Știri
Știri din categoria Diverse

AUR cere suspendarea președintelui Nicușor Dan și referendum de demitere, pe fondul crizei politice, iar demersul ar depinde de o coagulare rapidă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus în direct la Digi24 că formațiunea face apel la celelalte partide parlamentare să susțină „demersul constituțional” de suspendare a președintelui, urmat de organizarea unui referendum pentru demitere. În argumentația sa, Peiu îl acuză pe Nicușor Dan că „a creat” și „amplifică” actuala criză politică și că gestionează „nedemocratic” relația cu partidele.
Peiu a susținut că AUR „nu poate fi ignorat” în actuala arhitectură parlamentară și a invocat ponderea partidului în Legislativ.
„Noi existăm, suntem vii, avem 20% din Parlament și nu cred că este posibil ca toți colegii noștri de la alte partide să se uite prin noi, să nu ne vadă.”
În același timp, liderul senatorilor AUR a admis implicit că inițiativa nu poate fi dusă la capăt fără sprijinul altor formațiuni, afirmând că „și celelalte partide” ar trebui să se alăture suspendării și demiterii.
În același interviu, Peiu a respins acuzațiile lansate de Mohammad Murad, care a susținut că AUR ar fi negociat ministere și funcții în schimbul votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Peiu a invocat o decizie internă a partidului, luată „cu 6 zile înaintea votului programat”, prin care conducerea ar fi votat „în unanimitate” împotriva susținerii Guvernului Veștea, poziție comunicată parlamentarilor AUR și lui George Simion.
Peiu a spus că nu poate verifica afirmațiile lui Murad, motivând că nu a fost la discuțiile invocate.
„Ce spune domnul Murad eu nu pot să verific. N-am fost la acele discuții.”
Întrebat dacă l-a suspectat vreodată pe George Simion că ar negocia funcții fără știrea partidului, Peiu a răspuns: „Nu.”
Recomandate

Un proces care contestă desemnarea premierului riscă să fie „lipit” de întreaga minoritate italiană , iar 11 organizații ale comunității italiene din România au ieșit public să se delimiteze de demers, potrivit Digi24 . Miza, spun semnatarii, este reputația comunității și evitarea impresiei că italienii din România ar susține o anumită poziție politică. Dosarul vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Acțiunea a fost înregistrată la Curtea de Apel București pe 22 septembrie, iar primul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie. Delimitare de RO.AS.IT.: „E inacceptabil” Cele 11 organizații afirmă că Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) are dreptul să își exprime opiniile, dar nu poate vorbi în numele întregii comunități italiene din România. „Orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene prezente în România este inacceptabilă”, se arată în comunicatul citat. Organizațiile mai susțin că demersul poate crea impresia că întreaga comunitate italiană ar susține o anumită poziție politică, lucru pe care îl contestă explicit. Cine spune că face parte din comunitatea italiană din România Semnatarii arată că prezența italiană în România este mai largă decât componenta reprezentată parlamentar și include, pe lângă cetățenii români de origine italiană: cetățeni italieni care locuiesc în România; antreprenori și investitori; profesioniști și familii; reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional. În acest context, organizațiile afirmă că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și invocă faptul că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este o procedură „constituțională și instituțională”. „Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, mai transmit acestea. Context: ce a cerut RO.AS.IT. în instanță RO.AS.IT. a atacat în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan, solicitând anularea Decretului 770/2026. În dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, iar asociația este condusă de deputatul Ioana Grosaru. Digi24 notează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat prin Constituție un loc de deputat în Parlament. [...]

AUR cere alegeri anticipate , invocând lipsa de obiective și finanțare în programul 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Critica vizează, în principal, capitolul de politică externă și absența unor repere măsurabile, iar partidul susține că ieșirea din blocajul politic ar fi organizarea de anticipate. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu afirmă că a analizat „cele 28 de capitole” ale documentului și că acesta nu ar reprezenta o schimbare de direcție după criza politică, ci o continuitate a liniei fostului Guvern Bolojan. În același timp, el acuză PNL, USR și UDMR că își prezintă menținerea la putere drept soluție pentru România. „Nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.” Ce reproșează AUR programului: lipsă de repere operaționale și de finanțare Avrămescu susține că programul nu precizează suficient de clar: sursele de finanțare, termenele de implementare, rezultatele care ar urma să fie măsurate. Pe această bază, AUR argumentează că documentul ar fi „împachetat” ca program nou, fără a schimba politicile, într-un moment în care ar fi fost nevoie de o direcție diferită. Politica externă, punctul central al criticilor AUR reclamă că programul nu ar avea un capitol distinct de politică externă, ci unul intitulat „România pro-europeană și transatlantică”, considerat insuficient pentru a descrie obiectivele și instrumentele de acțiune ale guvernului. „Politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.” Deputatul mai spune că Republica Moldova nu este menționată distinct în acel capitol și tratează omisiunea ca relevantă pentru orientarea externă a României, în contextul geopolitic de la frontiera estică a UE și NATO. Totodată, Avrămescu contestă menținerea Oanei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu ar fi demonstrat competența necesară pentru funcție. De ce insistă AUR pe anticipate În final, AUR leagă criticile de o soluție politică: alegeri anticipate, pe care le descrie drept un mecanism democratic de deblocare atunci când actuala configurație parlamentară nu poate produce o guvernare stabilă. „Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate.” În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor vizate de acuzații, astfel că poziția acestora nu poate fi evaluată din informațiile disponibile aici. [...]

