Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă sancțiuni și costuri mari dacă nu pregătește rapid regulile pentru metan și stocarea CO₂, în condițiile în care producția de gaze ar urma să o ducă pe primul loc în UE, potrivit Digi24. Vicepreședintele ANRMPSG, Ionuț-Sorin Banciu, spune că avantajul resurselor vine „la pachet” cu obligații de investiții și conformare la ținte climatice, inclusiv pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon.
Declarațiile au fost făcute la Future Energy Europe Summit (FEES), unde Banciu a indicat că, deși UE „pare să ridice piciorul de pe accelerație” în tranziția verde, țintele au rămas, inclusiv după aprobarea obiectivului pentru 2040. În acest context, România ar avea o „poziție privilegiată” prin mixul energetic și prin opțiunea politică de a folosi gazul ca „punte” în tranziție.
Potrivit vicepreședintelui ANRMPSG, țintele de stocare geologică a dioxidului de carbon au fost stabilite în funcție de producția de petrol și gaze din perioada 2022–2023. România a avut a doua cea mai mare producție în intervalul respectiv, ceea ce a dus la ținte „pe măsură”.
Un punct important pentru industrie: Banciu a precizat că țintele nu sunt atribuite României ca stat, ci companiilor de petrol și gaze.
ANRMPSG lucrează la două proiecte de ordonanță de urgență, dintre care unul vizează implementarea Regulamentului european privind metanul. Banciu a spus că instituția așteaptă instalarea unui „Guvern stabil, cu puteri depline” pentru a continua discuțiile și a închide decizii considerate dificile.
În ecuație intră și regimul de penalități: sancțiunile ar trebui să fie „proporționale” și „disuasive”, conform Regulamentului, însă interpretările diferă „în funcție de actorii” consultați. În paralel, există deja acte normative privind stocarea geologică a CO₂, iar mai multe proiecte au obținut finanțare sau sprijin de la Comisia Europeană.
România are proiecte pentru identificarea potențialului de stocare geologică a dioxidului de carbon, iar în prima fază ar urma să fie folosite zăcăminte epuizate aflate pe uscat (onshore). Banciu a menționat:
Pe termen ulterior, sunt avute în vedere și opțiuni offshore, respectiv acvifere saline. Vicepreședintele ANRMPSG a amintit că astfel de proiecte funcționează deja în Norvegia, Danemarca, Marea Britanie și Țările de Jos.
Recomandate
O hartă interactivă gratuită inventariază peste 7.000 de castele și structuri istorice din 140 de țări , iar România apare cu zeci de obiective, într-un instrument care poate fi folosit atât pentru planificarea turistică, cât și pentru documentare, potrivit Libertatea . Platforma se numește TheCastlemap și afișează pe hartă structuri istorice împreună cu locațiile lor. Pentru fiecare obiectiv, utilizatorii pot vedea o fotografie, secolul construcției și o scurtă prezentare. Libertatea notează că informația este preluată din portalul turcesc GZT. Ce conține baza de date și cum este ținută „ușoară” pe hartă La momentul redactării știrii, baza de date includea circa 7.000 de obiective din întreaga lume, împărțite astfel: 3.181 de castele 1.453 de fortărețe 1.024 de palate 1.387 de ruine Dezvoltatorii spun că au selectat exemple semnificative istoric și cultural, pentru a evita aglomerarea hărții cu prea multe marcaje, mai ales în Europa, unde există mii de castele și fortificații. Ideea este ca navigarea între țări și regiuni să rămână ușoară. România pe Castlemap: câte obiective apar și ce e „cel mai faimos” România este „bine reprezentată” în atlas, cu: 46 de castele 26 de cetăți 11 „palate și castele” (așa cum sunt descrise în material) 12 ruine Sunt menționate exemple precum Cetatea Alba Iulia, dar și obiective precum Miko, Lazar, Biertan și citadela de la Rupea. În clasamentul de popularitate al platformei, Castelul Bran este indicat drept cel mai faimos din România, pe locul 35 din 7.045 la nivel global, urmat de Palatul Parlamentului și Castelul Peleș. Cum sunt incluse obiectivele și ce țări domină lista Platforma scanează nu doar conținut în limba engleză, ci și pagini Wikipedia în 22 de limbi, ceea ce ar permite includerea unor obiective care nu au o pagină relevantă în engleză. Ca volum de structuri listate, Spania are cele mai multe (500), urmată de Germania (471), Franța (452), Japonia (297) și Anglia (265). În topul de popularitate, pe primul loc este Marele Zid Chinezesc, iar platforma își construiește clasamentul în funcție de frecvența mențiunilor în diferite limbi și de numărul de vizualizări ale paginilor dedicate. În plus, harta include și o secțiune de joc numită „CastleGuessr”, în care utilizatorii trebuie să ghicească pe hartă locația unei imagini aleatorii cu un castel sau palat. [...]
