Știri
Știri din categoria Diverse
Cetatea dacică Bănița a reintrat în circuitul turistic, cu un traseu amenajat care reduce riscurile de acces și poate schimba fluxurile de vizitare din zona Văii Jiului, potrivit Adevărul. Din 1 august 2026, situl UNESCO poate fi vizitat pe un traseu tematic semnalizat, care trece prin Cheile Băniței, după decenii în care drumul spre monument a fost considerat extrem de dificil și periculos.
Până la amenajarea noului acces, o parte din traseu se făcea pe calea ferată, din zona Peșterii Bolii, printr-un defileu îngust de aproape 500 de metri, unde întâlnirea cu trenul putea deveni periculoasă. Lipsa marcajelor și pantele abrupte au dus, în ultimii ani, la intervenții ale salvamontiștilor, după ce turiști au rămas blocați pe stânci sau au suferit accidente la coborâre. În același timp, izolarea sitului nu i-a oprit pe căutătorii de comori, care au „scormonit” repetat zona arheologică.
Noul traseu tematic are 0,57 km, cu un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 metri și un grad de dificultate mediu. Accesul presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea prin pădure, pe un drum în pantă, unde urcarea se face cu ajutorul unor frânghii.
Reprezentanții Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva recomandă echipare corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului natural.
Deși se află la mai puțin de zece kilometri de Petroșani și Petrila, Cetatea dacică Bănița a rămas în ultimele decenii aproape necunoscută turiștilor, tocmai din cauza accesului riscant. Cetatea a fost ridicată ca avanpost pentru controlul Văii Jiului și al Pasului Vulcan, pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia dinspre sud de Sarmizegetusa Regia.
Istoricul Ion Horațiu Crișan descria fortificația ca fiind formată dintr-un val de pământ și piatră, un zid de piatră locală și ziduri de calcar fasonate. Ruinele sunt încă vizibile, însă rămășițele așezării civile de la poalele cetății au fost afectate de construirea căii ferate Simeria–Petroșani, în urmă cu un secol și jumătate, când au fost dislocate blocuri de piatră și au dispărut terase de la baza dealului.
În apropiere, turiștii pot include în traseu și alte obiective menționate în material:
Cetatea Bănița a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1999, alături de Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna.
Recomandate
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și logistică din Rusia , cu incendii raportate la o rafinărie de petrol, o bază aeriană și un depozit Wildberries , potrivit Libertatea . Miza operațională este dublă: presiune asupra capacităților militare și asupra lanțurilor de aprovizionare, într-un moment în care Ucraina își intensifică loviturile pe teritoriul rus. În noaptea de 2 august 2026, au fost raportate explozii și incendii în sud-vestul Rusiei, inclusiv la o bază aeriană din Engels , o rafinărie din Saratov și un depozit al retailerului online Wildberries din regiunea Samara, conform Kyiv Independent, citat de publicație. Victime și pagube raportate în regiunea Saratov Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a anunțat că două persoane au murit în urma atacurilor cu drone și că au existat pagube la infrastructura civilă. „În urma atacului cu drone inamice, două persoane au fost ucise. Transmit condoleanţe familiei şi celor apropiaţi. Aceştia vor primi tot ajutorul necesar.” Tot în zona Saratov au fost semnalate explozii în Engels, iar în orașul Saratov, aflat în apropiere, ar fi izbucnit un incendiu la o rafinărie de petrol. Canale de monitorizare au relatat că rafinăria ar fi fost lovită de drone ucrainene, notează articolul. Engels: bază aeriană vizată și perturbări ale traficului aerian În Engels, unde se află o bază aeriană folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, au fost raportate explozii pe timpul nopții. Autoritățile ruse au indicat activarea unor măsuri de securitate și întreruperi ale activității aviatice pe fondul amenințării cu drone. Depozit Wildberries în flăcări: risc pentru logistică și comerț online Un alt obiectiv vizat ar fi fost un depozit Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara), unde a fost raportat un incendiu după un presupus atac cu drone. Guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat închiderea temporară a spațiului aerian deasupra regiunii din cauza riscului unui atac. Wildberries este descris ca unul dintre cei mai mari retaileri online din Rusia, uneori supranumit „Amazonul rusesc”. În material se menționează că platforma a intrat în atenția autorităților ucrainene și din cauza comercializării unor produse cu potențială utilizare militară, precum componente pentru drone și veste antiglonț. Context: intensificarea loviturilor și schimbul de atacuri Potrivit articolului, atacurile din 2 august vin după o serie de lovituri ucrainene asupra unor obiective din Rusia și din teritoriile ocupate de Moscova, inclusiv rafinării, depozite de combustibil și centre logistice Wildberries. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei: Forțele Aeriene ucrainene au raportat că, în noaptea de 1 august, Rusia a lansat 35 de rachete și 185 de drone de atac, dintre care două rachete și 154 de drone ar fi fost interceptate. Conform bilanțului citat, cel puțin nouă persoane au fost ucise și peste 30 rănite în urma atacului asupra Kievului și zonei înconjurătoare. [...]