AUR cere amânarea aplicării TollRo până la 1 aprilie 2027, invocând riscul de amenzi și costuri suplimentare pentru transportatori înainte ca sistemul să fie recepționat potrivit Digi24 . Partidul solicită menținerea actualei roviniete până la recepționarea platformei și susține că, de la 1 octombrie, sancțiunile ar urma să se aplice deși sistemul „nu a trecut de recepția calitativă”. Miza operațională: taxare și sancțiuni, cu recepția încă neîncepută Într-un comunicat, AUR afirmă că rovinieta pentru camioanele de peste 3,5 tone ar urma să fie înlocuită de TollRo de la 1 octombrie, în condițiile în care „pilotarea publică a început abia pe 16 septembrie”, iar „recepția nu poate începe înainte de 14 octombrie”. Partidul mai susține că CNAIR ar fi semnalat „erori majore” și că ar fi cerut amânarea aplicării până la 1 aprilie 2027. AUR își formulează critica ca fiind legată de implementare, nu de principiul taxării în funcție de distanță. Impactul financiar invocat: costuri mai mari pentru flote și efect de propagare în prețuri Partidul susține că efectul asupra transportatorilor ar fi „major” și oferă un exemplu de cost anual pentru un camion Euro VI de peste 12 tone, la 100.000 km/an: 24.000–62.000 de lei, comparativ cu aproximativ 7.500 de lei pentru rovinieta anuală (categoria F, ≥ 12 t, minimum 4 axe). În funcție de traseu (drum național, drum expres și/sau autostradă), AUR afirmă că factura ar putea fi de „trei până la peste opt ori mai mare”. În comunicat se mai arată că aceste costuri ar putea fi transferate în prețurile materialelor de construcții, alimentelor și bunurilor de consum, pe fondul scumpirii carburanților. AUR mai afirmă că „jumătate din încasările din rovinietă și TollRo merg la bugetul de stat”. Ce cere AUR: amânare sau perioadă fără sancțiuni pentru erori nefrauduloase AUR propune: amânarea TollRo până la 1 aprilie 2027 și menținerea rovinietei până la recepționarea sistemului; dacă termenul de 1 octombrie rămâne, ca „erorile nefrauduloase” de aplicație, semnal sau sistem să nu fie sancționate până la 1 aprilie 2027; extinderea termenului de plată la 15 zile, de la 72 de ore. Partidul mai cere publicarea neconformităților și a contractului de implementare, folosirea banilor colectați pentru drumuri, reevaluarea tarifelor după șase luni și „control egal pentru toate flotele”, inclusiv la frontiera externă. Context: CNAIR anunță operaționalizarea de la 1 octombrie CNAIR a anunțat că etapa de testare a platformei TollRo, începută pe 15 septembrie, s-a încheiat, iar sistemul devine operațional pe 1 octombrie 2026, la ora 00:00. De la această dată, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică, iar vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone vor achita tariful TollRo în funcție de distanța parcursă. Rovinietele cumpărate anterior rămân valabile. [...]

