Știri
Știri din categoria Curs BNR
Suspendarea terminalului rusesc Sheskharis din Novorosisk nu pare să afecteze alimentarea rafinăriilor din România cu țiței kazah, deoarece exporturile prin infrastructura separată CPC funcționează în continuare, potrivit Profit. Autoritățile de la Moscova au suspendat începând de vineri activitatea terminalului Sheskharis, principala rută de export de țiței rusesc la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene.
Miza pentru piața regională, inclusiv pentru România, este separarea fluxurilor: Sheskharis deservește exclusiv țiței rusesc, în timp ce CPC este canalul prin care circulă în principal țiței din Kazahstan, folosit ca materie primă și de rafinării din România.
Conform informațiilor, activitatea terminalului Sheskharis din portul Novorosisk a fost suspendată după un atac cu drone. Terminalul este descris ca „principala rută de export de țiței rusesc de la Marea Neagră”, astfel că oprirea lui are potențial de perturbare pentru exporturile rusești pe această rută.
Profit notează că operațiunile prin celălalt terminal din zonă, Caspian Pipeline Consortium (CPC), „nu par a fi afectate”. CPC este o infrastructură distinctă de Sheskharis și gestionează transporturi internaționale, exportând în principal țiței din Kazahstan.
În material se precizează că exporturile CPC sunt sprijinite de mari firme energetice occidentale, precum Exxon, Chevron și KMG, iar terminalul CPC este localizat în apropiere, în Yuzhnaya Ozereyevka, spre deosebire de Sheskharis, aflat în interiorul portului Novorosisk.
Informația-cheie rămâne că, la acest moment, funcționarea CPC nu indică o întrerupere a fluxurilor de țiței kazah către rafinăriile din România. Evoluția depinde însă de eventuale noi atacuri sau decizii operative care ar putea extinde perturbările dincolo de terminalul Sheskharis.
Recomandate
Republica Moldova devine un risc de stabilitate regională cu potențial economic direct pentru România și UE, pe fondul unei strategii rusești de influențare politică și de presiune asupra instituțiilor europene, potrivit Profit , care citează o analiză The New York Times despre operațiunile Moscovei la Chișinău. În materialul citat, publicația americană susține că Vladimir Putin ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși, la o reuniune de la sfârșitul lui 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”. În această logică, Republica Moldova este descrisă drept „următoarea prioritate strategică” a Kremlinului. Potrivit surselor invocate de The New York Times, Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar vedea Moldova ca pe un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Uniunii Europene. De ce contează economic: risc de volatilitate și costuri mai mari în regiune Chiar dacă articolul citat este preponderent geopolitic, implicația economică pentru regiune este una de prim ordin: o destabilizare la Chișinău poate amplifica percepția de risc în proximitatea graniței UE, cu efecte în lanț asupra finanțării, investițiilor și costurilor de asigurare și transport. Pentru companii, asta se traduce, de regulă, în planificare mai prudentă și prime de risc mai ridicate, mai ales în sectoare expuse la fluxuri transfrontaliere. Instrumentele descrise: influențarea proceselor electorale Investigația The New York Times, preluată de Profit, descrie amploarea operațiunilor atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova (septembrie 2025) și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale (detaliile apar trunchiate în textul furnizat). În lipsa unor date suplimentare în fragmentul disponibil, nu reiese ce instituții au documentat oficial aceste acuzații și nici ce măsuri concrete au fost luate ulterior de autoritățile de la Chișinău sau de partenerii europeni. Ce urmează: presiune pe agenda de securitate și pe relația UE–Moldova Mesajul central al analizei citate este că Republica Moldova ar putea fi folosită ca pârghie pentru operațiuni mai largi împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra UE. Pentru mediul de afaceri din România și din regiune, miza imediată rămâne evoluția stabilității politice și a riscurilor de securitate din proximitate, care pot influența deciziile de investiții și costurile operaționale în următoarele trimestre. [...]
