Știri
Știri din categoria Diverse
Suspendarea bacului de la Isaccea a blocat un flux de mii de persoane și sute de mașini pe zi, după ce un atac cu drone al Rusiei a vizat în noaptea de luni spre marți zona punctului de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, potrivit Știrile Pro TV. Închiderea temporară a traversării Dunării a generat cozi de camioane și rute ocolitoare pentru transportatori.
Trecerea cu bacul a fost suspendată după ce infrastructura punctului de trecere a fost afectată, iar oamenii rămași pe malul românesc au filmat atacul desfășurat la câteva sute de metri distanță. Un martor surprins în material spune: „Asta e mai aproape! Asta cade direct aici! Asta a dat în vamă!”.
Exploziile s-au produs în Orlivka, iar imagini cu distrugerile din punctul de trecere au fost postate de ucraineni. Ministerul Apărării Naționale (MApN) afirmă că a fost un atac la scară largă și că nicio dronă nu a ajuns pe teritoriul României.
MApN precizează că primele drone au fost detectate de radarele militare la ora 23:30, la 24 km nord-est de Vâlcove (Ucraina). În trei minute, două aeronave F-18 ale Forțelor spaniole au decolat de la Baza Mihail Kogălniceanu pentru monitorizare, iar în județul Tulcea a fost emis un mesaj RO-Alert la ora 23:56.
„De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol, la ora 00:05. Piloții au raportat explozii pe teritoriul ucrainean. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.”
Atacul „s-ar fi încheiat” la ora 01:15, conform relatării din material, iar deflagrațiile s-au auzit de la kilometri distanță, în Isaccea.
Potrivit Gărzii de Coastă, doar săptămâna trecută prin punctul de trecere cu bacul de la Isaccea au trecut zilnic aproximativ 3.000 de persoane și 350 de autoturisme. În ziua de marți, punctul a rămas închis, iar publicația notează că nu se știe când va fi reluată traversarea.
Pe malul românesc, coada de camioane s-a întins până în orașul Isaccea, iar unii șoferi au plecat spre Galați pentru a intra în Ucraina prin Republica Moldova. Și pe malul ucrainean au rămas în așteptare numeroase camioane, „multe încărcate cu cereale”, conform relatării.
Tot marți, polițiștii și brigada de geniști a SRI au intervenit pe un câmp la marginea localității Viișoara (Vaslui), unde un localnic a descoperit o dronă, care a fost detonată.
În același timp, ministrul Apărării, Radu Miruță, aflat în Irlanda la o reuniune a miniștrilor Apărării, a anunțat că Slovacia va trimite României „noi capabilități radar de joasă altitudine”, considerate eficiente până la o înălțime cuprinsă între 3.000 și 5.000 de metri. Separat, Ministerul Apărării cumpără cu fonduri SAFE 12 echipamente radar de ultimă generație de la o companie franceză, cu livrări care ar urma să înceapă din aprilie 2027.
De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a avariat intenționat punctul de trecere a frontierei dintre Ucraina și România.
Recomandate
Atacul cu drone asupra punctului vamal Orlivka a suspendat temporar tranzitul spre Isaccea , blocând practic una dintre legăturile de frontieră România–Ucraina și obligând redirecționarea traficului către alte puncte, potrivit Digi24 . În zona Isaccea, mașinile sunt întoarse sau direcționate pe rute alternative, iar timpii de așteptare cresc. Punctul de trecere Orlivka (Ucraina), care face legătura cu Isaccea, a fost lovit cu mai multe drone și a fost distrus, ceea ce a dus la suspendarea formalităților de trecere pentru persoane și mijloace de transport. Digi24 notează că, din perspectiva părții române, vama de la Isaccea este „blocată” în acest moment, pe fondul întreruperii fluxului prin Orlivka. Ce spun autoritățile ucrainene și ce se întâmplă cu traficul Serviciul de frontieră al Ucrainei a anunțat că atacul a vizat punctul de trecere internațional pentru transport cu feribotul „Orlivka”, iar loviturile au afectat clădirea și teritoriul punctului, declanșând incendii care au fost localizate de echipele de intervenție. În consecință, punctul este „temporar închis”, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Grănicerii ucraineni le cer celor care intenționează să traverseze frontiera să țină cont de această situație în planificarea călătoriei, iar partea română a fost informată, conform aceleiași surse. Context operațional și de securitate în zona de graniță În România, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două avioane și un elicopter, mai arată Digi24. Atacul din noaptea respectivă a vizat mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv Kiev, și a provocat „cel puțin 12 morți” și mai mulți răniți, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, imagini ale atacului din regiunea Odesa au circulat pe rețelele sociale, inclusiv din România, fiind surprinse și din zona Isaccea. [...]
