Știri
Știri din categoria Diverse
Suspendarea bacului de la Isaccea a blocat un flux de mii de persoane și sute de mașini pe zi, după ce un atac cu drone al Rusiei a vizat în noaptea de luni spre marți zona punctului de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, potrivit Știrile Pro TV. Închiderea temporară a traversării Dunării a generat cozi de camioane și rute ocolitoare pentru transportatori.
Trecerea cu bacul a fost suspendată după ce infrastructura punctului de trecere a fost afectată, iar oamenii rămași pe malul românesc au filmat atacul desfășurat la câteva sute de metri distanță. Un martor surprins în material spune: „Asta e mai aproape! Asta cade direct aici! Asta a dat în vamă!”.
Exploziile s-au produs în Orlivka, iar imagini cu distrugerile din punctul de trecere au fost postate de ucraineni. Ministerul Apărării Naționale (MApN) afirmă că a fost un atac la scară largă și că nicio dronă nu a ajuns pe teritoriul României.
MApN precizează că primele drone au fost detectate de radarele militare la ora 23:30, la 24 km nord-est de Vâlcove (Ucraina). În trei minute, două aeronave F-18 ale Forțelor spaniole au decolat de la Baza Mihail Kogălniceanu pentru monitorizare, iar în județul Tulcea a fost emis un mesaj RO-Alert la ora 23:56.
„De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol, la ora 00:05. Piloții au raportat explozii pe teritoriul ucrainean. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.”
Atacul „s-ar fi încheiat” la ora 01:15, conform relatării din material, iar deflagrațiile s-au auzit de la kilometri distanță, în Isaccea.
Potrivit Gărzii de Coastă, doar săptămâna trecută prin punctul de trecere cu bacul de la Isaccea au trecut zilnic aproximativ 3.000 de persoane și 350 de autoturisme. În ziua de marți, punctul a rămas închis, iar publicația notează că nu se știe când va fi reluată traversarea.
Pe malul românesc, coada de camioane s-a întins până în orașul Isaccea, iar unii șoferi au plecat spre Galați pentru a intra în Ucraina prin Republica Moldova. Și pe malul ucrainean au rămas în așteptare numeroase camioane, „multe încărcate cu cereale”, conform relatării.
Tot marți, polițiștii și brigada de geniști a SRI au intervenit pe un câmp la marginea localității Viișoara (Vaslui), unde un localnic a descoperit o dronă, care a fost detonată.
În același timp, ministrul Apărării, Radu Miruță, aflat în Irlanda la o reuniune a miniștrilor Apărării, a anunțat că Slovacia va trimite României „noi capabilități radar de joasă altitudine”, considerate eficiente până la o înălțime cuprinsă între 3.000 și 5.000 de metri. Separat, Ministerul Apărării cumpără cu fonduri SAFE 12 echipamente radar de ultimă generație de la o companie franceză, cu livrări care ar urma să înceapă din aprilie 2027.
De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a avariat intenționat punctul de trecere a frontierei dintre Ucraina și România.
Recomandate
Ridicarea de urgență a două F-16 arată că România își activează rapid mecanismele de apărare și alertare civilă atunci când apar ținte aeriene în proximitatea graniței, chiar dacă acestea nu intră în spațiul aerian național, potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat marți dimineață mai multe ținte aeriene în Ucraina, în apropierea graniței cu România. Informația a fost transmisă de MApN, iar Digi24 notează că relatarea este preluată de la Agerpres. Ce s-a întâmplat în cursul nopții Conform comunicatului MApN, în jurul orei 03:10 a fost detectată o țintă aeriană la aproximativ 35 de kilometri nord de Chilia. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană la Baza 86 Aeriană Borcea , au decolat pentru monitorizarea situației. Ulterior, alte două ținte au fost detectate în jurul orei 04:20, la 30 de kilometri nord de Periprava. Alertarea populației: mesaje RO-ALERT în nordul județului Tulcea MApN precizează că Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 03:18 a fost transmis un mesaj RO-ALERT . Un nou mesaj RO-ALERT a fost trimis la ora 04:51, după detectarea celorlalte ținte. Ce spune MApN despre spațiul aerian al României În comunicat se arată că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 05:18, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Rusia reaprinde riscul de penurii de combustibil , în pofida mesajelor recente privind evitarea lovirii infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . În noaptea de luni spre marți, o instalație industrială din regiunea Samara (sud-estul Rusiei) a fost vizată de un atac cu drone, iar oficiali ruși au raportat și avarii la clădiri rezidențiale. Guvernatorul regional Viaceslav Fedorișcev a anunțat că aproximativ 40 de drone au fost doborâte, fără victime raportate, fiind citat de agenția Tass, potrivit Agerpres. Presa ucraineană a relatat că ținta industrială ar fi fost o rafinărie de petrol, iar imagini apărute pe rețelele sociale