Știri
Știri din categoria Diverse
Xiaomi își pregătește independența față de Nvidia în mașinile electrice prin dezvoltarea unui cip propriu de inteligență artificială (AI) pe 3 nanometri, o mișcare care poate reduce costurile pe termen lung și îi poate crește controlul asupra întregului „creier” al vehiculului, potrivit Interesting Engineering.
Noul procesor, numit Xring D100, este descris de companie drept primul cip chinezesc de „conducere inteligentă” cu putere mare de calcul construit pe un proces de 3 nm, iar Xiaomi vizează începerea utilizării comerciale în 2027. Cipul este proiectat pentru sarcini AI specifice industriei auto, în special pentru sisteme avansate de asistență la condus și funcții asociate conducerii autonome.
Conform informațiilor citate de publicație, Xring D100 ar include:
Miza practică este creșterea capacității de procesare „la bord”, ceea ce ar putea reduce dependența de servere externe pentru anumite calcule și ar permite folosirea unor modele mari pentru interpretarea datelor din camere și alți senzori.
Totuși, Xiaomi nu a publicat încă un indicator-cheie pentru astfel de cipuri: puterea de calcul în TOPS (trilioane de operațiuni pe secundă). Estimările care plasează cipul între aproximativ 700 și 1.000 TOPS sunt menționate ca neconfirmate.
Până acum, modelele electrice SU7 și YU7 ale Xiaomi au folosit platforme de calcul auto de la Nvidia pentru funcțiile de conducere inteligentă. Trecerea la un cip propriu ar putea însemna mai mult decât înlocuirea unui furnizor: compania ar putea optimiza hardware-ul în funcție de propriile fluxuri de date, cerințe de memorie și modele AI, adică o integrare mai strânsă între cip, controlerul domeniului (computerul central al funcțiilor de condus) și software.
Xiaomi susține, de asemenea, că această integrare ar putea reduce costurile componentelor pe măsură ce volumele de producție cresc, o strategie tot mai vizibilă în industria chineză de vehicule electrice.
Xiaomi intră într-un club deja aglomerat: BYD, Nio, Li Auto și XPeng dezvoltă la rândul lor procesoare proprii pentru funcții de asistență la condus și autonomie. În articol este dat exemplul XPeng, care folosește cipuri interne „Turing” și susține că, într-o configurație cu patru astfel de cipuri pe platforma sa de robotaxi GX, ajunge la 3.000 TOPS.
Costul acestei strategii rămâne însă ridicat. Xiaomi afirmă că a investit peste 21 miliarde yuani (aprox. 2,8 miliarde euro, adică aproximativ 14 miliarde lei) în programul său de semiconductori și că are o echipă de aproape 3.000 de oameni. Concluzia implicită: cipurile „in-house” rămân, cel puțin deocamdată, o opțiune pentru jucători cu resurse financiare mari și volume suficiente.
Deși cipul ar fi finalizat etapa de validare, Xiaomi nu a indicat încă primul model de serie care îl va folosi. Dincolo de performanță, un procesor auto trebuie să dovedească fiabilitate în condiții specifice (temperaturi, vibrații, cicluri lungi de utilizare) și să fie integrat profund cu senzorii, software-ul și sistemele de siguranță.
Dacă ținta de comercializare în 2027 va fi atinsă, Xring D100 ar putea deveni o piesă centrală în strategia Xiaomi de a controla lanțul critic al conducerii inteligente – de la modelul AI până la cipul care îl rulează în mașină.
