Știri
Știri din categoria Diverse
Meta se confruntă cu un risc juridic și de conformitate în SUA după ce zeci de angajați acuză compania că ar fi folosit sisteme de inteligență artificială pentru a-i selecta la concedieri, afectând disproporționat persoane aflate în concediu de maternitate sau medical, potrivit Digi24, care citează The Guardian.
Acțiunea în instanță a fost depusă de zeci de angajați și a fost deschisă la o instanță federală din Districtul de Nord al Californiei. Plângerea vizează un val de concedieri colective de aproximativ 8.000 de persoane, anunțat de Meta la începutul acestui an.
Potrivit plângerii, Meta ar fi folosit „o serie de sisteme interne de inteligență artificială” pentru a evalua și clasifica angajații care urmau să fie incluși pe lista de concedieri. Printre elementele invocate se numără evaluări de performanță realizate cu ajutorul AI și date despre activitatea angajaților, inclusiv apăsările de taste.
Reclamanții susțin că mecanismul ar fi dezavantajat angajații aflați în concedii protejate prin lege (maternitate sau concediu medical, inclusiv în contextul unei dizabilități), deoarece:
În proces sunt menționate și exemple punctuale, inclusiv cazul unei cercetătoare aflate în concediu prenatal aprobat, informată că va fi concediată cu două zile înainte de a naște, precum și cazul unui manager care spune că a fost concediat în a 16-a zi de concediu medical.
Reclamanții solicită o hotărâre preliminară care să oprească finalizarea concedierilor până la soluționarea acuzațiilor. Ei cer și măsuri reparatorii, care ar putea include reangajarea, plata retroactivă a salariilor, compensarea acțiunilor și beneficiilor pierdute și alte despăgubiri.
Meta respinge acuzațiile și afirmă că deciziile au fost luate de oameni, nu de inteligența artificială. Declarația transmisă publicației The Guardian este redată de Digi24:
„Aceste acuzații sunt nefondate și nu se bazează pe fapte. Deciziile privind gestionarea personalului și organizarea companiei au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială.”
Cazul se suprapune peste o dezbatere mai amplă în SUA despre folosirea „sistemelor automatizate de luare a deciziilor” în relațiile de muncă, pe fondul riscurilor de discriminare și al problemelor de confidențialitate. Digi24 notează că mai multe state americane, inclusiv California, Colorado și Illinois, au adoptat în ultimii ani legi sau reglementări pentru a proteja angajații de discriminarea asociată utilizării inteligenței artificiale.
Separat, în plângere este invocat și un program de monitorizare a angajaților cu ajutorul AI, introdus de Meta la începutul acestui an, care ar fi urmărit inclusiv tastele apăsate, mișcările mouse-ului și istoricul de navigare, precum și mesaje, e-mailuri și date de localizare de pe dispozitivele companiei. Procesul susține că programul ar fi fost lansat discret și fără acordul angajaților.
Ce urmează depinde de deciziile instanței privind cererea de suspendare a concedierilor și de modul în care vor fi evaluate, juridic, criteriile și instrumentele folosite în selecție, pe fondul cadrului de reglementare în schimbare privind utilizarea AI în deciziile de personal.
