Știri
Știri din categoria Diverse
Meta se confruntă cu un risc juridic și de conformitate în SUA după ce zeci de angajați acuză compania că ar fi folosit sisteme de inteligență artificială pentru a-i selecta la concedieri, afectând disproporționat persoane aflate în concediu de maternitate sau medical, potrivit Digi24, care citează The Guardian.
Acțiunea în instanță a fost depusă de zeci de angajați și a fost deschisă la o instanță federală din Districtul de Nord al Californiei. Plângerea vizează un val de concedieri colective de aproximativ 8.000 de persoane, anunțat de Meta la începutul acestui an.
Potrivit plângerii, Meta ar fi folosit „o serie de sisteme interne de inteligență artificială” pentru a evalua și clasifica angajații care urmau să fie incluși pe lista de concedieri. Printre elementele invocate se numără evaluări de performanță realizate cu ajutorul AI și date despre activitatea angajaților, inclusiv apăsările de taste.
Reclamanții susțin că mecanismul ar fi dezavantajat angajații aflați în concedii protejate prin lege (maternitate sau concediu medical, inclusiv în contextul unei dizabilități), deoarece:
În proces sunt menționate și exemple punctuale, inclusiv cazul unei cercetătoare aflate în concediu prenatal aprobat, informată că va fi concediată cu două zile înainte de a naște, precum și cazul unui manager care spune că a fost concediat în a 16-a zi de concediu medical.
Reclamanții solicită o hotărâre preliminară care să oprească finalizarea concedierilor până la soluționarea acuzațiilor. Ei cer și măsuri reparatorii, care ar putea include reangajarea, plata retroactivă a salariilor, compensarea acțiunilor și beneficiilor pierdute și alte despăgubiri.
Meta respinge acuzațiile și afirmă că deciziile au fost luate de oameni, nu de inteligența artificială. Declarația transmisă publicației The Guardian este redată de Digi24:
„Aceste acuzații sunt nefondate și nu se bazează pe fapte. Deciziile privind gestionarea personalului și organizarea companiei au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială.”
Cazul se suprapune peste o dezbatere mai amplă în SUA despre folosirea „sistemelor automatizate de luare a deciziilor” în relațiile de muncă, pe fondul riscurilor de discriminare și al problemelor de confidențialitate. Digi24 notează că mai multe state americane, inclusiv California, Colorado și Illinois, au adoptat în ultimii ani legi sau reglementări pentru a proteja angajații de discriminarea asociată utilizării inteligenței artificiale.
Separat, în plângere este invocat și un program de monitorizare a angajaților cu ajutorul AI, introdus de Meta la începutul acestui an, care ar fi urmărit inclusiv tastele apăsate, mișcările mouse-ului și istoricul de navigare, precum și mesaje, e-mailuri și date de localizare de pe dispozitivele companiei. Procesul susține că programul ar fi fost lansat discret și fără acordul angajaților.
Ce urmează depinde de deciziile instanței privind cererea de suspendare a concedierilor și de modul în care vor fi evaluate, juridic, criteriile și instrumentele folosite în selecție, pe fondul cadrului de reglementare în schimbare privind utilizarea AI în deciziile de personal.