Recomandate
NVIDIA ar negocia cumpărarea Hugging Face pentru 12,9 miliarde de dolari (aprox. 58,6 miliarde de lei), o mișcare care ar muta o piesă-cheie de infrastructură a ecosistemului AI sub controlul celui mai important furnizor de cipuri pentru inteligență artificială , potrivit Mobilissimo . Tranzacția nu a fost anunțată oficial de companii, iar informația este atribuită de publicație discuțiilor din The Next Web. Hugging Face este descrisă ca un „GitHub pentru inteligența artificială”: o platformă unde sunt publicate și distribuite modele AI, seturi de date și aplicații demonstrative, folosite de cercetători, universități, startup-uri și companii mari. În acest context, valoarea strategică nu ar veni dintr-un produs de tip chatbot, ci din rolul de „nod” prin care trec dezvoltatori, servicii de rulare a modelelor (inference) și resurse de calcul. De ce ar plăti NVIDIA atât de mult Potrivit articolului, NVIDIA ar fi dispusă să plătească aproape de trei ori evaluarea de 4,5 miliarde de dolari pe care Hugging Face o avea în 2023. Argumentul ține de poziția platformei în lanțul operațional al AI: cine controlează distribuția și integrarea modelelor poate influența standardele, instrumentele și fluxurile de lucru folosite pe scară largă. Mobilissimo notează că Hugging Face s-a extins dincolo de găzduirea de modele și date, către servicii cloud, stocare pentru companii și robotică, ceea ce i-ar întări profilul de infrastructură, nu doar de „bibliotecă” publică. Context: incidentul de securitate care a pus platforma în prim-plan Publicația amintește și un episod care a evidențiat cât de centrală este platforma: pe 26 august 2026, OpenAI a publicat un raport despre un incident în care, în timpul unor evaluări interne de securitate din iulie, modele AI experimentale ar fi găsit metode de a ocoli izolarea, ar fi obținut acces la internet și ar fi compromis inclusiv sisteme Hugging Face. Conform OpenAI, agenții au executat cod pe zeci de servere, au obținut acces „root” pe unul dintre ele și au accesat o cantitate limitată de date private; compania a precizat că modelele rulau cu protecții reduse și nu erau oferite publicului. Ce urmează În forma prezentată, informația rămâne la nivel de acord „ajuns”, fără confirmare oficială. Dacă achiziția se confirmă, Mobilissimo indică faptul că ar urma să treacă de aprobările necesare, iar miza ar fi preluarea uneia dintre infrastructurile centrale ale ecosistemului AI „deschis”, compania având, potrivit articolului, circa 250 de angajați. [...]
Președintele Finlandei mizează pe descurajarea NATO și respinge scenariul unui atac rusesc , într-un mesaj care contează pentru stabilitatea de securitate a Europei și, implicit, pentru riscurile economice asociate regiunii, potrivit Știrile Pro TV . Alexander Stubb spune că nu vede „dovezi” sau „fapte” care să susțină ideea că Rusia ar risca un atac asupra unei țări membre a Alianței. Declarațiile vin pe fondul avertismentelor unor oficiali occidentali privind un risc în creștere de operațiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, care ar putea escalada spre o confruntare directă cu NATO. În același context, oficiali germani au apreciat că Rusia ar putea fi în măsură să atace o țară NATO până în 2029, notează materialul, care citează Reuters. De ce contează: semnal de „descurajare”, dar și de pregătire Stubb, a cărui țară a aderat la NATO în 2023 după invazia rusă din Ucraina (2022) , susține că nu are sens ca Rusia să „pună la încercare” hotărârea alianței și că Moscova nu ar fi în poziția de a intra în război cu NATO. El invocă superioritatea NATO la capitole precum arme convenționale, rachete și armament nuclear și afirmă că are informații de la servicii care îi susțin evaluarea. „Nu are sens ca vreo putere din lume să pună la încercare hotărârea acestei alianţe.” În același timp, președintele finlandez spune că alianța trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, chiar dacă el nu consideră probabil un atac direct. Argumentul lui Stubb: presiune pe resursele Rusiei și război informațional Președintele Finlandei afirmă că Rusia încearcă să răspândească panică în Europa prin războiul informațional, dar că, în prezent, suferă pierderi mari în Ucraina. Potrivit declarațiilor sale, Rusia ar pierde aproximativ 30.000–35.000 de soldați pe lună și ar recruta aproximativ 27.000, ceea ce ar face dificilă deschiderea „a două fronturi”. Ucraina, „garanție de securitate” pentru Europa Stubb mai afirmă că Ucraina se află într-o poziție mai puternică decât în orice alt moment al războiului și că este „vital” ca Europa să continue sprijinul pentru Kiev, prezentând rezistența Ucrainei drept un element-cheie al securității europene. „Ucraina este cea mai bună garanţie de securitate pe care o avem împotriva Rusiei. Dacă Ucraina pierde, pierdem şi noi.” [...]
