Știri
Știri din categoria Diverse
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din blocajul politic, susținând că actuala formulă de consultări și desemnări repetate nu poate produce o majoritate parlamentară și un guvern stabil, potrivit Digi24.
Poziția AUR este formulată într-un comunicat de presă, după ce președintele Nicușor Dan a respins ipoteza alegerilor anticipate în scenariul în care Siegfried Mureșan nu ar reuși să obțină voturile necesare în Parlament. În comunicat, AUR afirmă că, după „mai bine de patru luni” de consultări, negocieri și desemnări succesive de premier, nu s-a ajuns la o majoritate și la un guvern stabil.
Partidul condus de George Simion susține că Siegfried Mureșan ar încerca să formeze un guvern fără o majoritate parlamentară și acuză Administrația Prezidențială că ar cere Parlamentului să găsească o majoritate „după desemnare”. AUR mai afirmă că refuzul anticipatelor ar fi motivat de teama pierderii puterii de către cei care l-au susținut pe președinte.
AUR spune că a cerut declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate încă din luna mai și susține că, în acest scenariu, „România ar fi avut deja alegeri” și ar fi ieșit din criza politică. În comunicat, partidul descrie situația actuală ca o „buclă politică” de consultări, desemnări, negocieri și eșecuri repetate.
În același mesaj, AUR leagă blocajul instituțional de efecte suportate de populație, afirmând că „românii plătesc factura acestui blocaj”.
În comunicat, AUR susține că „nu poți ieși dintr-o criză repetând la nesfârșit formula care nu a produs o majoritate” și că nu se poate cere populației să accepte „alte luni de negocieri” pentru ca aceleași partide să încerce din nou să construiască o majoritate în Parlament.
Partidul își formulează soluția astfel:
„Soluția AUR este una democratică și constituțională: alegeri anticipate.”
AUR mai afirmă că, dacă actuala configurație parlamentară nu poate produce o majoritate și un guvern stabil, „românii trebuie să aibă din nou dreptul de a decide”, iar un nou vot ar putea genera o nouă majoritate și un guvern „cu un mandat politic clar”.
Recomandate
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
Intrarea în alegeri anticipate ar putea împinge România spre „junk” prin prelungirea crizei politice exact înaintea unei evaluări de rating, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24 . Miza imediată este anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P) din 2 octombrie, iar Dăianu spune că urgența este formarea rapidă a unui guvern. În intervenția de la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, Dăianu a criticat ideea că alegerile anticipate ar „lămuri apele”, argumentând că ele nu pot fi organizate rapid și că, între timp, ar amplifica incertitudinea. În acest context, el a avertizat că „intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate” poate duce la retrogradarea ratingului. „Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul.” De ce contează: România e la limita inferioară a ratingului „investment grade” România se află „pe ultima treaptă” din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Dăianu a explicat că o retrogradare cu un singur nivel ar trimite ratingul suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna o deteriorare a percepției de risc a țării. Ce urmărește S&P: guvern stabil și bugetul pe 2027 Dăianu a spus că, în opinia sa, S&P „nu se va grăbi” cu o retrogradare, dar va aștepta semnale legate de stabilitatea politică și de direcția politicii economice, inclusiv măsurile din bugetul pe 2027 și continuarea „ajustării fiscal-bugetare”. „Predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară.” Context politic: negocierile pentru guvern și rolul PSD Președintele Consiliului Fiscal a comentat și negocierile premierului desemnat, Siegfried Mureșan , afirmând că acesta are nevoie de sprijinul PSD pentru a forma guvernul și că retorica sa nu a fost una care să invite la acest sprijin. Dăianu a făcut și o distincție între politica „la Bruxelles” și cea din România, în contextul formării unei majorități. Prognoză economică: posibilă contracție în 2026, revenire în 2027 În același cadru, Dăianu a estimat că economia României s-ar putea contracta cu 1% în acest an, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de aproximativ 2%. [...]
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD , iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit informațiilor Digi24 . Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate. Cum ar arăta împărțirea portofoliilor Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca: PNL: șapte portofolii; USR: șase portofolii; UDMR: trei portofolii. Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare. Ce ministere își doresc partidele Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile. În acest cadru: PNL ar viza Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății sau Ministerul Justiției; USR își dorește, de asemenea, Ministerul Justiției și ar vrea și Ministerul Transporturilor; UDMR ar urmări să păstreze trei portofolii, dar „mai importante”: ar fi dispus să cedeze Ministerul Culturii pentru Ministerul Agriculturii și își dorește fie Sănătatea, fie Transporturile. Schimbări de structură: mai puțini vicepremieri și limită la secretari de stat În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului. Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat. Calendar: reluarea negocierilor și pașii următori Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan , iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament. [...]
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma , cere ca „ Guvernul Mureșan ” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24 . Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Argumentul economic: inflație mai mare, creștere negativă și presiune pe firme În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate: Banca Națională și-ar fi revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, „de la 3% la 6,1%”. „Analiștii internaționali” ar indica pentru 2026 o „creștere” economică de „minus 0,7%”. Agențiile de rating ar menține România „pe ultima treaptă dinainte de junk” (categoria nerecomandată investițiilor). În primele șase luni, „3.855 de firme au intrat în insolvență”, „cel mai mare număr din ultimii opt ani”. „Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook. Miza pentru PNL: votul pentru guvern și evitarea repetării „greșelii din iunie” Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior. În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului: „Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov. Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