Recomandate
Acuzațiile Berlinului privind un atac cu drone la Leipzig ridică miza de securitate pentru UE și NATO , după ce Vladimir Putin a respins public responsabilitatea Rusiei și a cerut „dovezi”, într-un schimb de poziții care prefigurează o înăsprire a răspunsului european, potrivit Știrile Pro TV . Ursula von der Leyen a descris incidentul de la Leipzig drept „o nouă escaladare” pe teritoriul Uniunii Europene, atribuită direct Rusiei, după ce Berlinul a acuzat Moscova că s-ar afla în spatele unei tentative eșuate de atac cu drone asupra unui aeroport german. În același registru, șefii NATO și ai Comisiei Europene au avertizat că Rusia devine „din ce în ce mai nesăbuită” și au transmis că vor răspunde acestei „noi normalități”. „Dacă acest atac ar fi reușit, ar fi provocat pagube enorme și, posibil, chiar pierderi de vieți omenești. A fost un atac realizat cu materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul Uniunii Europene. Nu vom tolera acest lucru. Europa și NATO nu doar că își vor menține presiunea asupra Rusiei. O vom intensifica și nu ne vom opri.” Poziția Moscovei: „Au plantat niște probe” Vladimir Putin a respins acuzațiile Germaniei și a sugerat că ar fi vorba despre probe „plantate”, legând subiectul de politica internă germană și de situația cancelarului. „Cancelarul Germaniei se confruntă cu o situație politică internă dificilă. Nu se bucură de încrederea cetățenilor săi. Iar motivul este clar: nu apără interesele naționale, ci renunță la acestea. Este necesar să ne opunem «Rusiei agresive», nu-i așa? Dar unde sunt dovezile? Ei bine, poftim - au plantat niște probe.” Ce spun autoritățile germane despre incidentul de la Leipzig Potrivit informațiilor prezentate, pe 4 august, pe Aeroportul Leipzig (estul Germaniei) a fost descoperită o dronă care transporta un dispozitiv exploziv, în apropierea unor avioane cargo ucrainene. Dispozitivul nu a explodat deoarece detonatorul „ar fi fost defect”, iar anchetatorii suspectează că o a doua dronă s-a ciocnit de un avion cargo din apropiere. O a treia dronă „ar fi fost găsită” în apropierea aeroportului, la 10 zile după incident. Ministrul german de Externe, Johan Wadephul, a calificat acțiunea drept „atac hibrid” și a spus că Rusia „trebuie să suporte consecințele”. „Rusia a escaladat situația și a desfășurat acest atac hibrid. Iar acum Rusia trebuie să suporte consecințele.” Context: alte incidente investigate ca posibil sabotaj În paralel, poliția a închis gara din Augsburg după o explozie produsă în apropiere. Autoritățile au transmis că un obiect neidentificat a explodat într-un pasaj din vecinătate, rănind ușor două persoane, o fată de 17 ani și un băiat de 18 ani, ambii cetățeni ucraineni. Totodată, sunt investigate ca posibile acte de sabotaj două incidente care au perturbat distribuția energiei electrice în vestul și estul Germaniei: dispozitive explozive găsite la o stație electrică din apropierea unei centrale pe cărbune și, separat, un scurtcircuit provocat deliberat care a scos din funcțiune mai multe linii electrice lângă Köln. În lipsa unor detalii suplimentare despre probele invocate de Berlin, miza imediată rămâne una de reglementare și securitate: cum își calibrează UE și NATO răspunsul la ceea ce oficialii europeni descriu drept o „nouă normalitate” a atacurilor pe infrastructură pe teritoriul Uniunii. [...]
Identificarea a doi suspecți pe baza ADN-ului ridică miza de securitate pentru un nod logistic-cheie al Germaniei și NATO , după incidentul cu o dronă încărcată cu explozibili descoperită la aeroportul din Leipzig , potrivit Știrile Pro TV . Poliția criminală germană a identificat ADN-ul a doi bărbați cu pașapoarte rusești, suspectați că au adus drona cu explozibil pe aeroport. Urmele ar fi fost găsite de poliția științifică în și în împrejurimile aeroportului, inclusiv pe dronă, pe o cutie de conserve umplută cu explozibili și pe o antenă fixată pe un arbore. Cine sunt suspecții și cum ar fi ajuns în Germania Conform informațiilor relatate de trei publicații germane (Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR) și citate de AFP, primul suspect ar fi de naționalitate belarusă, dar ar deține și pașaport rusesc. Acesta ar fi intrat în spațiul Schengen cu o viză turistică italiană eliberată la Minsk și ar fi fost deja remarcat pentru infracțiuni comise în țările baltice, potrivit acelorași surse. Al doilea suspect ar deține, potrivit NDR și WDR, un pașaport leton și unul rusesc, iar potrivit SZ ar fi născut în Rusia. El ar fi avut rol de responsabil de logistică și instructor pentru planificarea atacului; ar fi sosit la sfârșitul lui iulie în Germania prin aeroportul din Berlin, ar fi închiriat o mașină pentru a se deplasa în regiunea Leipzig și ar fi părăsit țara cu două zile înainte de presupusul atac. Identificarea ar fi fost posibilă și prin corelarea bazelor de date europene, care ar fi indicat corespondențe în Lituania și Finlanda, completate de informații ale serviciilor de informații, potrivit surselor citate. De ce contează: Leipzig, platformă militară și țintă în „războiul hibrid” Germania a acuzat Rusia că a trimis drona încărcată cu explozibil la începutul lui august pe aeroportul din Leipzig, descris ca o platformă militară importantă pentru armata germană și pentru NATO. Drona a fost descoperită în zona securizată a operațiunilor de marfă, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar un al doilea dispozitiv ar fi lovit un avion-cargo al DHL câteva minute mai târziu, potrivit presei germane. Tot presa germană menționează că o altă dronă ar fi fost găsită ulterior în apropierea aeroportului, cu urme de substanțe explozive. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt , a spus că „anchetele polițienești, modurile de operare și informațiile serviciilor de informații” germane demonstrează „o responsabilitate rusească” în tentativa de atentat. Ce urmează: retorsiuni și escaladare diplomatică Germania a anunțat marți măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, după acuzațiile legate de incidentul de la Leipzig. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile, iar diplomația rusă a anunțat miercuri că l-a convocat pe însărcinatul de afaceri german la Moscova. În context mai larg, de la începutul războiului din Ucraina (februarie 2022), Germania și alte state europene atribuie frecvent Kremlinului operațiuni de destabilizare, spionaj și sabotaj pe teritoriul lor, notează materialul. [...]