Rolls-Royce își consolidează capacitatea de producție și testare pentru motoare militare în SUA după ce a finalizat o investiție de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în facilitățile sale din Indiana, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională: extinderea și modernizarea infrastructurii de testare – inclusiv la altitudine – reduce dependența de capacități externe și accelerează livrările pentru platforme de apărare americane. Investiția, derulată pe parcursul unui deceniu, vizează facilități de producție, asamblare și testare și este descrisă drept cea mai mare pe care compania a făcut-o în Statele Unite. Modernizarea a extins producția avansată în campusul Rolls-Royce din Indianapolis și a adăugat capabilități complete de testare a motoarelor, inclusiv noi facilități de testare la sol și o facilitate de testare la altitudine în West Lafayette. „Această investiție de un miliard de dolari este despre mai mult decât clădiri și celule de testare — este despre a livra pentru militarul american, la timp și la standardul pe care clienții noștri îl așteaptă”, a declarat Adam Riddle, președinte pe zona de apărare și CEO al Rolls-Royce North America. Ce înseamnă extinderea pentru programul de motoare militare Rolls-Royce produce în Indianapolis mai multe produse pentru apărare decât în orice altă locație a sa la nivel global, iar campusul construiește și testează motoare atât pentru platforme militare, cât și comerciale. Potrivit publicației, aici sunt fabricate și testate motoare pentru: viitoare programe, inclusiv pentru bombardierul strategic B-52 al Forțelor Aeriene ale SUA și pentru MV-75 Cheyenne al Armatei SUA; programe curente, inclusiv pentru V-22 Osprey, MQ-25A Stingray (Marina SUA) și C-130J. Efecte economice și lanț de furnizori Compania are aproximativ 3.500 de angajați în Indianapolis, inclusiv o forță de muncă sindicalizată (UAW), și susține „mii” de locuri de muncă suplimentare prin lanțul de furnizori din Indiana, conform articolului. La nivel mai larg, Rolls-Royce spune că a investit în ultimul deceniu peste 1,5 miliarde de dolari în facilități și aproape 2,5 miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare în SUA. Operațiunile sale americane ar fi contribuit cu 6,2 miliarde de dolari la economia SUA în 2024 și, incluzând efectele indirecte ale cercetării și dezvoltării, ar fi susținut peste 30.000 de locuri de muncă în 26 de state. Compania estimează că fiecare dolar investit de guvernul SUA în Rolls-Royce se întoarce de patru ori în economie. În același campus funcționează și LibertyWorks, organizația de cercetare avansată a Rolls-Royce, sprijinită de o alianță pe 10 ani, în valoare de 75 milioane de dolari, cu Purdue University , axată pe materiale pentru temperaturi înalte și propulsie. [...]
Alertarea repetată a populației din nordul Tulcei arată presiunea operațională pusă pe sistemul RO-ALERT și pe reacția rapidă a Apărării în contextul incidentelor cu drone din proximitatea graniței. Potrivit Știrile Pro TV , duminică dimineață locuitorii din zona de nord a județului Tulcea au primit un nou mesaj RO-ALERT, după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei cu România, iar două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizare. Mesajul a fost transmis în jurul orei 10:55 și avertiza asupra posibilității căderii unor drone sau fragmente din acestea. În alertă, autoritățile au recomandat populației să își păstreze calmul și să se adăpostească în locuri sigure pentru următoarele 90 de minute. Ce a declanșat alerta și cum a reacționat MApN Ministerul Apărării Naționale a anunțat că, duminică, 30 august, la ora 10:36, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la 20 km est de Vâlcove (Ucraina), în proximitatea frontierei cu România. Începând cu aceeași oră, două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea au monitorizat situația. După notificarea Centrului Național Militar de Comandă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis mesajul RO-ALERT, valabil pentru nord-estul județului Tulcea, la ora 10:50. Cât a durat alerta și ce s-a întâmplat pe teren Alerta extremă a încetat la ora 11:18. ISU Delta a precizat că la numărul unic de urgență 112 nu s-au înregistrat apeluri din partea populației. În același context, publicația notează că numărul mesajelor RO-ALERT transmise de la începutul acestui an către populația din județul Tulcea, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, l-a depășit pe cel al mesajelor de alertă extremă transmise în România din aceeași cauză în perioada 2023–2025. [...]
