Știri
Știri din categoria Diverse
Protestul din sală a expus o fractură diplomatică la ONU în jurul războiului și al politicii Israelului, după ce zeci de membri ai delegațiilor au părăsit joi plenul în timpul discursului premierului Benjamin Netanyahu, potrivit Digi24.
Netanyahu a reacționat direct la gestul de boicot, spunând, la începutul intervenției, că cei care mai sunt „lași” în sală ar trebui să plece. Conform relatării, sala era relativ puțin populată dimineața, dar se umpluse treptat înaintea discursului liderului israelian, potrivit Agerpres.
Un element-cheie al momentului a fost mobilizarea delegației palestiniene, care a cerut altor misiuni să se alăture protestului, într-un mesaj văzut de AFP.
În discurs, Netanyahu a criticat statele care contestă politica de colonizare a Israelului, menționând Franța și Regatul Unit și argumentând că acestea sunt foste puteri colonizatoare. El a respins acuzațiile de „colonialism” la adresa Israelului și a susținut că fostele colonii ale acestor state „acoperă întreaga planetă”.
Premierul israelian a afirmat că „ar trebui să le fie rușine” celor care acuză Israelul de genocid, inclusiv primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, potrivit Reuters. În același context, Netanyahu i-a transmis lui Mamdani că „nu îl poate face să tacă”.
Totodată, el l-a numit „tiran” pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și a acuzat Turcia că ar fi devenit „o mare sursă de propagare de minciuni antisemite”.
Netanyahu s-a referit la coloniștii extremiști drept „tineri delincvenți” și a acuzat presa internațională că le acordă o atenție disproporționată. El a spus că ar fi vorba de aproximativ 150 de astfel de persoane, pe care le-a descris ca implicate în aruncarea cu pietre și smulgerea măslinilor.
Gestul de părăsire a sălii, dublat de apelul delegației palestiniene, indică faptul că tensiunile politice legate de Israel rămân suficient de puternice încât să se manifeste public chiar în plenul Adunării Generale, într-un moment cu miză de imagine și influență diplomatică.
Recomandate
Menținerea ratingului de investiții depinde de execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale , a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după discuțiile cu experții S&P Global Ratings, potrivit Digi24 . Miza este directă pentru costurile de finanțare ale statului și, implicit, pentru dobânzile plătite din buget, într-un moment în care agenția urmează să anunțe decizia pe 2 octombrie. Nazare a spus că, în cadrul întâlnirii de la Ministerul Finanțelor, echipa tehnică a prezentat „evoluția la zi a finanțelor publice”, rezultatele măsurilor de reducere a deficitului și perspectivele economice pentru perioada următoare. Ministrul a susținut că ajustarea „nu este doar una de deficit”, ci începe să se vadă și în structura bugetului, cu cheltuieli ținute sub control și investiții finanțate din fonduri europene protejate. „Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale.” De ce contează: costul finanțării și încrederea investitorilor Ministrul a legat explicit menținerea ratingului de investiții de condițiile în care România se împrumută și de încrederea investitorilor, avertizând că un rating nu se „apără prin declarații”, ci prin execuție și predictibilitate. În discuții au fost abordate și riscuri precum incertitudinile politice, presiunile externe și creșterea costurilor de finanțare, iar strategia prezentată a pus accent pe limitarea cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene. Care este situația ratingului și ce urmează S&P menține în prezent ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă („junk”), ceea ce ar putea afecta percepția de risc și costurile de împrumut. Pentru perioada următoare, Nazare a indicat drept priorități continuarea consolidării fiscale, construirea unui buget „credibil și realist” pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și continuarea măsurilor structurale de reducere a deficitului pe termen mediu. Decizia S&P este așteptată pe 2 octombrie. [...]