arată un incendiu de amploare în regiunea Samara. De ce contează: combustibilii rămân o vulnerabilitate economică Episodul vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a declarat luni că Rusia și Ucraina ar fi convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părții adverse. Tot Trump spusese duminică că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe motiv că acestea provoacă „o penurie de motorină” la nivel global. În același timp, Zelenski a scris pe X că oprirea atacurilor asupra infrastructurii critice ar putea fi „primul pas de dezescaladare” către pace. Pentru moment, nu a existat o reacție din partea Moscovei, notează Digi24. Alte ținte și contextul escaladării În cursul aceleiași nopți, Ucraina ar fi atacat cu rachete și depozite aparținând retailerului online Ozon în orașul rus Taganrog. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că nu au fost raportate victime, dar au fost avariate: depozite ale unor companii agricole; clădiri rezidențiale; o unitate de învățământ. Digi24 amintește că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra industriei petroliere ruse, ceea ce ar fi contribuit la penurii de combustibil în Rusia. În replică, Moscova a efectuat lovituri punctuale asupra unor instalații energetice din Ucraina, inclusiv asupra unor benzinării. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că drone rusești au lovit capitala Ucrainei în noaptea de luni spre marți: o benzinărie a fost lovită, iar o persoană a fost rănită într-un alt cartier. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
O plângere penală pentru zboruri private scumpe redeschide disputa despre folosirea banilor publici în Ungaria , după ce actuala șefă a diplomației de la Budapesta a reclamat costuri semnificativ mai mari în deplasările externe ale fostului ministru Peter Szijjarto , potrivit Digi24 . Anita Orban, ministrul de externe în funcție, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva predecesorului său, Peter Szijjarto, și a echipei acestuia, acuzându-i că au folosit „cu regularitate” zboruri private costisitoare în locul curselor de linie, relatează Reuters, citată de Digi24. Miza: costuri mai mari și suspiciunea de gestionare defectuoasă a fondurilor Potrivit Anitei Orban, începând din 2022, Szijjarto și delegațiile sale ar fi trecut „sistematic” la zboruri private închiriate sau la avioane ale armatei pentru deplasările oficiale. În analiza invocată de actualul ministru, perioada 2022–2026 ar fi generat cheltuieli de aproape șase ori mai mari, cu 4 miliarde de forinți (12,6 milioane de dolari, aprox. 54,4 milioane lei) peste nivelul pe care l-ar fi implicat zborurile de linie la clasa business. În acest context, Anita Orban susține că faptele „ridică suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor”, care ar fi produs „pierderi semnificative” și ar atrage răspunderea fostei conduceri a ministerului. Reacția lui Viktor Orban : acuzații respinse, apărare pe „respectarea normelor” Fostul premier Viktor Orban respinge acuzațiile, iar purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, afirmă că zborurile lui Szijjarto în deplasările oficiale „au respectat întocmai normele guvernamentale în vigoare”. „În ultimii ani, deplasările în străinătate în cazul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului au fost organizate cu o eficienţă exemplară.” „Prin urmare, Peter Szijjarto merită aprecieri, nu atacuri motivate politic.” Context politic: ofensiva noului guvern împotriva fostului executiv Plângerea este prezentată ca parte dintr-o serie de acțiuni ale noului guvern condus de Peter Magyar împotriva membrilor fostului executiv, pe care îi acuză de corupție, notează Agerpres, citată de Digi24. Ce urmează procedural nu este detaliat în materialul citat: nu sunt menționate termene, pași ai anchetei sau o reacție directă a lui Peter Szijjarto. [...]
OPPO duce Find X10 Pro Max pe piețele internaționale , o decizie care poate mări volumul de vânzări și presiunea concurențială în segmentul premium, potrivit Android Headlines . Modelul Find X10 Pro Max este confirmat pentru lansare în afara pieței de origine, iar telefonul va folosi chipsetul Dimensity 9600 Pro de la MediaTek (procesorul principal al dispozitivului). Pentru OPPO, extinderea internațională a unui vârf de gamă înseamnă, în practică, o miză mai mare pe marje și pe poziționarea brandului în fața rivalilor consacrați din aceeași categorie de preț. Din informațiile publicate, elementul tehnic central este alegerea platformei Dimensity 9600 Pro, ceea ce sugerează o strategie de produs care nu se bazează pe o soluție alternativă de la Qualcomm pentru acest model. Detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, piețele vizate sau preț nu apar în fragmentul de sursă furnizat, astfel că amploarea comercială a extinderii rămâne, deocamdată, neprecizată. [...]
