instrucțiuni, iar operatorii pot configura sistemele pentru medii specifice, însă niciunul nu ar putea anula constrângerile de siguranță considerate „absolute”. În practică, Microsoft descrie un model care se poate adapta contextului de operare, dar în interiorul unor limite fixe, gândite să reducă riscurile atât în zona fizică, cât și în cea digitală. Interdicții explicite: arme, atacuri cibernetice și abuzuri Proiectul include restricții pentru amenințări severe. Conform materialului, Microsoft spune că modelele sale nu ar trebui să ajute la dezvoltarea armelor de distrugere în masă și nici la desfășurarea de atacuri cibernetice ofensive. Totodată, cadrul acoperă și alte forme de abuz, între care: activități violente; falsuri malițioase de tip „deepfake” (conținut audio-video generat artificial, menit să inducă în eroare); manipulare dăunătoare și alte utilizări abuzive. Asistența pentru activități de securitate cibernetică defensivă ar rămâne posibilă, dar doar în limite autorizate. „Oprirea” rămâne decizie umană, iar modelul nu are voie să se sustragă Un punct operațional central este interdicția ca modelele să reziste la întrerupere, corecție, redirecționare sau oprire. Microsoft mai notează că sistemele nu ar trebui să își ascundă activitatea, să se facă mai greu de modificat sau să reia munca autonomă după atingerea unei condiții de oprire agreate. Cadrul propus restrânge și formarea independentă de obiective: modelele ar trebui să opereze în limitele permisiunilor și resurselor alocate, iar dacă granițele devin neclare, să ceară clarificări în loc să își extindă singure „mandatul”. În plus, regulile cer păstrarea unor înregistrări clare ale acțiunilor și interzic încercările de a ascunde activitatea de auditori, tratând controlabilitatea ca cerință de proiectare, nu ca funcție adăugată ulterior. Consultare publică și calendar: reguli pentru dezvoltarea din 2027 „și dincolo” Microsoft spune că documentul este un proiect, publicat pentru o consultare publică de șase săptămâni, urmând să fie revizuit înainte de a ghida dezvoltarea modelelor începând din 2027. Contextul invocat de publicație este că laboratoarele de „frontieră” (cele care dezvoltă cele mai avansate modele) dezbat ritmul de avans al tehnologiei, iar Microsoft își concentrează propunerea mai degrabă pe mecanisme de constrângere decât pe un calendar de dezvoltare. În același material se menționează și că Satya Nadella a susținut o abordare de „ritm deliberat” și cercetarea unor evaluatori integrați în procesul de dezvoltare, nu tratați ca o verificare finală. Microsoft include și o estimare cu miză mare: compania se așteaptă ca sisteme „superinteligente” să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor în următorul deceniu, motiv pentru care, argumentează, limitele ar trebui definite înainte ca modelele să atingă acel nivel de performanță. [...]