Tensiunile Berlin–Moscova intră într-o zonă cu efecte directe asupra relațiilor economice și culturale , după ce Germania a anunțat măsuri punitive în urma incidentului cu o dronă descoperită la aeroportul din Leipzig , iar Kremlinul a acuzat Berlinul că „urmează calea unei escaladări”, potrivit Digi24 . Reacția a venit prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Germania nu a prezentat dovezi pentru acuzațiile la adresa Rusiei și că astfel de afirmații „ar trebui să fie susținute într-un fel sau altul”, potrivit agenției ruse Interfax, citată în articol. Peskov a reiterat că Rusia a negat constant orice implicare în cazul dronei de la Leipzig. În același timp, Moscova a indicat Kievul drept beneficiar al „instigării sentimentelor anti-ruse” în legătură cu ceea ce Rusia numește un „atac hibrid”. Ce măsuri a anunțat Germania Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, și ministrul de Externe, Johann Wadephul, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incident și au anunțat marți seara măsuri punitive, potrivit informațiilor din material: închiderea consulatului rus din Bonn ; rezilierea contractului institutului cultural „Casa Rusiei” din Berlin. Răspunsul anunțat de Moscova Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru dpa că Moscova va impune sancțiuni, „ca și în cazurile anterioare”. Într-o postare pe Telegram, Zaharova a pus sub semnul întrebării alegerea datei, făcând trimitere la aniversarea declanșării celui de-al Doilea Război Mondial de către Germania. Materialul mai notează că unii membri ai conducerii de la Moscova l-au numit în repetate rânduri pe cancelarul Friedrich Merz „Fritz”, un termen peiorativ folosit pentru a-i desemna pe germani. De ce contează Dincolo de disputa politică, măsurile anunțate de Berlin — închiderea unui consulat și rezilierea unui contract pentru un institut cultural — indică o deteriorare instituțională a relației bilaterale, cu potențial de extindere spre alte restricții. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul exact al sancțiunilor pe care Rusia spune că le va adopta. [...]
Vladimir Putin a negat un nou val de mobilizare și a anunțat pregătirea unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, într-un mesaj care ridică miza operațională a războiului și riscul de întreruperi extinse de electricitate și încălzire în sezonul rece, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, unde Putin a fost întrebat despre zvonuri privind o posibilă mobilizare după viitoarele alegeri pentru Duma de Stat. El a respins scenariul, numindu-l „o absurditate totală” și „un atac informațional împotriva Rusiei”, relatează Kyiv Independent . „Este o prostie absolută. Este un atac informațional împotriva Rusiei.” Ținta: infrastructura energetică a Ucrainei În aceeași conferință, Putin a spus că a dat instrucțiuni armatei ruse să pregătească „lovituri masive” asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, prezentate drept represalii pentru atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și a altor infrastructuri. Potrivit lui Putin, pe 1 septembrie ar fi fost informat că un număr mare de drone ucrainene au încercat să treacă de apărarea aeriană din jurul Moscovei și Sankt Petersburgului și să lovească trei rafinării de petrol. „Ținând cont de toate acestea... forțele armate ale Rusiei au primit instrucțiuni să pregătească și să lanseze lovituri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei. Ei ne lovesc pe noi, vor primi un răspuns.” Context: mobilizarea, subiect recurent în 2026–2027 Declarațiile vin după avertismente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care, potrivit materialului citat, a susținut că Moscova ar intenționa să recruteze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. În acest context, negarea publică a unei noi mobilizări este însoțită de o escaladare verbală pe componenta de lovituri asupra energiei. Rusia a vizat în mod repetat rețeaua electrică și alte infrastructuri energetice civile ale Ucrainei de la invazia pe scară largă din 2022, iar atacurile s-au intensificat în lunile reci, pe fondul încercărilor de a perturba alimentarea cu electricitate și încălzirea, mai notează publicația. Separat, Ministerul Apărării din Rusia a amenințat recent cu noi atacuri la scară largă asupra sectorului energetic ucrainean, tot ca represalii pentru lovituri asupra infrastructurii energetice și de combustibil a Rusiei. [...]