De duminică, 2 august, intră în vigoare grosul obligațiilor din Regulamentul UE privind inteligența artificială , ceea ce ridică miza de conformare pentru companii prin cerințe de transparență și un regim de sancțiuni de până la 35 de milioane de euro , potrivit Digi24 . Regulamentul, aprobat în 2024, este prezentat ca prima lege din lume care reglementează utilizarea acestor sisteme și are o implementare etapizată până în 2028. Publicația notează că noul cadru urmărește o utilizare „sigură” și „transparentă” a IA în Uniunea Europeană, cu accent pe respectarea drepturilor omului și pe supraveghere tehnică și etică, pentru reducerea riscurilor asociate acestor instrumente. Amenzi de până la 35 de milioane de euro și reguli diferite în funcție de risc Regimul de sancțiuni include amenzi „de milioane de euro”, cu praguri maxime menționate explicit pentru două categorii: până la 35 de milioane de euro pentru infracțiuni „foarte grave”, precum utilizarea sistemelor de IA interzise; până la 15 milioane de euro pentru infracțiuni „grave”, legate de încălcări privind sisteme clasificate drept „de înalt risc”. În paralel, regulamentul operează cu o clasificare pe niveluri de risc, iar obligațiile diferă în funcție de tipul de sistem și de utilizarea sa. Ce tipuri de sisteme sunt interzise în UE Conform articolului, sistemele considerate cu „riscuri inacceptabile” au fost interzise de anul trecut. Lista include, între altele, instrumente care: folosesc tehnici subliminale, manipulatoare sau înșelătoare; exploatează vulnerabilitatea unor persoane (minori, vârstnici, persoane cu dizabilități); utilizează clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; aplică „scorul social” pentru evaluarea comportamentului. De asemenea, sunt interzise sisteme care deduc emoțiile la locul de muncă sau în educație, colectarea de imagini de pe internet pentru baze de date faciale, precum și identificarea biometrică de la distanță, în timp real, în spații publice, pentru utilizare de către forțele de ordine. „Deepfake-uri” sexuale și pornografie infantilă: interdicții, dar cu aplicare din decembrie Articolul mai arată că au fost adăugate ca sisteme interzise (cu intrare în vigoare în decembrie ) unele utilizări grave ale IA generative, inclusiv: crearea sau manipularea fără consimțământ a conținutului intim („deepfake-uri sexuale”); orice sistem capabil să genereze pornografie infantilă. Calendarul: obligații de transparență acum, cerințe-cheie amânate Data de 2 august este descrisă drept un „punct de cotitură”, deoarece începe aplicarea majorității obligațiilor: transparență, reguli pentru majoritatea sistemelor de IA și obligații pentru furnizori și utilizatori. În același timp, Comisia Europeană a aprobat un regulament numit „Omnibus Digital”, cu scopul de a simplifica ecosistemul de legi digitale și de a face aplicarea mai graduală și coordonată. Digi24 precizează și amânări importante: până în decembrie 2027 pentru unele cerințe semnificative privind sistemele „de înalt risc”, inclusiv obligațiile exigente pentru sisteme folosite la notarea studenților, filtrarea CV-urilor, evaluarea bonității sau stabilirea prețului asigurărilor de viață și de sănătate; obligația de a informa utilizatorul că interacționează cu un sistem de IA intră în vigoare pe 2 august , însă etichetarea obligatorie a conținutului generat de IA (logo cu acronimul IA) este amânată până pe 2 decembrie , pentru sistemele capabile să genereze conținut sintetic (imagini, video, audio); până în august 2028 pentru obligațiile legate de sisteme „de înalt risc” integrate în produse sau servicii deja reglementate (exemplele din articol includ dispozitive medicale, asistenți de IA pentru șoferi, jucării sau asistenți de navigație aeriană). Riscul „așteptării” și dilema reglementare–inovare În analiza citată, Giovanni Alessandrello (BIP Iberia) avertizează că amânările pot fi interpretate de firme „ca o invitație la așteptare” și susține că un sistem de IA trebuie să poată fi explicat, guvernat și auditat. El respinge ideea că reglementarea ar fi, prin definiție, un frânar pentru inovare. „Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm IA; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuși inovația (...). Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el. Guillermo Hidalgo (Maio Legal) consideră că Regulamentul aduce reguli mai clare, dar avertizează că tehnologia avansează mai repede decât normarea și că pot apărea confuzii din cauza termenelor de implementare sau a suprapunerii cu alte reglementări, precum cele privind protecția datelor. [...]
