Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva deschide accesul turistic la Cetatea dacică Bănița din 1 august 2026 - traseu tematic semnalizat prin Cheile Băniței, după ani de acces riscant

Cetatea dacică Bănița a reintrat în circuitul turistic, cu un traseu amenajat care reduce riscurile de acces și poate schimba fluxurile de vizitare din zona Văii Jiului, potrivit Adevărul . Din 1 august 2026, situl UNESCO poate fi vizitat pe un traseu tematic semnalizat, care trece prin Cheile Băniței, după decenii în care drumul spre monument a fost considerat extrem de dificil și periculos. Până la amenajarea noului acces, o parte din traseu se făcea pe calea ferată, din zona Peșterii Bolii, printr-un defileu îngust de aproape 500 de metri, unde întâlnirea cu trenul putea deveni periculoasă. Lipsa marcajelor și pantele abrupte au dus, în ultimii ani, la intervenții ale salvamontiștilor, după ce turiști au rămas blocați pe stânci sau au suferit accidente la coborâre. În același timp, izolarea sitului nu i-a oprit pe căutătorii de comori, care au „scormonit” repetat zona arheologică. Cum arată noul traseu și ce presupune pentru vizitatori Noul traseu tematic are 0,57 km, cu un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 metri și un grad de dificultate mediu. Accesul presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea prin pădure, pe un drum în pantă, unde urcarea se face cu ajutorul unor frânghii. Reprezentanții Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva recomandă echipare corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului natural. Context: un sit UNESCO lângă orașe, dar greu de atins Deși se află la mai puțin de zece kilometri de Petroșani și Petrila, Cetatea dacică Bănița a rămas în ultimele decenii aproape necunoscută turiștilor, tocmai din cauza accesului riscant. Cetatea a fost ridicată ca avanpost pentru controlul Văii Jiului și al Pasului Vulcan, pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia dinspre sud de Sarmizegetusa Regia. Istoricul Ion Horațiu Crișan descria fortificația ca fiind formată dintr-un val de pământ și piatră, un zid de piatră locală și ziduri de calcar fasonate. Ruinele sunt încă vizibile, însă rămășițele așezării civile de la poalele cetății au fost afectate de construirea căii ferate Simeria–Petroșani, în urmă cu un secol și jumătate, când au fost dislocate blocuri de piatră și au dispărut terase de la baza dealului. Ce mai poate fi vizitat în zonă În apropiere, turiștii pot include în traseu și alte obiective menționate în material: Peștera Bolii , vizitabilă pe aproape 500 de metri, cunoscută pentru acustică și utilizarea ei pentru concerte încă din perioada interbelică; Cheile Băniței, un defileu de aproximativ 300 de metri, care vara poate fi străbătut prin albia pârâului; Turnul medieval de la Crivadia și Cheile Crivadiei, plus trasee forestiere și montane spre Munții Șureanu, izvoarele Streiului și Munții Retezat. Cetatea Bănița a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1999, alături de Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna. [...]