Știri
Știri din categoria Curs BNR
Digi a ajuns la 33,9 milioane de contracte generatoare de venituri, un avans de 14% într-un an, ceea ce susține accelerarea profitabilității operaționale și creșterea veniturilor în prima jumătate din 2026, potrivit Profit.
În trimestrul al doilea din 2026, veniturile consolidate ale Digi Communications au urcat cu 11% față de aceeași perioadă din 2025, la 608 milioane euro (aprox. 3,19 miliarde lei). La nivelul primului semestru, veniturile au totalizat 1,2 miliarde euro (aprox. 6,29 miliarde lei), în creștere cu 10% comparativ cu S1 2025.
Pe partea de performanță operațională, EBITDA ajustată (excluzând leasingurile operaționale) a ajuns la 169 milioane euro (aprox. 886 milioane lei) în T2 2026, în creștere cu 23% față de T2 2025. Pentru S1 2026, indicatorul a urcat la 330 milioane euro (aprox. 1,73 miliarde lei), plus 19% față de anul anterior, compania indicând drept factor principal extinderea bazei de clienți.
Digi raportează că numărul de contracte generatoare de venituri (RGU – unități de servicii facturate, precum abonamentele) a ajuns la 33,9 milioane la 30 iunie 2026, cu 14% peste nivelul din 30 iunie 2025, la nivelul întregului portofoliu.
Creșterea acoperă serviciile de:
în piețele unde grupul operează: România, Spania, Portugalia și Italia.
Recomandate
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
Reducerea cu 25% a accizei la motorină a fost prelungită până la 15 octombrie, evitând o scumpire estimată la 85 de bani/litru , potrivit Profit . Decizia Ministerului Finanțelor menține, cel puțin temporar, presiunea în jos asupra prețului motorinei la pompă, cu efect direct asupra costurilor de transport și, în lanț, asupra prețurilor din economie. Măsura se aplică pentru prima jumătate a lunii octombrie, intervalul confirmat oficial fiind 1–15 octombrie 2026. Conform informațiilor publicate, prelungirea reducerii de acciză a fost justificată prin menținerea presiunilor pe piața carburanților. Ce a decis Ministerul Finanțelor și de ce contează Ministerul de Finanțe a extins perioada de aplicare a reducerii cu 25% a accizei la motorină, ceea ce, conform articolului, a evitat o posibilă scumpire a motorinei cu 85 de bani. În practică, o astfel de creștere ar fi fost resimțită imediat în benzinării și ar fi alimentat costurile operaționale pentru transportatori și companiile cu flote. Contextul deciziei: mecanism „calibrat” după cotații și prețurile la pompă Finanțele arată că intervenția continuă măsura aplicată în perioada anterioară și că mecanismul este „calibrat” în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Înainte de confirmarea oficială, Profit notează că, la momentul redactării, analiza care să justifice reducerea nu era publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor, însă „surse guvernamentale” au indicat că documentul a fost redactat și semnat. Ce urmează Prelungirea este limitată la 1–15 octombrie 2026, ceea ce sugerează că evoluția prețurilor la carburanți și a cotațiilor internaționale va rămâne criteriul-cheie pentru o eventuală continuare sau retragere a reducerii de acciză după această dată. [...]
România a devenit singura piață pe minus pentru Hornbach , cu vânzări în scădere în prima jumătate a anului fiscal, pe fondul temperării consumului, potrivit unei analize publicate de Profit . Pentru grupul german de bricolaj, evoluția locală iese din trendul celorlalte piețe, într-un context în care inflația ridicată și creșterea economică redusă apasă asupra cheltuielilor gospodăriilor. Datele citate arată că vânzările comparabile (like-for-like) ale Hornbach în România — adică vânzările din magazinele existente, fără efectul unităților nou deschise — au scăzut cu 4,9% în semestrul fiscal încheiat la 31 august. În perioada similară a anului trecut, compania raportase o creștere de 5,4%. Scăderea s-a văzut și la nivelul primului trimestru al anului financiar curent, când vânzările Hornbach în România au coborât cu 4,4%, conform aceleiași surse. De ce contează pentru piața locală Faptul că România este singura piață cu evoluție negativă la nivelul grupului indică o presiune mai puternică asupra cererii locale din segmentul bricolajului și al amenajărilor, domeniu sensibil la încrederea consumatorilor și la costul vieții. În acest context, încetinirea consumului poate afecta ritmul de creștere al retailerilor care depind de cheltuielile discreționare ale populației. [...]
rhode intră în România prin Sephora, extinzând oferta din retailul de cosmetice. Potrivit Profit , brandul de produse cosmetice fondat de Hailey Rhode Bieber s-a lansat local printr-un parteneriat cu lanțul Sephora, într-o mișcare care aduce un nou nume internațional în rețeaua fizică de beauty din România. Produsele rhode sunt disponibile „de astăzi” în 21 dintre cele 35 de magazine Sephora din România, conform datelor publicate. Informația fusese indicată anterior ca fiind în pregătire, iar acum este confirmată prin listarea efectivă în rețeaua de retail. Ce înseamnă operațional pentru Sephora și piață Intrarea rhode prin Sephora are un impact direct în teren: distribuția începe din magazine, nu doar online, ceea ce poate accelera testarea produselor și conversia la cumpărare într-o categorie unde experiența la raft contează. Pentru Sephora, adăugarea unui brand cu notorietate globală susține traficul și diferențierea într-o piață competitivă. Context: extindere europeană, nu doar locală România face parte dintr-un val mai larg de extindere: pe lângă piața locală, brandul s-a lansat acum pe 18 piețe din Europa, potrivit aceleiași surse. Publicația redă și o declarație a companiei despre rolul parteneriatului cu Sephora în transpunerea „viziunii” rhode în spații fizice, însă textul disponibil în extras este trunchiat, astfel că nu pot fi redate integral toate detaliile mesajului. [...]
Raiffeisen Bank România și Bank Pekao își deschid reciproc canale de acces pentru companii , printr-un acord care poate reduce fricțiunile operaționale pentru firmele ce vor să intre sau să se extindă pe piețele din România și Polonia, potrivit Profit . Acordul a fost semnat de Raiffeisen Bank International (RBI) , Raiffeisen Bank România, Raiffeisenbank Cehia și Bank Pekao S.A. din Polonia și vizează recomandarea reciprocă a clienților corporate și IMM (întreprinderi mici și mijlocii). Informația a fost publicată pe 28 septembrie 2026. Ce se schimbă pentru companii Cooperarea este construită în jurul unui mecanism de „trimitere” a clienților între bănci, astfel încât firmele să ajungă mai ușor la o bancă parteneră atunci când au nevoie de servicii într-o altă țară. Concret, în baza acordului: clienții RBI primesc acces simplificat la piața din Polonia ; clienții Bank Pekao obțin acces rapid și direct la piețele din Austria, Cehia și România . De ce contează economic și operațional Pentru companiile care fac comerț, investiții sau își mută o parte din activitate peste graniță, un astfel de aranjament poate însemna intrare mai rapidă într-o piață nouă prin conectarea la o bancă locală „pe filieră” de grup/parteneriat, fără ca articolul să detalieze ce produse concrete sunt incluse sau ce condiții comerciale se aplică. Profit nu precizează durata acordului, țintele de volum sau dacă parteneriatul implică și alte componente în afara recomandărilor de clienți. [...]
