Știri
Știri din categoria Curs BNR

Producătorii de smartphone-uri încearcă să-și crească profiturile cu ecrane mai late , într-un context în care „inovațiile semnificative” lipsesc de mai mulți ani, potrivit Profit . Miza este una comercială: diferențierea prin formatul ecranului, fără schimbări majore de tehnologie, pentru a susține vânzările și marjele. Până acum, ecranele late cu raport 16:10 au fost asociate în principal cu telefoanele pliabile, precum Pura X și Galaxy Z Fold8 . Același format ar urma să fie folosit și de Apple pe primul iPhone pliabil , aflat, conform informațiilor din articol, la aproximativ o lună de prezentarea oficială. Formatul 16:10 iese din zona pliabilelor Publicația notează că cel puțin doi producători chinezi pregătesc și smartphone-uri „obișnuite” (nepliabile) cu ecrane late, tocmai pentru a testa interesul utilizatorilor pentru acest tip de dispozitiv. În cazul Huawei, un astfel de model este așteptat în septembrie. Despre telefon „se vehiculează” că va folosi un chipset Kirin 9 și o baterie de cel puțin 7.000 mAh, potrivit aceleiași surse. Oppo ar lucra, la rândul său, la un smartphone cu ecran de 6,3 inch și raport 16:10, care ar urma să fie lansat „cel mai probabil” în prima jumătate a anului viitor. De ce contează pentru piață Dacă aceste modele vor ajunge efectiv pe piață, extinderea formatului 16:10 din zona pliabilelor către telefoane clasice poate deveni o direcție de design folosită ca instrument de diferențiere într-o piață matură. Profit notează că aceste lansări sunt văzute ca experimente, iar nu este exclus ca și alți producători să urmeze cu inițiative similare, în funcție de reacția utilizatorilor. [...]

Ungaria recurge la scufundarea controlată a două barje pe Dunăre pentru a menține răcirea la centrala nucleară Paks , pe fondul scăderii nivelului fluviului, potrivit Profit . Măsura are un impact operațional direct: fără suficientă apă pentru răcire, producția centralei este deja redusă și riscă noi limitări. Centrala nucleară de la Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate, deoarece folosește apa Dunării pentru răcire. Premierul ungar Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor, nivelul fluviului ar urma să ajungă la un prag critic luni dimineață, situație în care unul dintre cele două reactoare aflate încă în funcțiune ar putea fi afectat (detaliile despre scenariul exact sunt trunchiate în textul disponibil). De ce contează: risc de reducere suplimentară a producției Scufundarea controlată a barjelor este prezentată ca o soluție de avarie pentru a ridica nivelul apei în apropierea centralei, astfel încât sistemul de răcire să poată funcționa în parametri. În practică, episodul arată vulnerabilitatea producției nucleare la condițiile hidrologice atunci când răcirea depinde de debitele unui fluviu. Context regional: comparația cu Cernavodă Publicația notează că, cu două zile înainte, premierul ungar ironizase România, invocând oprirea ambelor unități de la Cernavodă ca „exemplu negativ”, în timp ce lăuda eforturile Ungariei de a menține Paks în funcțiune. Evoluția de acum pune însă Budapesta într-o situație similară, în care trebuie să intervină pentru a evita limitări suplimentare. Ce urmează depinde de evoluția nivelului Dunării în zilele următoare și de atingerea pragului critic indicat de autoritățile ungare pentru începutul săptămânii viitoare. [...]