Știri
Știri din categoria Diverse
Prețurile la pompă au rămas blocate în marile orașe, iar motorina nu s-a mișcat de aproape două săptămâni, într-un context în care șoferii văd diferențe mici între rețele, dar și „insule” de preț minim la nivel național, potrivit Libertatea.
În București, joi, 22 octombrie 2026, cea mai ieftină benzină standard este la 10,06 lei/l (Petrom), nivel similar cu cel din weekend. În același timp, cea mai ieftină motorină standard din Capitală este 10,86 lei/l (tot Petrom), preț menținut din 8 octombrie, iar publicația notează că motorina a rămas neschimbată pentru a 12-a zi consecutiv în București și în orașele mari.
La benzină standard, Libertatea indică următoarele repere:
La motorină standard, nivelurile minime menționate sunt:
Diferențele între orașe rămân reduse, dar există două repere care coboară sub nivelurile din Capitală:
Pe orașe, publicația mai arată că benzina minimă este 9,99 lei/l în Cluj-Napoca (cu 0,07 lei sub nivelul de sâmbătă), iar la motorină minimul coboară la 10,83 lei/l în Timișoara și la 10,84 lei/l în Cluj-Napoca.
Stabilizarea prețurilor la pompă, în special la motorină (carburant-cheie pentru transport), înseamnă predictibilitate pe termen scurt pentru șoferi și pentru operatorii care au costuri directe cu alimentarea. În același timp, Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a prelungit până la 31 octombrie 2026 reducerea accizei la motorină, măsură care vizează temperarea presiunii fiscale asupra prețului.
Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare.
Recomandate
România a avut în septembrie unele dintre cele mai mici scumpiri lunare la carburanți din UE , un semnal care poate tempera presiunile de cost pentru transport și logistică pe termen scurt, potrivit datelor Eurostat citate de Știrile Pro TV . În septembrie 2026 față de august 2026, benzina s-a scumpit în România cu 4,2%, sub media UE de 6,7%. La motorină, România a fost între țările cu cele mai mici creșteri lunare: +3,0%, în condițiile în care, la nivelul UE, motorina s-a scumpit cu 5,9% față de luna anterioară. Cum arată comparația în UE: România, în grupul cu scumpiri mici Eurostat arată că, între august și septembrie 2026, prețurile la motorină au crescut în 26 de state membre. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Suedia: 12,8% Letonia: 10,3% Polonia: 9,7% Cele mai mici creșteri la motorină au fost în: Spania: 2,4% Croația: 2,5% România: 3,0% La benzină, cele mai mari majorări au fost consemnate în: Suedia: 13,8% Polonia: 9,7% Estonia: 9,5% Cele mai mici creșteri la benzină au fost raportate în: Cipru: 3,8% România: 4,2% Slovenia: 4,6% Dincolo de luna la lună: scumpiri anuale încă ridicate Deși dinamica lunară a fost mai blândă decât media UE, pe termen de 12 luni România a rămas pe creștere. Raportat la septembrie 2025, prețurile la combustibili pentru transportul personal au urcat cu 29,4%, față de 26,7% în august (comparativ cu august 2025), potrivit datelor citate de News.ro . La nivelul UE, Eurostat indică pentru septembrie 2026 o creștere anuală de 31,4% la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal, după +23,8% în august și +16,9% în iulie (ambele față de lunile corespunzătoare din 2025). În septembrie 2026, față de septembrie 2025, trei țări au avut scumpiri de peste 40%: Bulgaria: 42,2% Estonia: 40,6% Lituania: 40,2% Cele mai mici creșteri anuale au fost consemnate în: Ungaria: 6,9% Irlanda: 17,7% Suedia: 19,9% Pentru companii, datele sugerează o posibilă relaxare a ritmului de creștere a costurilor cu carburantul de la o lună la alta, însă nivelul anual rămâne suficient de ridicat încât să continue să conteze în bugetele de transport și distribuție. [...]