Dacia deschide comenzile în România pentru Sandero Hybrid 155, cu prețuri de la 19.700 euro (aprox. 98.500 lei) și posibil mai jos prin finanțare , potrivit Știrile Pro TV . Miza economică pentru clienți este diferența de cost între achiziția „la listă” și oferta prin Dacia Credit , într-un moment în care Sandero rămâne un model de volum, iar electrificarea intră pentru prima dată în gamă. Modelul Sandero cu motorizarea hybrid 155 CP poate fi cumpărat, cu TVA inclus, de la 19.700 euro (aprox. 98.500 lei) în versiunea Expression și până la 20.700 euro (aprox. 103.500 lei) în versiunea Journey, conform informațiilor transmise de companie și citate în material. Cât costă și ce reducere apare prin Dacia Credit Dacia indică și prețuri mai mici dacă mașina este finanțată prin leasing financiar via Dacia Credit, împreună cu o „reducere de marketing”: Sandero Expression hybrid 155: de la 18.740 euro (aprox. 93.700 lei) Sandero Journey hybrid 155: de la 19.540 euro (aprox. 97.700 lei) În același context, compania menționează că reducerea Dacia Credit este de 660 euro pentru Logan, Sandero, Sandero Stepway și Jogger și, separat, de 300 euro pentru echiparea Expression hybrid 155, respectiv 500 euro pentru echiparea Journey hybrid 155, valabile în luna august. Ce aduce motorizarea Hybrid 155 și ce promite în oraș Potrivit producătorului, tehnologia hybrid 155 permite rularea în oraș „până la 80% din timp” în mod 100% electric, iar pornirea se face întotdeauna în regim electric. Motorizarea hybrid 155 combină un motor pe benzină de 1,8 litri (109 CP), două motoare electrice (50 CP și un starter/generator de înaltă tensiune), o baterie de 1,4 kWh (230 V) și o cutie de viteze automată electrificată, cu 4 trepte pentru motorul termic și 2 pentru propulsia electrică, tehnologie posibilă prin absența ambreiajului, conform comunicatului citat. Echipări și cum se pot face comenzile Nivelul Expression include, între altele, un sistem multimedia cu ecran tactil de 10 inci și instrumentar de bord digital de 7 inci, iar Journey adaugă dotări orientate spre confort și versatilitate, precum climatizare automată, acces „mâini libere”, cameră video pentru marșarier și sisteme extinse de asistență la condus. Clienții vor putea comanda Sandero hybrid 155 și online, mai precizează compania. În context, Dacia amintește că Sandero a fost cea mai vândută mașină nouă în Europa în 2024 și 2025 . [...]