Recomandate
Satya Nadella cere reguli mai echilibrate pentru datele folosite de IA , avertizând că actualul model îi face pe clienți să plătească „de două ori” – cu bani și cu propriile informații, potrivit Digi24 . Mesajul are miză directă pentru companii: pe măsură ce adoptă soluții de inteligență artificială, riscul ca date sensibile să ajungă la furnizori devine un cost implicit al tehnologiei. Nadella scrie, într-o postare pe blogul oficial al Microsoft , că IA funcționează mai bine când are „un context bogat”, adică atunci când cunoaște mai multe despre utilizator. În mediul corporate, acest lucru înseamnă că sistemele pot învăța din fiecare comandă și feedback „cum funcționează fiecare firmă”, ceea ce ridică problema expunerii unor informații care pot ajunge să fie tratate drept secrete comerciale. „Prețul dublu” al IA, din perspectiva clienților Avertismentul șefului Microsoft pleacă de la ideea că utilizatorii suportă două tipuri de costuri: costul financiar al accesului la soluțiile de inteligență artificială; costul „în date”, prin furnizarea de informații personale sau de business care îmbogățesc contextul de funcționare al modelelor. În această logică, Nadella consideră problematic faptul că producătorii de IA pot câștiga atât din vânzarea tehnologiei, cât și din acumularea de date, păstrând în același timp controlul complet asupra modelelor. Propunerea: dreptul clienților de a „distila” modelele În același text, Nadella susține că, dacă producătorii de IA au libertatea de a folosi conținutul disponibil pe internet pentru antrenarea modelelor, atunci și clienții ar trebui să aibă dreptul de a „distila” IA-ul. Publicația explică „distilarea” ca folosirea informațiilor generate de IA pentru a înțelege cum funcționează un model, cu scopul de a crea un model nou, mai ieftin, bazat pe cel „distilat”. „Nu este corect”, spune Nadella, referindu-se la situația în care producătorii de IA câștigă și bani, și date, în timp ce controlează complet modelele oferite. Context: Microsoft este și furnizor major de IA Digi24 notează că Microsoft este unul dintre marii producători de inteligență artificială și, în același timp, investitor în Anthropic, companie descrisă în articol ca având „cele mai performante modele la ora actuală”. Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă avertismentul va fi urmat de o schimbare concretă de politică comercială sau de produs; deocamdată, mesajul funcționează ca un semnal că disputa privind drepturile asupra datelor și asupra reutilizării modelelor ar putea deveni o temă centrală în relația dintre furnizorii de IA și clienții lor, mai ales în zona corporate. [...]
Un posibil „super El Niño” ar putea împinge în sus prețurile globale la alimente pentru mai mulți ani , pe fondul riscului de secetă, valuri de căldură și precipitații extreme care pot afecta producția agricolă și lanțurile de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează evaluări ale unor instituții și companii de analiză. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a prognozat la începutul lunii iulie că actualele condiții El Niño vor „deveni rapid mai puternice în lunile următoare”, crescând probabilitatea de fenomene meteo extreme în multe regiuni. În paralel, Administrația Națională Oceanografică și Atmosferică (NOAA) din SUA a indicat o probabilitate de 81% pentru un El Niño „foarte puternic” în intervalul octombrie–decembrie, care s-ar putea număra printre cele mai mari evenimente de acest tip din înregistrările istorice ce datează din 1950. De ce contează pentru prețuri: șocuri pe producție și pe lanțurile de aprovizionare Miza economică este că un episod El Niño de intensitate ridicată poate perturba simultan producția agricolă și fluxurile de transport și distribuție, ceea ce se traduce, de regulă, în presiune pe prețuri. În material sunt menționate mai multe estimări și scenarii: Conform unei analize Goldman Sachs, citată de The Guardian, El Niño ar putea duce la o creștere de 15,8% a prețurilor globale ale produselor alimentare, creștere care ar putea fi „pe deplin realizată” până în a doua jumătate a anului 2028 . Banca Mondială a avertizat că un El Niño sever ar putea agrava problemele existente din lanțul de aprovizionare cu alimente, deja afectate de un deficit de petrol, gaze și îngrășăminte, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Schroders Wealth Management a indicat că, dacă s-ar menține corelațiile anterioare, un El Niño foarte puternic ar putea implica o dublare a prețurilor globale la alimente față de nivelurile actuale „în următorul an sau cam așa ceva”, potrivit unui raport publicat la mijlocul lunii iunie. Risilience, firmă de analiză a riscurilor climatice, descrie un scenariu „extrem” cu o scădere a producției agricole globale de 14,3% , pierderi de producție de aproximativ 342,2 miliarde de dolari (aprox. 