Elon Musk a escaladat conflictul cu democrații americani, pe fondul riscului de anchete asupra companiilor sale , după informații că Partidul Democrat ar pregăti extinderea investigațiilor parlamentare dacă va câștiga alegerile legislative din SUA din 3 noiembrie, potrivit Digi24 . Miliardarul a publicat pe rețeaua X mesaje cu ton de amenințare, inclusiv formula „Cei care vor scoate sabia de sabie vor pieri”, în contextul în care este prezentat drept un susținător major al campaniei republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Într-un alt mesaj, Musk afirmă că îi va „ataca” pe cei care îl atacă, nu doar „marionetele” lor. De ce contează: presiune politică cu potențial de reglementare și costuri pentru business Miza imediată este posibilitatea ca o serie de comisii din Congres să intensifice controlul asupra lui Musk și a companiilor sale, ceea ce poate însemna audieri, solicitări de documente și presiune publică pe contracte și subvenții federale – elemente sensibile pentru grupul său de afaceri. Potrivit materialului citat, reacția lui Musk vine după ce site-ul american Politico a relatat că „membri de rang înalt” ai Partidului Democrat analizează cum ar putea fi vizat Musk și „o serie largă” dintre întreprinderile sale, în scenariul unei victorii democrate la 3 noiembrie. Ce ar putea intra în vizorul anchetelor În articol sunt enumerate câteva teme care ar putea deveni subiecte de investigație parlamentară: rolul lui Elon Musk în limitarea recentă, în Ucraina, a rețelei sale satelitare Starshield ; tăierile drastice operate în 2025 în Guvern de către Comisia sa a Eficacității Guvernamentale (DOGE); posibile conflicte de interese legate de contracte federale și subvenții acordate SpaceX sau Tesla. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau forma exactă a acestor anchete, rămâne neclar cât de rapid s-ar putea transforma discuțiile politice în proceduri concrete în Congres. [...]
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Ieșirea lui Ilie Bolojan din Guvern mută presiunea în PNL spre „resursele” din teritoriu , iar miza imediată devine dacă partidul își poate păstra coeziunea și direcția în opoziție până în 2028, potrivit unei analize Digi24 . În partid se discută deja, informal, despre un nou Congres care să-i reconfirme mandatul, în timp ce o parte dintre contestatari ar prefera amânarea confruntării interne. După plecarea de la Palatul Victoria , Bolojan revine în Parlament, la mandatul de senator obținut în 2024. Surse citate de Digi24 susțin că nu se pune problema să revină la șefia Senatului, funcție care ar urma să rămână la Mircea Abrudean . Presiunea financiară: datoriile și „resursele” guvernării Analistul politic Andrei Țăranu atrage atenția că presiunea asupra conducerii PNL vine și din teritoriu, pe fondul unei probleme financiare: partidul are datorii de 14 milioane de lei, după ce a pierdut un proces cu AEP, bani folosiți pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă. În acest context, liderii locali care sprijină și au sprijinit financiar partidul ar putea cere revenirea la guvernare, implicit accesul la „resurse”. Țăranu descrie mecanismul drept unul specific partidelor „extractive”, care urmăresc să transforme renta în voturi: „Marea problemă a partidelor din România este că ele sunt niște partide extractive. Ele doresc să extragă rentă, astfel încât să o transforme mai devreme sau mai târziu în voturi.” Congres mai devreme sau mai târziu: calcule de putere în interior În PNL circulă două scenarii pentru un Congres de reconfirmare: fie în primăvara anului viitor, fie chiar în acest an, potrivit surselor Digi24. Nu toată conducerea ar susține însă această variantă. Tabăra care se opune lui Bolojan ar prefera ca un Congres să nu aibă loc înainte de vara lui 2027, pentru a câștiga timp și a testa dacă ieșirea de la guvernare erodează sprijinul intern. Logica este că, pe măsură ce nemulțumirile legate de opoziție cresc, crește și vulnerabilitatea liderului. Cât de solidă e poziția lui Bolojan fără funcția de premier Politologul Adrian Zăbavă consideră că, pe termen scurt, nu există șanse ca Bolojan să fie înlăturat de la șefia PNL, deși vor exista încercări în acest sens. În opinia sa, cheia rămâne „scorul acceptabil” al partidului și dacă opoziția aduce un plus de popularitate până în 2028. Într-o altă cheie, Andrei Țăranu spune că adversarii interni ar putea decide următoarea mutare în funcție de cum evoluează guvernarea: dacă lucrurile merg bine, ar putea încerca să-l elimine pe Bolojan și să se apropie de PSD; dacă merg rău, PNL ar putea încerca să capitalizeze din opoziție, inclusiv în perspectiva unor alegeri anticipate sau la termen. Pentru PNL, miza imediată nu este doar o reglare de putere la vârf, ci capacitatea de a gestiona presiunea financiară și a organizației din teritoriu fără avantajele guvernării — un test care poate decide dacă partidul rămâne unit în jurul lui Bolojan sau intră într-o competiție internă accelerată. [...]