Donald Trump a atacat public apelurile la încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale , susținând că acestea ar avantaja China, potrivit Android Headlines . Miza, dincolo de retorică, este una de politică economică și de reglementare: presiunea publică pentru „pauze” sau limitări în AI se intersectează direct cu competiția tehnologică globală și cu modul în care companiile americane își pot continua investițiile și lansările. În material, Trump descrie ceea ce numește „împingerea anti-AI” drept o „conspirație bolnavă” și afirmă că o astfel de abordare ar ajuta China. Publicația leagă această poziționare de discuțiile din industrie despre ritmul de dezvoltare al AI și de apelurile unor lideri din domeniu pentru frânarea progresului, pe fondul riscurilor invocate. De ce contează pentru companii și investitori Mesajul are relevanță în primul rând prin semnalul politic pe care îl transmite: o parte a spectrului politic american tratează încetinirea AI nu ca pe o măsură de siguranță, ci ca pe un dezavantaj competitiv. În practică, acest tip de discurs poate influența: agenda de reglementare (cât de strict sau cât de rapid ar putea fi impuse reguli pentru dezvoltarea și utilizarea AI); climatul investițional (dacă marile companii și finanțatorii percep un sprijin politic pentru accelerare vs. constrângeri); strategiile operaționale ale firmelor de AI (prioritizarea lansărilor și a extinderii capacităților în raport cu cerințe de conformare). Contextul: disputa „accelerare” vs. „încetinire” în AI Android Headlines plasează declarațiile în contextul unei dezbateri mai largi din industrie, în care unii actori cer încetinirea dezvoltării AI din motive de siguranță și control al riscurilor. În același timp, alți actori – inclusiv politicieni – tratează subiectul prin prisma competiției geopolitice și a avantajului tehnologic. Materialul menționează explicit că atacul lui Trump vizează apelurile venite din zona conducerii unei companii de AI ( Anthropic ), însă articolul nu oferă în fragmentul disponibil detalii complete despre cadrul exact (moment, eveniment, citat integral sau reacția vizată), astfel că nu se poate stabili cu precizie cum a fost formulată cererea de „încetinire” și în ce termeni. Ce urmează Dacă această linie de mesaj se consolidează în dezbaterea publică din SUA, presiunea se poate muta de la „cum încetinim AI” la „cum o accelerăm fără să pierdem controlul”, cu efecte directe asupra proiectelor de reglementare și asupra modului în care companiile își justifică investițiile în infrastructură și modele de inteligență artificială. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre pași concreți sau inițiative legislative, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de semnal politic și de poziționare în competiția tehnologică globală. [...]
Restaurarea Coifului de la Coțofenești poate ține piesa departe de public până la un an, iar nota de plată va conta și în decontul cu asiguratorul , potrivit Digi24 . Artefactul, recuperat după jaful din Olanda, a intrat în restaurare la Muzeul Național de Istorie , iar specialiștii spun că, deocamdată, nu pot indica momentul în care va putea fi expus din nou. Restauratorul Alexandru Dozsa, trimis în Olanda pentru a prelua piesa, spune că prima vedere a fost un șoc din cauza formei coifului, dar o examinare detaliată a ridicat șansele ca obiectul să poată fi readus la forma anterioară furtului. „M-a șocat forma. Deci, ăsta este primul lucru care mi-a atras atenția și mi-au răsărit, să zic așa, niște semne de întrebare vizavi de obiect.” Ce s-a deteriorat și ce indică urmele Coiful se află în laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie, unde a fost încheiată prima etapă a intervenției. Una dintre zonele cele mai afectate este cea în care era prins obrăzarul, iar deformările ar putea oferi indicii despre modul în care a fost smuls în timpul jafului. „Zona de reatașare a obrăzarului nu mai are aceeași curbură cu obrăzarul (...) zona asta este mult aplatizată, mult introdusă în interior. Ceea ce ne duce cu gândul că, în momentul în care a fost furat, acest obrăzar a fost rupt prin împingere spre interior.” De ce restaurarea influențează și decontul cu asiguratorul Intervenția nu înseamnă doar refacerea formei, ci și integrarea cromatică a zonelor unde se fac lipituri, astfel încât materialele folosite să nu rămână vizibile. Restauratorul spune că va folosi culori acrilice pe bază de apă pentru această etapă. Durata estimată pentru întregul proces este de aproximativ un an, iar în acest moment nu există un termen pentru reexpunerea piesei. În paralel, există și o consecință financiară: după recuperarea coifului, România urmează să restituie companiei de asigurări despăgubirea încasată, însă suma va fi returnată numai după ce vor fi calculate toate cheltuielile de restaurare și conservare, conform informațiilor din material. Contextul penal al recuperării Trei cetățeni olandezi au fost condamnați la aproape patru ani de închisoare fiecare, după ce și-au recunoscut vina și au predat autorităților Coiful de la Coțofenești și brățările dacice furate. [...]