Avertismentul lui Macron ridică miza de securitate pentru Franța și, implicit, pentru mediul economic european , pe fondul riscului unor atacuri cu drone și al unei posibile noi mobilizări rusești, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a spus, într-un interviu la France 2 și TF1, că Franța ar putea deveni ținta unei tentative de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, similară celei de la aeroportul din Leipzig , de la începutul lunii august. Franța „nu a experimentat încă” astfel de atacuri, dar, întrebat dacă „s-ar putea întâmpla”, Macron a răspuns afirmativ, invocând faptul că Rusia consideră „Europa drept profunzimea strategică a Ucrainei”. Ce înseamnă pentru securitatea operațională în Europa Macron a mai afirmat că CIA „nu a informat serviciile de informații franceze” despre un posibil atac cu drone rusești care ar viza sudul Franței, contrazicând informații apărute în presa străină. În acest context, publicația spaniolă El Mundo a relatat că Rusia s-ar putea pregăti să lanseze atacuri cu drone asupra unor țări din sudul Europei, folosind nave ale „flotei fantomă” care traversează Marea Mediterană. Experții citați de El Mundo susțin că Moscova a evitat până acum acțiuni care ar putea declanșa un răspuns militar direct din partea NATO, însă escaladările recente ar sugera o încercare de a testa aceste limite. Potrivit acelorași surse citate de El Mundo, operațiunile ar viza cel mai probabil: Spania, Franța, Italia, și ar folosi drone Gerbera produse de Rusia. Mobilizare posibilă și semnalul transmis de Moscova Separat de riscul unor atacuri cu drone, Macron a spus că o nouă mobilizare rusă de 300.000 de soldați pentru războiul împotriva Ucrainei „este un scenariu care ni se pare credibil”. „Semnalul pe care Rusia îl transmite astăzi este: suntem gata să facem și mai multe sacrificii pentru a lua tot Donbasul.” Macron a adăugat că, de la invadarea Ucrainei, războiul ar fi costat deja Rusia „1,2 milioane de soldați”, răniți sau uciși, potrivit declarațiilor sale. [...]
Kremlinul spune că nu a luat încă o decizie privind participarea lui Vladimir Putin la summitul G20 din decembrie, după invitația transmisă de președintele SUA, Donald Trump , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că o eventuală întâlnire la nivel înalt rămâne, deocamdată, la stadiul de evaluare, într-un context geopolitic care continuă să apese asupra cooperării economice internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că invitația va fi „analizată” și că „nu s-a luat încă nicio decizie”, subliniind că Moscova acordă „mare importanță” demersului. El a adăugat că este „prematur” să se discute despre subiectele unei eventuale întrevederi Trump–Putin înainte de o hotărâre oficială. Invitația a fost făcută publică de secretarul de stat american Marco Rubio, la scurt timp după o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Ce înseamnă pentru G20 și agenda economică Summitul G20 este programat la Miami, în Florida, în zilele de 14 și 15 decembrie, iar SUA dețin în acest an președinția rotativă a forumului, dedicat cooperării economice între principalele economii dezvoltate și emergente. În acest cadru, prezența sau absența liderului rus are o miză politică ce poate influența și climatul discuțiilor economice, în condițiile în care în G20 se regăsesc și state aliate ale Ucrainei, precum Franța, Germania și Regatul Unit. Contextul războiului și pozițiile publice În paralel, Serghei Lavrov a afirmat miercuri, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că Rusia „nu va face nicio pauză” în războiul declanșat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani și jumătate. Peskov a reiterat poziția Rusiei că urmărește o „soluționare pașnică” a conflictului, dar nu un armistițiu temporar. De la revenirea la Casa Albă în ianuarie anul trecut, Donald Trump a încercat să medieze încetarea războiului din Ucraina, însă, potrivit informațiilor prezentate, fără progrese semnificative până acum. [...]
Bugetul pe 2027 devine un test-cheie pentru credibilitatea externă a României , după discuțiile Guvernului cu agenția de rating Standard & Poor’s , în contextul evaluării periodice a evoluțiilor economice și fiscale, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu delegația S&P, că menținerea credibilității externe a României – inclusiv în rândul investitorilor – depinde de continuarea reformelor asumate și de păstrarea direcției de reducere a deficitului bugetar. În discuții au fost analizate contextul politic și situația fiscal-bugetară. Executivul susține că România se află pe o traiectorie de „echilibrare și stabilizare” a finanțelor publice, iar pe primele șapte luni din 2026 deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce execuția bugetară ar confirma această direcție. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern, și pentru sănătatea economiei este important să o menținem, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. Ce reforme leagă Guvernul de ajustarea bugetară Bolojan a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, între care: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. Ca exemplu, premierul a menționat sectorul companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ar trebui să rămână priorități. La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. În final, Bolojan și-a exprimat optimismul că „oamenii politici” interesați de stabilitatea României vor continua linia actualelor politici pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului. [...]