Letonia a închis granița cu Belarus , o măsură cu impact operațional imediat pentru transport, navetă și fluxurile de persoane la frontiera estică a UE, pe fondul acuzațiilor de „război hibrid cu imigranți”, potrivit Libertatea . Decizia a fost anunțată de ministrul de interne Jānis Dombrava , care i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu mai rămână în Belarus și să folosească alte rute pentru întoarcerea în Letonia. În explicația publică, închiderea este justificată prin „motive tehnice”, însă autoritățile leagă măsura de presiunea migratorie pe care o atribuie regimului de la Minsk. „Granița Letonia-Belarus este închisă din motive tehnice. Îi îndemnăm pe cei care nu s-au întors încă în Letonia să folosească alte rute”, a anunțat Jānis Dombrava. De ce contează: frontieră UE/NATO, cu efecte directe asupra circulației Închiderea punctelor de trecere înseamnă, în practică, blocarea unei rute de intrare/ieșire din spațiul UE pe segmentul leton-belaruso, cu consecințe pentru cei care tranzitează zona și pentru operatorii care depind de această conexiune. În paralel, mesajul autorităților indică o înăsprire a abordării de securitate la granița estică. Letonia, Lituania și Polonia acuză Belarus că folosește migrația ilegală ca instrument de presiune, în contextul în care Minsk este descris ca aliat al Kremlinului. Context: presiune în creștere și măsuri de sprijin regional Guvernul leton a prelungit regimul de alertă la frontiere până la sfârșitul acestui an. Garda de Frontieră de Stat a Letoniei a împiedicat 12.046 de tentative de trecere ilegală a graniței dinspre Belarus anul trecut, față de 5.388 de tentative în 2024, conform datelor citate. În regiune, situația rămâne tensionată: Lituania a anunțat descoperirea unui nou tunel pe teritoriul său care ar veni dinspre Belarus, iar Estonia a decis să sprijine Letonia cu polițiști de frontieră. Criza este plasată de autoritățile din zonă în perioada 2021–2022, când Polonia, Lituania și Letonia au raportat un aflux mare de imigranți ilegali dinspre Belarus, pe care îl consideră organizat pentru a destabiliza Uniunea Europeană. În material este menționată și suspiciunea de implicare a Kremlinului, iar după întărirea controalelor în statele baltice și Polonia, o parte din presiune ar fi fost redirecționată spre Finlanda, care a ajuns să își închidă granița cu Rusia. [...]
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă , iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24 . Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului. Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Efecte în interiorul țării: debite sub normal și risc de restricții Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro. Intervenții pe Dunăre pentru menținerea debitelor necesare la Cernavodă Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”. În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează: scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, pentru dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala; lucrări de dragaj începute de Administrația Fluvială a Dunării de Jos pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară. Rezervele din lacuri și apelul la economisire Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative. [...]