1.541 miliarde lei ) și „șocuri de prețuri” între 10% și 50% pentru principalele culturi alimentare. Unde ar putea lovi mai tare și ce produse sunt în vizor Chris Barrett, profesor la Universitatea Cornell, a spus că regiuni precum Australia, Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar putea resimți cele mai severe efecte, ceea ce ar putea împinge în sus prețurile la grâu, orez și ulei de palmier în lunile următoare. În același timp, el a punctat că stocurile globale de cereale sunt „relativ mari” după recoltele bune de anul trecut, ceea ce ar putea oferi un tampon pentru absorbția unei părți din șoc, „dacă este gestionat bine”. Joseph Balagtas, profesor la Universitatea Purdue, a atras atenția că efectul asupra prețurilor „va depinde de recoltă” și că fructele și legumele , produse în regiuni relativ concentrate, pot transmite mai repede efectele meteo locale în prețurile din retail. El a indicat și o preocupare majoră legată de orez , având în vedere dependența producției de ploile musonice sezoniere. „Dacă El Niño perturbă aceste ploi, cea mai mare preocupare nu este disponibilitatea alimentelor la nivel global, ci securitatea alimentară și accesibilitatea acestora în țările în care gospodăriile depind de orezul produs local.” Context: ce este El Niño și de ce poate amplifica inflația alimentară El Niño este un tipar climatic asociat cu temperaturi neobișnuit de ridicate la suprafața oceanului în centrul și estul Pacificului tropical, care poate perturba vremea la nivel global. Programul Alimentar Mondial (PAM) arată că fenomenul poate aduce secetă în unele regiuni și inundații severe în altele, afectând culturile, animalele și infrastructura, cu efecte în producția alimentară și în funcționarea piețelor. În acest context, experții citați în material indică faptul că, dincolo de șocul meteo, dinamica prețurilor alimentare rămâne legată și de factori precum accesul furnizorilor la energie, forță de muncă și comerț, ceea ce poate prelungi sau amplifica efectele în inflația alimentară. [...]
CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul demis putea adopta OUG SAFE , o miză care poate redesena limitele în care un executiv aflat în regim de „administrare curentă” mai poate legifera și, implicit, poate influența predictibilitatea cadrului normativ. Potrivit Digi24 , Curtea Constituțională analizează cererea lui Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, legat de ordonanța care vizează programul SAFE. Judecătorii CCR sunt așteptați să se pronunțe miercuri, după ce au amânat de două ori o decizie în acest dosar. Sesizarea îl are ca autor pe Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și lider PSD. Ce contestă Sorin Grindeanu și de ce contează pentru regulile de legiferare În cererea depusă la CCR, Grindeanu solicită constatarea faptului că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui guvern demis prin moțiune de cenzură. În consecință, el cere și stabilirea unei conduite care să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea de acte normative „cu forță de lege primară” (adică acte care produc efecte similare unei legi) cât timp funcționează doar în regim de administrare curentă. Argumentul central: ordonanța a fost adoptată după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, iar actul a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 mai 2026. În viziunea lui Grindeanu, în acel interval Guvernul nu ar mai fi avut decât atribuții de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe în baza Constituției). Cele două „conduite” invocate: momentul adoptării și suprapunerea cu Parlamentul Sesizarea descrie două tipuri de conduită considerate neconstituționale, „distincte, dar convergente” prin efecte: adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 după moțiunea de cenzură, de către un guvern care nu ar mai fi fost abilitat să emită acte cu conținut legislativ substanțial; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit cererii, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau chiar pe ordinea de zi), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. În document se mai susține că situația ar fi creat „incertitudine normativă” și „insecuritate juridică”, inclusiv prin faptul că procedurile parlamentare ar putea deveni „lipsite de finalitate practică” dacă Parlamentul ajunge să dezbată și să adopte legi pe materii deja reglementate prin ordonanța unui guvern demis. Ce i se cere concret CCR Grindeanu solicită Curții: să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea OUG nr. 38/2026, invocând depășirea limitelor prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituție, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1)); să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale, inclusiv recunoașterea dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs, „nestânjenit” de efectele ordonanței contestate. Decizia CCR este relevantă nu doar pentru soarta OUG nr. 38/2026, ci și pentru delimitarea practică a ceea ce poate face un guvern rămas fără mandat politic deplin după o moțiune de cenzură, într-un context în care actele normative produc efecte imediate de la publicare. [...]