România își întărește supravegherea aeriană la granița de est cu radare și personal din Slovacia , într-un demers cu impact operațional direct asupra capacității de monitorizare a zonei unde sunt raportate frecvent drone care se apropie și, uneori, pătrund în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat că Slovacia va trimite în România „radare de joasă altitudine” și personal care să le opereze, pentru monitorizarea graniței estice. În mesajul publicat pe Facebook, Miruță a mulțumit omologului său, Robert Kaliňák , și guvernului slovac pentru aprobarea sprijinului. Ce se schimbă, concret, în teren Din informațiile prezentate, sprijinul slovac include două componente esențiale pentru operare: echipamente de supraveghere : radare de joasă altitudine (destinate detectării țintelor care zboară la altitudini mici); resursă umană : personal care să le utilizeze, ceea ce sugerează o capacitate de punere în funcțiune și exploatare fără a depinde exclusiv de personalul român. Miruță a legat decizia de un apel făcut „la nivelul NATO și la nivelul Uniunii Europene” pentru întărirea supravegherii la frontiera estică. Contextul deciziei: presiunea incidentelor cu drone Ministrul a motivat necesitatea întăririi supravegherii prin faptul că, în zona graniței de est, sunt semnalate frecvent drone care se apropie de frontieră și „uneori chiar pătrund” în spațiul aerian al României. În același mesaj, Miruță a susținut că România și-a făcut în câteva luni „lecții nefăcute de ani buni”, fără ca materialul să ofere detalii tehnice sau un calendar privind instalarea efectivă a radarelor. Unde a fost făcut anunțul Potrivit informațiilor publicate, Radu Miruță se află în Irlanda, la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din UE, unde spune că i-a mulțumit personal ministrului slovac Robert Kaliňák și a insistat asupra importanței cooperării între state. Nu sunt menționate în articol numărul de radare, durata misiunii personalului slovac sau locațiile exacte de amplasare. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
România ar urma să-și schimbe regulile de intervenție împotriva dronelor , dar înainte de modificarea legislației este nevoie de un „concept de apărare” agreat între instituții, inclusiv la nivelul CSAT , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul dezbaterilor din Comisia de apărare a Senatului despre riscurile pe care le ridică dronele și limitele cadrului legal actual. Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , susține că discuția din Senat trebuie tratată ca un punct de plecare, nu ca o concluzie, pentru adaptarea legislației la „amenințările militare” asociate dronelor care ajung pe mare, la țărm sau în interiorul teritoriului național. De ce vrea MAI un „concept” înainte de lege Predoiu argumentează că un nou cadru legislativ ar trebui construit pe baza unei evaluări unitare a riscului și a resurselor existente, nu doar prin modificări punctuale. În viziunea sa, legislația trebuie să țină cont de: natura militară a amenințărilor; cazurile în care drone au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul României; capacitățile de detecție aflate în operarea instituțiilor; logistica, tehnica și bugetele disponibile; obligațiile deja prevăzute în legislația în vigoare. Ce rol își asumă MAI și ce urmează MAI spune că va continua să participe la dezbaterile parlamentare, dacă va fi invitat, cu „misiunea” de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și capacitățile pe care le are, inclusiv în raport cu evenimentele înregistrate. În același timp, Predoiu insistă că schimbarea legilor ar trebui precedată de elaborarea unui concept de apărare privind dronele, realizat prin consultarea tuturor instituțiilor relevante, „inclusiv a CSAT”. MAI ar urma să contribuie la această viitoare „arhitectură de răspuns” și să coopereze cu celelalte instituții, în limitele competențelor sale legale. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari , într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja. „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.” Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române , informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: deficitul și riscul de retrogradare Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”. Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară. Contextul politic și presiunea pe coaliție Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă. În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern. [...]