Comisia Europeană a deschis o anchetă oficială asupra Booking.com pentru posibile încălcări ale Legii Serviciilor Digitale (DSA), cu miză directă pe protecția consumatorilor și pe obligațiile de transparență ale platformelor online foarte mari, potrivit Libertatea . Investigația vizează, în esență, dacă Booking.com a evaluat și a gestionat „corespunzător riscurile” legate de distribuirea conținutului ilegal pe platformă, inclusiv listări false (de exemplu, proprietăți inexistente) sau oferte care nu respectă normele legale. Comisia spune că va verifica și dacă au fost implementate măsuri eficiente pentru eliminarea acestor listări și reducerea riscurilor pentru utilizatori. Phishing și utilizarea datelor de rezervare, în centrul verificărilor Un capitol distinct al anchetei privește riscurile de phishing (escrocherii prin care atacatorii încearcă să obțină date sau bani folosind mesaje care par legitime), care ar exploata datele de rezervare și informațiile oaspeților. Comisia analizează modul în care Booking.com gestionează datele utilizatorilor în relația cu furnizorii de cazare, dar și „designul și funcționarea” sistemului intern de mesagerie al platformei. „Vom verifica dacă Booking.com a implementat măsuri suficiente pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor clienților în scopuri frauduloase, precum solicitarea plăților neautorizate”, se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. Transparența reclamelor: listările promovate trebuie să fie identificabile Comisia verifică și respectarea obligațiilor de transparență din DSA privind publicitatea. În material se arată că, pe Booking.com, furnizorii de cazare pot plăti comisioane mai mari pentru a-și crește vizibilitatea în rezultatele căutărilor, iar ancheta urmărește dacă aceste listări sunt marcate clar ca reclame. În plus, Comisia vrea să stabilească dacă utilizatorii pot identifica: cine este responsabil pentru reclamele afișate; de ce le văd; cum pot schimba setările pentru afișarea acestor anunțuri. Ce riscă platforma și ce urmează Dacă suspiciunile se confirmă, Booking.com ar putea fi găsită vinovată de încălcarea articolelor 34 și 35 din DSA (obligații privind identificarea, evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice) și a articolului 26(1) privind identificarea clară a reclamelor pentru utilizatori. Comisia Europeană spune că va continua colectarea de dovezi prin solicitări suplimentare de informații, interviuri sau inspecții. Deschiderea procedurilor îi permite să ia măsuri de aplicare a legii, inclusiv decizii de neconformitate sau măsuri interimare, și să accepte angajamente din partea Booking.com pentru remedierea situației, fără ca acest pas să „prejudec[e] rezultatul final” al investigației. Decizia vine după o investigație preliminară care a analizat rapoarte de evaluare a riscurilor transmise de Booking.com între 2023 și 2026, rapoarte de transparență și răspunsuri la cereri oficiale de informații trimise pe 23 septembrie 2025 și 26 mai 2026. Booking.com a fost desemnată „Platformă Online Foarte Mare” în cadrul DSA la 25 aprilie 2023, iar Comisia colaborează în supraveghere cu Autoritatea pentru Consumatori și Piețe din Olanda , unde compania își are sediul. [...]
Polonia amenință cu sancțiuni financiare platformele sociale pentru că, în opinia autorităților, nu reacționează suficient de rapid la conturile false și rețelele de boți care distribuie propagandă rusă, potrivit Digi24 . Miza pentru companii este una de reglementare: Varșovia cere schimbări operaționale concrete în moderare și avertizează că neconformarea poate declanșa proceduri de penalizare. Ministrul polonez al afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski , le-a cerut platformelor să își consolideze echipele de moderare și să elimine mai repede conturile false și rețelele de boți. El a susținut că, în contextul unui „război digital”, platformele ajung să funcționeze ca „aliat tăcut” al boților ruși și al GRU (serviciul de informații militare al Rusiei). „Este în desfășurare un război digital cu Rusia (...). Pe acest front al dezinformării, există un aliat tăcut al boților ruși și al GRU-ului de la Kremlin: platformele de social media.” Ce arată datele invocate de Polonia Datele Institutului Național de Cercetare NASK din Polonia, citate în material, indică faptul că platformele au luat măsuri în mai puțin de un sfert dintre cele peste 65.000 de sesizări privind conturi false și dezinformare transmise în prima jumătate a anului 2026. Conform acelorași date, platformele ar fi: eliminat 7% dintre cazurile raportate; aplicat măsuri de moderare în peste 17% dintre cazuri. Gawkowski a acuzat platformele că ar trata dezinformarea ca pe o sursă de venit, sugerând că lipsa de reacție nu ar fi doar un eșec, ci o conduită intenționată. Ce schimbări cere guvernul și ce urmează Ministrul a cerut înființarea unor echipe eficiente de moderare în limba poloneză și o legătură directă, „în timp real”, cu instituțiile și organizațiile care raportează conținut suspect. Pe lista solicitărilor mai intră eliminarea procedurilor de apel descrise drept „fictive”, ștergerea imediată a rețelelor de boți identificate și reducerea timpilor de răspuns la sesizările autorităților. „În plus, am precizat clar că orice solicitare a statului care rămâne nesatisfăcută de aceste platforme va declanșa proceduri de impunere a unor sancțiuni financiare asupra acestora.” Potrivit Reuters, citată de Digi24, Discord, Google, Meta, X, Telegram și TikTok nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. În lipsa unor detalii despre nivelul amenzilor sau calendarul exact, rămâne de urmărit dacă Varșovia va trece de la avertismente la proceduri efective de sancționare și ce obligații concrete vor fi impuse platformelor. [...]