Armata ucraineană admite blocaje în rotația trupelor , după ce comandantul-șef Oleksandr Sîrski a spus că există militari care nu au fost schimbați de pe linia frontului de „200 de zile sau mai mult”, deși un ordin intern limitează serviciul pe poziții la cel mult două luni, potrivit Digi24 . Declarația indică o problemă operațională: deși majoritatea rotațiilor se fac la timp, excepțiile pot deveni un risc pentru capacitatea de luptă și pentru menținerea efectivelor, în condițiile unui război de uzură. Cât de des se fac rotațiile și unde apar excepțiile Sîrski afirmă că, potrivit constatărilor unor grupuri de monitorizare, 72% dintre rotațiile de pe linia frontului au fost efectuate conform ordinului , adică militarii au rămas în posturi „cel mult două luni”. În același timp, el recunoaște că unele brigăzi nu au reușit să aplice aceste schimbări . Concret, ar exista „aproximativ două duzini” de militari care au rămas pe linia frontului fără rotație 200 de zile sau mai mult . De ce se blochează rotațiile: „operațiuni speciale” și resurse Comandantul-șef spune că fiecare caz este investigat , situația este analizată și se caută soluții, iar comandanții au obligația să depună eforturi pentru rotația la timp. El explică și de ce unele înlocuiri sunt greu de făcut: rotația unor trupe aflate pe poziții poate necesita o operațiune complexă , cu implicarea mai multor echipe de operatori de drone, forțe speciale și unități de recunoaștere, desfășurată „sub acoperirea condițiilor meteorologice nefavorabile și a întunericului”. Totuși, Sîrski insistă că „elementul cheie” rămâne angajamentul comandantului și susține că există suficient personal instruit pentru astfel de rotații. „Da, în unele cazuri, înlocuirea trupelor aflate pe poziții din zona de luptă necesită o operațiune specială cu adevărat complexă (...). Cu toate acestea, elementul cheie al acestor operațiuni îl reprezintă angajamentul comandantului.” Mesaj către comandanți: pozițiile, evaluate după eficiență Sîrski mai spune că oportunitatea menținerii pozițiilor ar trebui decisă „exclusiv” în funcție de eficacitatea utilizării lor, nu de dragul unei „linii iluzorii pe o hartă”. El le cere comandanților, la toate nivelurile, rapoarte „sincere”, decizii responsabile și acțiune rapidă. În context, Digi24 notează că, potrivit Ukrinform , Sîrski declarase anterior că armata ucraineană ar avea capacitatea de a organiza trei schimburi de personal pentru rotații regulate la fiecare două luni. [...]
China își consolidează discret pârghiile economice asupra Rusiei, mizând pe o eventuală tranziție de putere la Kremlin , potrivit Digi24 , care citează o analiză The Wall Street Journal bazată pe discuții cu oficiali din ambele țări și cu analiști. În esență, Beijingul ar urmări să-și securizeze influența pe termen lung în Rusia, inclusiv prin relații cultivate dincolo de cercul apropiat al lui Vladimir Putin . WSJ notează că China își întărește legăturile cu oficiali și reprezentanți ai elitei care ar putea conta în arhitectura de putere „după Putin”, în timp ce Moscova ar evita să tensioneze relația, chiar și pe fondul unor suspiciuni de spionaj și recrutare de funcționari. Rusia, tot mai dependentă: comerț, energie și concesii Materialul descrie o relație tot mai asimetrică, în care Rusia a ajuns „partener secundar”, iar China își apără strict interesele economice. Un indicator invocat este evoluția comerțului: în 2013, China reprezenta aproximativ 10% din schimburile comerciale totale ale Rusiei, iar între timp ponderea ar fi crescut de patru ori; în oglindă, ponderea Rusiei în comerțul Chinei rămâne sub 4%, potrivit WSJ. Pe zona energetică, Rusia ar furniza Chinei în principal petrol și gaze „la prețuri cu reduceri semnificative”, ceea ce întărește poziția de negociere a Beijingului. În paralel, China ar obține concesii instituționale: WSJ scrie că Xi Jinping ar fi reușit, în ultimul an, să obțină acordul lui Putin pentru ca yuanul să devină moneda principală a viitoarei Bănci de Dezvoltare a Organizației de Cooperare de la Shanghai, proiectată să finanțeze