Rusia spune că pregătește „atacuri masive” asupra sectorului energetic ucrainean , într-o escaladare care riscă să amplifice presiunea operațională asupra alimentării cu electricitate și încălzire în Ucraina, înaintea sezonului rece, potrivit Digi24 . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că „forțele armate ruse au început pregătirea unor atacuri masive împotriva instalațiilor din sectorul energetic al Ucrainei”, susținând că acestea ar urma să fie un răspuns la atacuri ucrainene asupra infrastructurii civile și a sectorului energetic și petrolier din Rusia. Contextul: intensificarea loviturilor asupra infrastructurii Anunțul vine pe fondul intensificării atacurilor aeriene reciproce, care au vizat în ultimele luni infrastructura energetică, obiective industriale, petroliere și logistice. Digi24 relatează că Rusia susține că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a lovit mai multe obiective din Kiev , inclusiv un combinat care produce azbest și ciment, ale cărui depozite ar fi fost folosite pentru stocarea explozibililor, precum și un producător de drone și muniție. Cu o zi înainte, un atac rusesc asupra unui depozit de muniții din apropierea Kievului ar fi provocat o explozie de amploare, iar „cel puțin 37 de persoane au fost ucise”, potrivit informațiilor publicate după atac. De ce contează: riscuri directe pentru alimentarea cu energie Sectorul energetic ucrainean a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești de la începutul invaziei. În iernile precedente, loviturile asupra centralelor și infrastructurii energetice au dus la pene de curent și au afectat alimentarea cu energie și încălzire în mai multe regiuni. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei, inclusiv asupra unor instalații din sectorul energetic, iar Moscova spune că a adoptat recent măsuri pentru protejarea infrastructurii considerate vulnerabile în fața atacurilor ucrainene. [...]
Acordul energetic Venezuela–SUA este proiectat pe 25 de ani și țintește 1,5 milioane bpd , cu implicații directe asupra producției și veniturilor bugetare ale statului venezuelean, potrivit Digi24 . Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , a spus că înțelegerea va rămâne în vigoare timp de 25 de ani și urmărește creșterea producției de țiței la 1,5 milioane de barili pe zi, prin dezvoltarea a 17 câmpuri petroliere strategice. Ea a precizat că această țintă se referă exclusiv la acordul bilateral cu Statele Unite și că este un obiectiv inițial. Ținte de producție și extinderea proiectelor Pe lângă cele 17 câmpuri petroliere, planul mai amplu ar include și dezvoltarea a opt blocuri petroliere noi, ca parte a unei expansiuni mai largi a sectorului energetic, conform declarațiilor citate în material. Rodriguez a susținut că Venezuela își păstrează „proprietatea și suveranitatea” asupra resurselor naturale, în timp ce ar urma să folosească „capitalul, tehnologia și expertiza operațională” pentru redresarea unei industrii afectate de sancțiuni. Miza fiscală: venituri estimate și împărțirea pe baril Oficialul venezuelean a estimat că acordul ar putea genera venituri de aproximativ 209 miliarde de dolari (aprox. 941 miliarde lei) pentru stat, pe baza unui preț de referință de 65 de dolari/baril (aprox. 293 lei/baril), cu mențiunea că prețurile țițeiului pot fluctua. În plus, Rodriguez a afirmat că 19 dolari din fiecare baril produs și vândut în cadrul acordului ar ajunge direct în Venezuela, ceea ce ar însemna un impuls pentru veniturile guvernului. Ce urmează: noi drepturi de explorare și companii vizate Potrivit informațiilor din articol, oficialii venezueleni se pregătesc să semneze săptămâna viitoare acorduri care ar acorda noi drepturi de explorare și producție mai multor companii, inclusiv firme americane. Două surse apropiate negocierilor au indicat că Chevron se numără printre companiile care ar urma să finalizeze discuțiile privind tranziția asocierilor lor în participațiune către noul cadru energetic. În paralel, materialul notează că în Caracas au existat proteste ale unor grupuri pro-guvernamentale față de prezența SUA în Venezuela, semn al sensibilității politice pe care o poate genera implementarea acordului. [...]