Japonia testează la limită capacitatea de „apărare planetară” după ce sonda Hayabusa2 a trecut la doar 400 de metri de un asteroid din apropierea Pământului, cel mai apropiat survol realizat vreodată într-o astfel de misiune, potrivit Digi24 . Survolul a avut loc pe 5 iulie, când Hayabusa2 – o sondă de mărimea unui frigider – s-a apropiat de asteroidul Torifune într-un exercițiu care a urmărit să demonstreze precizia necesară pentru a devia, la nevoie, o rocă spațială cu potențial periculos de pe traiectoria Terrei. Sonda se deplasa cu peste 18.000 km/h, iar Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) spune că a ajuns la 400 de metri de suprafața asteroidului și la 744 de metri de centrul acestuia. Apropierea a depășit prognoza inițială a JAXA, care viza o distanță de 800 de metri față de centrul asteroidului. Un cercetător al agenției, Yuya Mimasu, a declarat că rezultatele indică faptul că, raportat la toate sondele care au efectuat misiuni de survol, Hayabusa2 a trecut cel mai aproape de un asteroid. Recordul anterior fusese stabilit de o sondă chineză, care ar fi zburat la 770 de metri de suprafața unui asteroid, potrivit cotidianului economic Nikkei, menționat în material. Ce a arătat survolul: imagini noi și un test de precizie După manevră, JAXA a publicat imagini alb-negru realizate cu o cameră telescopică, care sugerează că Torifune seamănă cu un „om de zăpadă”, adică două volume rotunjite aparent legate între ele. Se știa că asteroidul are o formă alungită, însă aceste detalii nu erau cunoscute până acum, potrivit informațiilor din articol. Context: misiuni tot mai orientate spre protecția Pământului Misiunea japoneză vine după testul reușit al NASA din 2022 , când agenția americană a modificat orbita asteroidului Dimorphos printr-un impact intenționat cu un dispozitiv spațial. În paralel, JAXA și Agenția Spațială Europeană (ESA) s-au asociat pentru o altă misiune, descrisă ca fiind de „apărare planetară”, care vizează explorarea asteroidului Apophis, ce urmează să treacă pe lângă Terra în aprilie 2029. Ce urmează pentru Hayabusa2 Lansată în 2014, Hayabusa2 a mai avut o misiune majoră pe asteroidul Ryugu, de unde a colectat materie la circa 300 de milioane de kilometri de Pământ, iar șase ani mai târziu a adus eșantioanele pe Terra. După survolul Torifune, sonda ar urma să încerce în 2031 o „întâlnire” cu asteroidul 1998KY26 – o manevră care presupune fie zborul alături de obiect, fie plasarea pe acesta pentru colectarea de date detaliate. [...]
Scanările LIDAR schimbă miza cercetării arheologice în Amazon , după ce o analiză a identificat aproape 400 de geoglife noi și a permis estimarea întinderii unei civilizații precoloniale, potrivit Digi24 . Descoperirea sugerează o organizare socială mult mai complexă decât se credea pentru regiunea acoperită de pădure densă, unde cercetarea la sol este limitată. Studiul, publicat pe 29 iulie în revista Nature , a folosit tehnologia LIDAR (impulsuri laser care măsoară distanțe și generează hărți 3D) pentru a „vedea” sub coronamentul pădurii tropicale. Cercetarea a acoperit aproape 1.740 de mile pătrate (aprox. 4.500 km²) și a scos la iveală 396 de geoglife noi, construcții din pământ cu forme geometrice. Ce indică noile date despre civilizația Aquiry Civilizația, numită Aquiry, ar fi apărut în urmă cu circa 2.500 de ani în Brazilia, în zona statului Acre. Martti Pärssinen , arheolog la Universitatea din Helsinki, citat de Live Science , descrie aceste centre ca forme geometrice monumentale, cu șanțuri adânci și terasamente exterioare înalte. Potrivit studiului, geoglifele ar fi fost construite între anii 600 î.Hr. și 850 d.Hr. Oamenii ar fi locuit în case lungi multifamiliale în jurul acestor lucrări și ar fi cultivat plante precum porumbul și dovleacul. De ce contează: scara posibilă a unei societăți „invizibile” din aer Până acum, arheologii au identificat aproximativ 1.700 de geoglife în zonă, însă cercetătorii consideră că numărul total ar putea fi mult mai mare, existând peste 20.000 de construcții de pământ care ar aștepta să fie descoperite în zone încă necercetate. Pe baza unei estimări menționate în studiu — în medie 300 de persoane pentru construirea și întreținerea fiecărui geoglif — autorii au evaluat că Aquiry ar fi putut atinge un apogeu demografic între 1,25 milioane și 3 milioane de oameni, în intervalul 100–300 d.Hr. (estimare, nu un recensământ). Centre ceremoniale, dar și politice Conform tradițiilor orale locale, citate de Pärssinen, aceste centre ar fi fost construite pentru a consolida relațiile dintre comunități și cu „ființe importante din lumea de dincolo”. În același timp, ele ar fi funcționat ca locuri de adunare și de luare a deciziilor politice, unde căpeteniile își puteau demonstra generozitatea. Întrebarea rămasă: de ce a dispărut Aquiry Cercetătorii spun că nu se știe de ce geoglifele au fost abandonate brusc între anii 850 și 950 d.Hr. Pärssinen afirmă că dovezile indică un colaps relativ rapid, posibil legat de dispariția altor mari puteri precoloniale, inclusiv mayașii clasici din America Centrală și civilizațiile Tiwanaku și Wari din Anzi. Limitarea rămâne însă majoră: cauza exactă nu este stabilită de datele disponibile. [...]