Guvernul a aprobat parametrii investiției pentru Autostrada Brașov–Făgăraș , iar următorul pas este lansarea licitației de execuție, cu un șantier preconizat să înceapă în 2027, potrivit Digi24 . Decizia contează în primul rând operațional: proiectul trece într-o etapă care permite contractarea lucrărilor, după ani de întârzieri în pregătire. Autostrada Brașov–Făgăraș are o valoare de 9,3 miliarde de lei, finanțată din fonduri europene prin Programul Transport și de la bugetul de stat. Traseul este estimat la 49,75 km, iar durata lucrărilor la 36 de luni. Ce urmează: licitația pentru execuție și calendarul de șantier Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), afirmă că „pasul următor este lansarea licitației pentru lucrările de construcție”, iar obiectivul este ca lucrările să înceapă în 2027. Într-o postare pe Facebook, el susține că proiectul ar trebui să iasă din faza de promisiuni și să intre efectiv în construcție. În același context, Cosma amintește că acordul de mediu a fost emis în luna iunie și că, de atunci, au fost accelerate procedurile de avizare din zona Ministerului Transporturilor. Date tehnice: noduri rutiere, structuri și facilități Conform informațiilor prezentate, pe traseu sunt prevăzute: trei noduri rutiere: Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte; 3 galerii acoperite de tip „cut and cover” (soluție constructivă în care structura este realizată în săpătură și apoi acoperită), cu aproximativ 800 de metri în total, care vor avea și rol de ecoducte; un spațiu de servicii și o parcare de scurtă durată; un Centru de Întreținere și Coordonare. Autostrada ar urma să lege Brașovul de Făgăraș, iar de acolo conexiunea de mare viteză către Sibiu și mai departe spre vest este „deja în construcție”, potrivit lui Cosma. Contextul întârzierilor: studiul de fezabilitate a depășit termenul inițial Secretarul de stat mai precizează că, deși contractul pentru completarea Studiului de Fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost semnat în august 2021, studiul — planificat inițial pentru 22 de luni — a avut nevoie de „peste 5 ani” pentru a ajunge în etapa actuală, conform declarațiilor sale. Guvernul susține că investiția ar urma să îmbunătățească conectivitatea națională și regională, să fluidizeze traficul, să crească siguranța rutieră și să reducă poluarea și timpii de transport. [...]
Propunerea SUA de armistițiu energetic și reluarea coridorului cerealier vizează reducerea presiunii pe piețele de energie și alimente , în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii și rezervelor de combustibil au alimentat scumpiri, potrivit Digi24 , care citează un interviu al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru Axios. Washingtonul ar insista asupra a trei măsuri „imediate” pentru dezamorsarea conflictului și reluarea dialogului diplomatic cu Rusia: încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, reluarea coridorului cerealier din Marea Neagră și organizarea unor discuții trilaterale SUA–Rusia–Ucraina. Zelenski afirmă că SUA văd negocierile trilaterale ca pas următor după primele două măsuri și a indicat Abu Dhabi drept posibilă gazdă. De ce contează: energie și cereale, două canale directe către prețuri În relatarea citată, prioritatea imediată a președintelui Donald Trump ar fi un acord care să oprească atacurile ucrainene asupra rezervelor ruse de motorină, atacuri care „au contribuit la creșterea drastică a prețurilor” în SUA și la nivel global. În acest context, un armistițiu energetic ar reduce riscul de noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, iar redeschiderea coridorului cerealier ar diminua incertitudinea din comerțul cu produse agricole. Ce spune Kievul și ce urmează pe canalul diplomatic Zelenski susține că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic și pentru negocieri trilaterale. „Suntem deschiși – oricărei țări, oricărui format”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi propus lui Trump și o întâlnire trilaterală la summitul G20, programat în decembrie la Miami, menționând că SUA l-ar fi invitat deja pe Vladimir Putin la eveniment. Totuși, Zelenski spune că se îndoiește de disponibilitatea liderului rus pentru negocieri și crede că acesta va „găsi un motiv” să evite o întâlnire. Context: acorduri anunțate, dar atacuri continuate Potrivit informațiilor prezentate, Trump a anunțat pe 14 septembrie că Rusia și Ucraina au convenit să nu mai atace instalațiile energetice ale celeilalte părți, însă ulterior atacurile ar fi continuat. Dmitri Peskov a calificat atunci declarația lui Trump drept „în general o idee foarte bună”, iar pe 24 septembrie a spus că „trebuie să tindem către pace, nu către un armistițiu temporar”. În plan diplomatic, Zelenski a discutat marți, la New York, cu Trump despre eforturile de a pune capăt războiului și despre un posibil armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că eforturile de reluare a negocierilor ar fi început în urmă cu trei săptămâni, odată cu o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, iar trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avut discuții la începutul lunii septembrie la Moscova și Kiev, în vederea pregătirii unui „pachet de pace” cerut de Trump. [...]