Declarația lui Donald Trump despre „controlul total” al SUA asupra Strâmtorii Ormuz ridică miza riscului geopolitic pentru piața petrolului , într-un moment în care ruta este descrisă ca fiind blocată de Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe rețeaua Truth Social , sugerează o strategie de presiune pe termen lung asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor de transport și a volatilității la energie. Trump a susținut că SUA „dețin controlul total” asupra Strâmtorii Ormuz și că intenționează să îl mențină, descriind blocada navală drept „un zid de oțel” și afirmând că „Iranul nu poate face absolut nimic în această privință”. De ce contează pentru economie: o arteră critică pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca „arteră strategică pentru comerțul mondial cu petrol”, iar orice escaladare în jurul controlului și accesului în zonă se traduce, de regulă, în prime de risc mai mari în prețuri și în costuri suplimentare pentru asigurări și transport maritim. În material se menționează că Iranul blochează strâmtoarea, în timp ce SUA impun un blocaj asupra porturilor iraniene, informație atribuită publicației franceze Le Figaro. Mesajul politic: presiune economică, nu ofensivă militară Potrivit aceleiași relatări, Trump a indicat că se concentrează pe „presiunea economică pe termen lung” asupra Teheranului și că nu mai vorbește despre noi ofensive militare sau diplomatice. În același mesaj, el a făcut afirmații despre capacitățile Iranului și despre situația internă, inclusiv că soldații „nu sunt plătiți”, că Garda Revoluționară Islamică (IRGC) ar fi „decimată” și că „conducerea” ar fi „incertă”. Trump a mai susținut că Iranul „nu are bani” și a invocat o inflație care „ar fi de 300%” în țară, fără ca materialul să indice o confirmare independentă a acestor cifre. [...]
Grok Bot mută automatizarea muncii în cloud, cu execuție de sarcini chiar și când dispozitivul e închis , printr-o aplicație disponibilă în beta pe macOS și iOS, potrivit Mobilissimo . Miza practică este operațională: nu mai vorbim doar de răspunsuri într-un chat, ci de delegarea unor fluxuri de lucru complete către un agent AI care rulează pe un „computer” dedicat în cloud. Ce se schimbă față de un chatbot obișnuit Diferența centrală, conform articolului, este că fiecare „Bot” primește acces la un computer în cloud și se poate autentifica în aplicațiile, site-urile și instrumentele folosite deja de utilizator. SpaceX AI susține că agentul poate duce o sarcină „de la început până la final” și revine la utilizator atunci când are nevoie de aprobare. În practică, asta înseamnă că agentul poate continua să lucreze și atunci când laptopul este închis, pentru că execuția nu depinde de dispozitivul local. „Îi arăți o dată cum lucrezi”, apoi repetă procesul Grok Bot păstrează contextul conversațiilor și poate învăța preferințele utilizatorului privind modul de executare a unor operațiuni. Publicația notează și posibilitatea de a-i arăta un flux de lucru: agentul urmărește pașii, îi salvează ca rutină și îi poate reproduce ulterior. SpaceXAI oferă și exemple de utilizare internă, între care: actualizarea CRM-urilor (sisteme de gestionare a relațiilor cu clienții), pregătirea mesajelor către clienți, procesarea facturilor primite prin Gmail, reproducerea unor bug-uri și deschiderea tichetelor aferente. Articolul punctează și reversul: pentru astfel de sarcini, utilizatorul trebuie să acorde acces la conturi și instrumente cu date reale, ceea ce ridică problema încrederii, nu doar a performanței. Lucru în paralel, cu mai mulți agenți O altă funcție menționată este rularea simultană a mai multor instanțe Grok Bot. Agenții își pot transmite context între ei, își pot împărți sarcinile și pot fi adăugați în aceeași conversație. Un Bot poate coordona alți agenți specializați, de exemplu, pe recrutare, cheltuieli, suport sau dezvoltare software. Cine are acces și cât costă Grok Bot este disponibil, deocamdată, în beta pentru abonații: SuperGrok Heavy , Cursor Ultra , Cursor Teams Premium . În material sunt menționate și prețurile pentru planurile Cursor: Cursor Ultra: 200 de dolari pe lună (aprox. 920 lei), Cursor Teams Premium: 120 de dolari per utilizator pe lună (aprox. 550 lei). Aplicația este disponibilă pentru macOS, iOS și alte platforme desktop, iar versiunea Android este anunțată „pentru mai târziu”, fără un termen precizat. Context: apropierea SpaceX și Cursor Lansarea vine la câteva luni după acordul prin care SpaceX a decis să cumpere compania din spatele Cursor pentru 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei), conform articolului. În acest context, Grok Bot este prezentat ca o extindere a ideii de agent autonom dincolo de programare, cu accent pe executarea efectivă a muncii, nu doar pe conversație. [...]