proiecte în Asia Centrală. Izolarea financiară a Rusiei ar fi contribuit la schimbarea de poziție, iar Moscova ar cere garanții că activitatea băncii nu va fi limitată de sancțiunile occidentale. În același timp, WSJ arată că alte instituții financiare internaționale dominate de China nu ar fi oferit Rusiei rute de ocolire a sancțiunilor: Rusia ar fi fost exclusă din Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură și din Noua Bancă de Dezvoltare (Banca BRICS), pe motiv că acestea nu își puteau continua activitatea cu participarea sa. „Puterea Siberiei – 2”, exemplul negocierii dure Un punct central al analizei este blocajul din jurul gazoductului „Puterea Siberiei – 2”. WSJ relatează că, în septembrie 2025, șeful Gazprom, Alexei Miller, a vorbit despre un „memorandum cu caracter juridic obligatoriu” privind construcția, însă anunțul ar fi fost comunicat doar jurnaliștilor ruși, fără detalii despre condiții și fără confirmare publică din partea Beijingului. În mai 2026, înaintea unei noi vizite a lui Putin în China, delegația rusă ar fi întâmpinat rezistență: surse citate de WSJ susțin că oficialii chinezi i-ar fi transmis lui Miller că ar accepta proiectul doar dacă Rusia livrează gaz la prețul pieței interne ruse, care este „subvenționat în mare măsură”. Tot atunci, rușilor li s-ar fi cerut să nu mai revină asupra subiectului până nu acceptă condițiile, iar printre cele 42 de acorduri și declarații semnate ulterior nu ar fi existat documente despre „Puterea Siberiei – 2”. De ce contează: riscul pentru Moscova și miza pentru Beijing Din perspectiva economică, tabloul descris de WSJ indică o Rusie împinsă spre o dependență mai mare de China, atât ca piață pentru exporturi de resurse, cât și ca sprijin politic și financiar într-un context de sancțiuni. Pentru Beijing, avantajul este dublu: acces la materii prime la prețuri reduse și capacitatea de a impune condiții în proiecte strategice, fără a-și asuma neapărat angajamente pe termen lung care i-ar crește dependența de Rusia. Analiza citează și argumentul că, la nivel global, se produce mult GNL (gaz natural lichefiat), iar consumul de gaz importat în China ar urma să atingă un vârf la mijlocul anilor 2030, pe fondul unui program amplu de dezvoltare a energiei verzi — context care ar reduce interesul Beijingului pentru un nou gazoduct ce ar necesita ani de construcție. Ce urmează rămâne incert: WSJ sugerează că Beijingul ar putea continua să „țină Rusia în așteptare” până când poziția economică a Moscovei se deteriorează suficient pentru a accepta condiții mai avantajoase pentru China, în timp ce Rusia încearcă să-și păstreze spațiu de manevră într-o relație tot mai dezechilibrată. [...]
Decizia armatei SUA de a menține avioanele de realimentare pe aeroportul Ben Gurion riscă să reducă și mai mult capacitatea zborurilor comerciale , într-un moment de vârf al sezonului de vară, cu potențiale anulări masive de bilete, potrivit Digi24 . Informația este relatată de dpa, care citează presa israeliană, în contextul escaladării conflictului cu Iranul . Conform ynet.news, 33 de avioane americane de realimentare ocupă sloturi pe aeroportul internațional Ben Gurion din Tel Aviv — sloturi care, în mod normal, ar fi folosite de companiile aeriene comerciale. Impact operațional: sloturi blocate și capacitate civilă redusă Potrivit Jerusalem Post , situația ar putea duce la anularea a 50.000 de bilete de avion în sezonul vacanțelor de vară. Aceeași sursă notează că aeroportul Ben Gurion poate folosi în prezent doar o treime din capacitatea sa pentru aviația civilă. În plus, au fost date instrucțiuni ca noi avioane americane de realimentare să nu mai fie aprobate pe aeroport, conform Jerusalem Post. Ce urmează: restricții până în august, dacă avioanele nu pleacă Anterior, existau informații că 18 avioane de realimentare urmau să părăsească aeroportul în a doua jumătate a lunii iulie. Dacă retragerea nu va avea loc, aeroportul ar urma să informeze companiile aeriene că traficul va rămâne restricționat până în august, potrivit informațiilor citate. [...]