Elena Lasconi a respins public „naționalismul sănătos” invocat de președintele Nicușor Dan , calificând conceptul drept „prostie” și mutând discuția spre criterii de performanță la guvernare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care retorica identitară revine în prim-planul politic, iar miza devine cine poate susține cu rezultate concrete mesajele despre „interesul național”. Lasconi a spus că nu există un astfel de concept și a criticat asocierea patriotismului cu gesturi simbolice, mai ales în campanii electorale. „O prostie. Nu există așa ceva. Cum adică «naționalism sănătos»? Nu. Hai să vorbim despre lucrurile reale.” De la retorică la bilanț: „ce-ai făcut concret?” În intervenția sa, fosta candidată la alegerile prezidențiale a insistat că evaluarea politicienilor ar trebui să se facă în funcție de realizări, nu de declarații sau simboluri. Mesajul ei a fost formulat ca o provocare directă către cei aflați la putere. „Dacă ești așa de român, ce-ai făcut, mă, tu, ăsta care ești la guvern acum, care ești la conducere? Ce-ai făcut? Concret, ce-ai făcut?” Tot în acest registru, Lasconi a invocat exemple de proiecte pe care spune că le lasă „în urma” sa, precum „școli, spitale, policlinică, creșă” și a menționat intenții de investiții în „drumuri” și „parcuri pentru copii”. Contextul apariției și ce urmează Declarațiile au fost făcute la Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”, care, conform postului, poate fi urmărită integral sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 14:00. Dincolo de disputa de limbaj, intervenția indică o linie de atac politică axată pe responsabilitatea executivă și pe rezultate măsurabile, într-o perioadă în care temele identitare sunt folosite frecvent pentru a mobiliza electoratul. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că va discuta cu PSD despre votarea unui guvern pro-european și susține că, în zilele următoare, va avea o întâlnire cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi FM, Mureșan a afirmat că este „convins” că va exista o întâlnire cu Grindeanu și a ironizat situația liderului PSD, pe care îl acuză că a generat instabilitate politică. „Trebuie să dăm omului puțin confort, e puțin neliniștit, a dat jos Guvernul, a creat o criză politică, e puțin neliniștit, trebuie să îi dăm un pic confort, un pic de timp.” Miza întâlnirii: programul de guvernare și poziționarea PSD După remarca ironică, Mureșan a spus că își propune o discuție „serioasă” despre programul de guvernare și despre direcția politică a PSD, în special în raport cu votarea unui guvern „pro-european”. „Sunt convins că zilele următoare o să avem o discuție serioasă pe programul de guvernare (...) Vreau să discut la modul serios cu președintele PSD despre ceea ce vom face și să îi vedem dacă sunt un partid pro-european care votează un guvern pro-european sau dacă se joacă în continuare cu extremiștii în Parlamentul României, ceea ce ar fi un lucru rău pentru România, căci am prelungi criza și am ține țara pe loc.” Schimb de replici cu Grindeanu: „m-ar fi criticat în orice scenariu” Mureșan a comentat și atacurile recente venite din partea lui Grindeanu, susținând că liderul PSD l-ar fi criticat indiferent de deciziile luate, inclusiv în privința existenței sau lipsei unui program de guvernare. „Dacă am program de guvernare, de ce am program de guvernare? Dacă nu aș fi avut program de guvernare, de ce nu am program de guvernare? Dacă e soare afară, ar fi fost supărat că e soare și e cald, dacă ploua era supărat că nu are umbrelă, de ce nu poate controla vremea.” În acest moment, nu sunt oferite detalii despre data exactă a întâlnirii sau despre un calendar al negocierilor; informația din sursă se limitează la intenția exprimată de Mureșan și la poziționarea sa publică față de PSD și criza politică. [...]

Serbia încearcă să-și securizeze aprovizionarea cu gaze la preț sub piață după o convorbire telefonică între președintele Aleksandar Vucic și Vladimir Putin, în condițiile în care actualul acord expiră pe 30 septembrie, potrivit Digi24 . Miza este dublă: continuitatea livrărilor și menținerea unui tarif preferențial, într-un moment în care Belgradul nu are încă un contract pe termen lung. Serbia este puternic dependentă de gazul rusesc, iar după expirarea, în vara lui 2025, a precedentului acord pe trei ani, a funcționat pe baza unor prelungiri pe termen scurt. Vucic a transmis pe Instagram că se așteaptă ca înțelegerea să fie prelungită, astfel încât țara să aibă „aprovizionări stabile cu gaze”. Diferența de preț: 318 euro vs. 868 euro pentru 1.000 mc Potrivit declarațiilor lui Vucic, Serbia ar urma să continue să plătească 318 euro (aprox. 1.590 lei) pentru 1.000 de metri cubi, față de un preț de piață indicat la 868 euro (aprox. 4.340 lei) pentru aceeași cantitate. Diferența sugerează un avantaj economic semnificativ pentru consumatori și industrie, dacă prelungirea se confirmă. Presiune suplimentară: sancțiunile SUA și cazul NIS În paralel, Belgradul se confruntă cu sancțiuni americane care vizează Petroleum Industry of Serbia (NIS) , principala companie petrolieră a țării, din cauza participației majoritare rusești. Ridicarea sancțiunilor ar necesita retragerea completă a Rusiei, iar de mai multe luni se discută vânzarea participației ruse de 56% către compania energetică ungară MOL. Ultima derogare de la sancțiunile americane expiră tot la 30 septembrie, aceeași dată-limită până la care Washingtonul a cerut finalizarea vânzării. Vucic a spus că a discutat cu Putin și despre situația NIS, „în speranța de a găsi o soluție bună pentru ambele părți”. Context politic: Vucic, aproape de demisie Convorbirea are loc cu o zi înainte ca Vucic să își anunțe demisia (27 septembrie), pentru a candida la funcția de prim-ministru în alegeri legislative anticipate, declanșate de aproape doi ani de manifestații anticorupție conduse de studenți. În acest context, termenul de 30 septembrie devine un reper critic atât pentru acordul de gaze, cât și pentru dosarul NIS. [...]