Refuzul ministrului Apărării de la Chișinău de a prelua o întrebare în rusă reaprinde tensiunile legate de limba oficială în instituțiile statului , într-un episod care poate influența modul în care autoritățile gestionează comunicarea publică într-un context politic sensibil, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi , a întrerupt o jurnalistă de la NewsMaker care îi adresa o întrebare în limba rusă și i-a spus, în română, „Nu vă înțeleg”. După ce întrebarea a fost reformulată în română, ministrul a răspuns și a felicitat-o pentru folosirea „limbii de stat”, conform relatării preluate de Digi24 de la News.ro. Incidentul s-a produs miercuri, la o conferință de presă organizată după ședința Guvernului. Jurnalista Alexandra Mereuță a început întrebarea în rusă („Domnule Nosatîi, să ne spuneți…”), însă ministrul a intervenit înainte ca aceasta să o finalizeze. „Nu vă înțeleg” După reformularea întrebării în română, Nosatîi a răspuns și a adăugat: „Cu mare drag şi mulţumesc frumos că vorbiţi în limba de stat, limba română. O vorbiţi foarte bine” Contextul: ministrul declară în CV că vorbește rusa Digi24 notează că, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Anatolie Nosatîi indică drept limbă maternă româna și menționează că vorbește și limba rusă, precum și limba engleză. În același document sunt menționate și studii militare urmate timp de patru ani în Ucraina, în anii ’90, inclusiv cursuri la Kiev și Odesa. Reacția redacției NewsMaker Redacția NewsMaker a reacționat public la gestul ministrului, publicând un „disclaimer” în care condamnă discriminarea, xenofobia și limbajul urii și respinge „manipulările îndreptate către divizarea oamenilor” în funcție de criterii precum naționalitatea, etnia, limba sau religia. Digi24 mai precizează că NewsMaker are două versiuni ale site-ului, în limba română și în limba rusă, cu conținut în general similar. Publicația este descrisă ca având un ton echidistant și oferind context, iar în a doua jumătate a anului 2025 s-a clasat pe primul loc în Republica Moldova la capitolul credibilitate, potrivit evaluării Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). [...]
Reducerea cu 50% a taxelor de tranzit feroviar prin R. Moldova scade costurile logistice pentru exportatorii ucraineni și poate muta o parte mai mare din fluxurile de marfă de pe rutele maritime vulnerabile spre calea ferată, potrivit Digi24 . Măsura a intrat în vigoare din 10 august și se aplică până la finalul anului 2026, în baza unor acorduri dintre Ucraina și Republica Moldova. Premierul ucrainean Serghei Korețki a prezentat decizia drept o soluție pentru exportatori „în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră”. „Aceasta este încă o soluţie practică pentru exportatorii ucraineni în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră.” Acordurile au fost încheiate după discuții recente cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, conform unui comunicat al guvernului ucrainean, citat în material. Korețki a mulțumit Chișinăului pentru deciziile adoptate și a spus că cele două guverne lucrează la extinderea cooperării. Ce se schimbă operațional: și ruta Kiev–Chișinău Pe lângă reducerea tarifelor de tranzit, din 17 august va fi modificat traseul trenului Kiev–Chișinău. Potrivit premierului ucrainean, schimbarea ar urma să facă transferurile către Aeroportul din Chișinău „mai convenabile și semnificativ mai rapide”. Context: cerealele, tot mai mult pe ruta feroviară În paralel, Ucraina ia în calcul transportul cerealelor pe calea ferată, prin Republica Moldova, ca alternativă considerată mai sigură decât exportul maritim și a cerut un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat surse din ambele țări pentru Reuters , menționează articolul. [...]
