Știri
Știri din categoria Diverse
Un grup de 11 state UE cere o pauză de 12 luni în adoptarea de noi legi, pentru ca Bruxellesul să se concentreze pe aplicarea regulilor deja existente și pe reducerea birocrației, potrivit Digi24. Inițiativa, condusă de Austria, pune presiune directă pe agenda de reglementare a Comisiei Europene și are ca miză declarată competitivitatea economică.
Demersul este susținut de Austria, Germania, Italia, Polonia, Danemarca, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Lituania, Portugalia și Ungaria. Ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Bauer, a spus că statele semnatare invocă faptul că multe norme UE nu sunt încă „pe deplin puse în aplicare”, iar lansarea continuă de noi propuneri legislative ar amplifica povara administrativă.
„Nu putem continua să prezentăm noi propuneri legislative atunci când normele existente nu au fost încă pe deplin puse în aplicare.”
În documentul de discuție, la care, potrivit relatării, a avut acces Politico, țările solicită ca orice propunere legislativă venită de la Bruxelles să treacă printr-o evaluare riguroasă, inclusiv din perspectiva efectului asupra competitivității economice. Planul menționează și ca noile reglementări să fie supuse unei evaluări de impact la fiecare cinci ani.
Miza practică pentru mediul de afaceri este o posibilă încetinire a ritmului de apariție a unor obligații noi, în favoarea unei perioade de „inventariere” și implementare a legislației deja adoptate. Bauer descrie acest interval drept un „an al simplificării”.
Bruxellesul lucrează deja la pachete de reducere a birocrației, denumite „omnibusuri” (seturi de modificări care grupează ajustări în mai multe acte normative). Totuși, Bauer susține că aceste eforturi nu sunt suficiente și că simplificarea nu ar trebui să vină doar „după” adoptarea legislației.
„Susținem pe deplin pachetele omnibus ale Comisiei, dar nu se poate ca aceasta să devină o practică standard: să adoptăm mai întâi o nouă legislație și apoi să urmeze o serie întreagă de alte acte pentru a o simplifica. Simplificarea ar trebui să înceapă înainte de adoptarea legislației.”
În același context, ea afirmă că UE ar trebui să aloce un an întreg pentru inventarierea legislației actuale și pentru aplicarea a ceea ce există deja, iar inițiativa nu ar trebui interpretată ca „dereglementare”, ci ca „un exercițiu de curățenie legislativă în profunzime”.
Ce urmează nu este detaliat în material: solicitarea este prezentată ca o presiune politică asupra Bruxellesului, fără a fi indicat un calendar de decizie sau o reacție oficială a Comisiei Europene.
Recomandate
Tribunalul București a înlocuit arestul cu control judiciar pentru Călin Georgescu , potrivit Antena 3 , o decizie care schimbă imediat regimul de restricții aplicat acestuia în dosar. Din informațiile disponibile în materialul publicat, instanța a decis ca Georgescu să nu mai fie arestat, ci să fie plasat sub control judiciar. Articolul este prezentat în format video, însă în conținutul extras nu apar detalii despre motivele instanței, durata măsurii sau obligațiile concrete impuse prin controlul judiciar. Ce înseamnă practic decizia, în lipsa motivării publice Controlul judiciar este o măsură preventivă mai puțin severă decât arestul, care, de regulă, permite persoanei cercetate să fie în libertate, dar cu anumite obligații și restricții stabilite de instanță. În acest caz, Antena 3 nu publică, în textul disponibil, lista obligațiilor sau condițiile exacte. Ce rămâne neclar din informațiile publicate Materialul nu include, în forma accesibilă aici: motivarea Tribunalului București pentru înlocuirea arestului; perioada pentru care a fost dispus controlul judiciar; eventuale interdicții (deplasare, comunicare, activități) asociate măsurii; reacții ale părților sau pașii procedurali următori. În lipsa acestor elemente, impactul concret al deciziei asupra cazului poate fi evaluat doar la nivelul schimbării măsurii preventive, fără detalii despre condițiile aplicate. [...]