Vladimir Putin își leagă „pacea” de o escaladare militară , susținând că Rusia vrea să încheie războiul, nu să îl „înghețe”, în timp ce vorbește despre noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, potrivit Digi24 . Președintele rus a respins ideea unei înghețări a conflictului, discutând propunerea formulată în iulie de președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev . Putin a spus că Moscova urmărește „să pună capăt războiului” și „să instaureze o pace durabilă” atât în Ucraina, cât și în Europa, declarații atribuite agenției TASS și preluate de News.ro. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia este pregătită pentru negocieri „cu oricine dorește acest lucru”, dar a prezentat conducerea ucraineană drept „teroriști” și a susținut că „nu este posibil să se negocieze” cu astfel de actori, în contextul atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei. Putin a recunoscut că aceste atacuri au produs „pagube reale” și a indicat dronele drept o problemă majoră. Mesajul operațional: presiune pe front și ținte energetice Putin a declarat că Rusia avansează pe câmpul de luptă și a spus că avansurile rusești „se accelerează”. Totodată, a afirmat că forțele Moscovei se pregătesc să lanseze atacuri masive împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. El a mai susținut că trupele ruse au capturat 270 km pătrați din regiunea Donețk în august și că două grupuri mari de trupe ucrainene ar fi fost înconjurate. Reuters, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații, potrivit News.ro. Negocieri blocate și semnale de presiune economică După „patru ani și jumătate de război”, Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina, mai notează articolul. Negocierile de pace mediate de Washington au fost întrerupte în februarie, după ce Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul. Materialul mai menționează că sondajele indică o oboseală în creștere în Rusia față de război și că există voci influente care avertizează asupra presiunii asupra economiei ruse, însă Putin a adoptat un ton „încrezător și agresiv” în prezentarea situației de pe front. În paralel, Putin a catalogat drept „o absurditate totală” zvonurile privind o nouă mobilizare militară. De asemenea, a numit „secret militar” posibilitatea ca unități de producție de armament pentru armata ucraineană din Regatul Unit să devină ținte pentru armata rusă. [...]
AUR condiționează votul pentru Executiv de intrarea la guvernare , o poziționare care prelungește incertitudinea politică și complică formarea unei majorități stabile, cu efecte directe asupra capacității statului de a lua decizii pe termen mediu. Declarațiile au fost făcute de George Simion într-o conferință de presă la Parlament, potrivit Digi24 . Liderul AUR a spus că partidul „nu va fi instalat niciun Guvern cu voturile AUR, fără ca AUR să participe la această guvernare” și a reluat solicitarea pentru alegeri anticipate . În același mesaj, Simion a susținut că este nevoie de „o majoritate parlamentară stabilă și un guvern pe următorii patru ani”, argumentând că un guvern instalat „acum” ar „adânci criza” și nu ar îmbunătăți viața românilor. Presiune pe negocierile pentru majoritate și pe calendarul politic Prin condiționarea explicită a votului, AUR își fixează o linie de negociere care reduce spațiul pentru formule de guvernare ce ar depinde de sprijin parlamentar punctual. În același timp, solicitarea de anticipate indică faptul că partidul nu mizează pe o soluție rapidă în actuala configurație. Atac la nominalizările pentru premier și acuzații la adresa președintelui Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru ultimele două nominalizări pentru funcția de prim-ministru, menționând numele Eugen Tomac și Adrian Veștea. El a afirmat că „nu este nicio diferență” între guvernul demis și „surogate de Guvern” și a acuzat că președintele „încalcă Constituția României” prin faptul că ar exclude AUR din consultări. Critici și pentru Ilie Bolojan după moțiunea de cenzură Liderul AUR l-a atacat și pe Ilie Bolojan, spunând că acesta nu a renunțat încă la funcția de prim-ministru, deși a fost demis în urma moțiunii de cenzură. În final, Simion a reluat ideea revenirii la vot, afirmând că „trebuie să ne întoarcem cât mai repede la urne”, pe care a prezentat-o drept „soluția” în actualul context politic. [...]