Declarațiile premierului ungar Peter Magyar riscă să blocheze proiecte energetice și de conectivitate regională în relația cu Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să-și securizeze infrastructura și să extindă cooperarea în regiunea carpatică, potrivit Digi24 . Premierul Ungariei a spus în parlament că Budapesta nu este membră a formatului „ Carpathian Eight ”, inițiat de Ucraina, și că, deși a primit invitație, „din motive întemeiate” nu a participat. Magyar a adăugat că Ungaria „nu participă la acest demers”, fără să detalieze motivele refuzului. Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie și ar urma să reunească Ucraina și șapte țări europene (România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria), plus Uniunea Europeană ca bloc. După primul summit, liderii Ucrainei, Austriei, Poloniei, României, Serbiei și Slovaciei au adoptat o declarație finală, în timp ce Ungaria a fost reprezentată la nivel de adjunct al ambasadorului la Kiev. Avertismentul Kievului: politica poate afecta cooperarea dintre companii Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a reacționat marți, spunând că a fost surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Magyar. El a susținut că inițiativa urmărește „prosperitate, interconectare și realizarea de proiecte reciproc avantajoase” în regiune și a arătat că motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”. Sîbiha a criticat și poziția atribuită premierului ungar potrivit căreia guvernul său nu va permite construirea pe teritoriul Ungariei a unor depozite de petrol destinate Ucrainei. În evaluarea șefului diplomației ucrainene, astfel de declarații: „pun sub semnul întrebării” cooperarea directă dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită într-un memorandum bilateral; arată riscul ca deciziile politice să interfereze cu proiecte „pragmatice”, cu beneficii reciproce. „De fiecare dată când politica se amestecă în afaceri pragmatice, nu iese nimic bun din asta”, a transmis Sîbiha. Ce urmează Kievul spune că rămâne deschis dezvoltării unei cooperări bilaterale cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect reciproc”. În același timp, poziția Budapestei față de „Carpathian Eight” și față de proiectele energetice invocate lasă, deocamdată, neclar dacă inițiativele de interconectare și investițiile asociate pot avansa fără un acord politic între cele două capitale. [...]
Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]
Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica , într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile. Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig. Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului. Ce se știe despre cele două locații Narsarsuaq : localitate a cărei populație s-a redus la „doar câteva zeci” de locuitori după ce SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. Mestersvig : avanpost folosit de Sirius Dog Sled Patrol , o unitate daneză de forțe speciale. Miza operațională și cadrul NATO Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei. Context: presiuni politice și prezența militară americană în Groenlanda Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan depinde de 233 de voturi, iar semnalele politice indică o majoritate fragilă , în condițiile în care PSD își condiționează susținerea, iar UDMR vorbește deja despre un posibil pas înapoi înainte de vot. Potrivit Digi24 , premierul desemnat Siegfried Mureșan ajunge marți, la ora 16:00, în Parlament , pentru o întâlnire cu senatorii și deputații PNL, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a strânge sprijinul necesar în Parlament: 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. În următoarele ore, Mureșan își va prezenta programul de guvernare partidelor parlamentare, pe fondul unei crize politice pe care le cere foștilor parteneri de coaliție să nu o adâncească. Condițiile PSD și presiunea timpului Mureșan spune că vrea să discute și cu social-democrații, însă PSD a transmis că nu va vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în programul de guvernare. În același context, liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. Semnalul UDMR: retragere înainte de vot, dacă nu există susținere Pe acest fond, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a sugerat lui Mureșan că ar putea fi nevoie să se retragă înainte de votul din Parlament, dacă nu reușește să convingă PSD să susțină Guvernul. Ce urmează Întâlnirea de la ora 16:00 cu parlamentarii PNL și prezentarea programului către partidele din Parlament sunt pașii imediat următori. Rămâne de văzut dacă Mureșan va reuși să coaguleze cele 233 de voturi necesare și dacă se va ajunge efectiv la votul de învestitură. [...]
Siegfried Mureșan susține că reducerea risipei bugetare nu înseamnă austeritate , iar miza este ca resursele publice să fie redirecționate către servicii și investiții, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook , premierul desemnat afirmă că fiecare cheltuială „fără justificare” reduce banii disponibili pentru școli, spitale, infrastructură și investiții. În mesajul său, Mureșan spune că termenul „austeritate” este folosit frecvent în discursul politic pentru a ataca măsurile de eficientizare a statului și de reducere a cheltuielilor inutile. În opinia sa, adversarii politici etichetează automat drept „austeritate” orice încercare de „a pune ordine” în finanțele publice. Ce înseamnă, în logica lui Mureșan, „oprirea risipei” Europarlamentarul leagă direct risipa de subfinanțarea unor domenii publice și susține că reducerea cheltuielilor nejustificate ar trebui să elibereze resurse pentru priorități cu impact social și economic. El indică drept destinații ale banilor economisiți: școli; spitale; drumuri și infrastructură; investiții considerate necesare pentru România. Ce urmează: accent pe eficiență și „performanță” în instituții Mureșan afirmă că direcția urmărită este continuarea măsurilor de „punere în ordine” a finanțelor publice, reducerea risipei și cererea de performanță „acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor”. În încheiere, el rezumă obiectivul în termeni de alocare: banii publici să fie folosiți pentru nevoile oamenilor și investiții, nu cheltuiți fără justificare. [...]