Digi a ajuns la 33,9 milioane de contracte generatoare de venituri , un avans de 14% într-un an , ceea ce susține accelerarea profitabilității operaționale și creșterea veniturilor în prima jumătate din 2026, potrivit Profit . În trimestrul al doilea din 2026, veniturile consolidate ale Digi Communications au urcat cu 11% față de aceeași perioadă din 2025, la 608 milioane euro (aprox. 3,19 miliarde lei). La nivelul primului semestru, veniturile au totalizat 1,2 miliarde euro (aprox. 6,29 miliarde lei), în creștere cu 10% comparativ cu S1 2025. Pe partea de performanță operațională, EBITDA ajustată (excluzând leasingurile operaționale) a ajuns la 169 milioane euro (aprox. 886 milioane lei) în T2 2026, în creștere cu 23% față de T2 2025. Pentru S1 2026, indicatorul a urcat la 330 milioane euro (aprox. 1,73 miliarde lei), plus 19% față de anul anterior, compania indicând drept factor principal extinderea bazei de clienți. Creșterea bazei de clienți, motorul veniturilor Digi raportează că numărul de contracte generatoare de venituri (RGU – unități de servicii facturate, precum abonamentele) a ajuns la 33,9 milioane la 30 iunie 2026, cu 14% peste nivelul din 30 iunie 2025, la nivelul întregului portofoliu. Creșterea acoperă serviciile de: telefonie mobilă; internet fix (broadband); televiziune cu plată (Pay-TV); telefonie fixă, în piețele unde grupul operează: România, Spania, Portugalia și Italia. [...]
Participarea investitorilor de retail în Fidelis a urcat puternic în august, cu un interes concentrat pe emisiunile în euro , pe fondul calmării temerilor legate de evaluarea Moody’s , potrivit Profit . Publicația notează că subscrierile din ediția din august sunt „aproape duble” față de oferta precedentă. În material se arată că depășirea „emoțiilor” legate de decizia agenției de rating Moody’s privind creditul suveran al României a încurajat investitorii individuali să revină la cumpărare în exercițiul primar derulat de Ministerul Finanțelor. În acest context, „fantoma retrogradării” ar fi fost împinsă până la următoarea evaluare. Un indicator al revenirii apetitului este numărul mare de ordine introduse prin sistemul Bursei: peste 15.000 de ordine în oferta din august, conform aceleiași surse. Profit subliniază și „interesul covârșitor” pentru instrumentele denominate în euro, semn că o parte din cerere s-a orientat către protecția valutară, nu doar către randament. Din perspectiva pieței, creșterea participării în Fidelis contează pentru costul și predictibilitatea finanțării statului: o bază mai largă de investitori de retail poate stabiliza cererea la emisiunile recurente și poate reduce dependența de momentele de volatilitate din piața instituțională. În același timp, concentrarea pe euro indică faptul că percepția de risc rămâne sensibilă la factorii externi și la evaluările agențiilor de rating. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, valoarea totală exactă a subscrierilor sau defalcarea pe tranșe; informația centrală rămâne comparația „aproape dublă” față de ediția anterioară și numărul de ordine, cu accent pe cererea pentru euro. [...]
Econergy atrage 229 milioane euro (aprox. 1,20 miliarde lei) pentru un proiect solar cu stocare în Brașov , într-o finanțare sindicalizată care indică apetitul băncilor pentru investiții mari în regenerabile cu baterii, potrivit Profit . Compania israeliană Econergy, proprietarul parcului fotovoltaic Rătești – cel mai mare parc solar finalizat până acum în România – a contractat împrumutul pentru dezvoltarea unei centrale fotovoltaice de 342 MWp și a unui sistem de stocare cu baterii de 150 MW în județul Brașov. Cine finanțează și ce se construiește Finanțarea a fost semnată cu un consorțiu internațional de bănci, din care fac parte: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ; Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB); Exim Banca Românească; NLB d.d.; OTP Bank Plc; Banca Comercială Intesa. Proiectul vizează o capacitate fotovoltaică de 342 MWp (putere instalată de vârf) și un sistem de stocare de 150 MW, element care poate crește valoarea operațională a producției prin livrare mai flexibilă în rețea. De ce contează pentru piață Dimensiunea finanțării și prezența mai multor instituții bancare în aceeași tranzacție sugerează că proiectele de energie regenerabilă care includ stocare pot obține mai ușor capital, într-un context în care integrarea producției variabile (solar/eolian) pune presiune pe echilibrarea sistemului energetic. Profit nu precizează în fragmentul disponibil calendarul de execuție, structura exactă a creditului sau termenii comerciali ai finanțării. [...]
Databricks atrage 5 miliarde de dolari (aprox. 22,7 miliarde lei) și urcă la o evaluare de 190 miliarde de dolari (aprox. 862 miliarde lei) , într-o rundă care o plasează între cele mai valoroase companii private de software, potrivit Profit . Compania americană îi are printre fondatori pe antreprenorii români Ion Stoica și Matei Zaharia . Runda de finanțare este descrisă ca fiind „post-investiție” (adică evaluarea companiei după intrarea banilor noi) și are o valoare totală de 5 miliarde de dolari, la o evaluare de 190 de miliarde de dolari. Cine a condus finanțarea și cine intră ca investitor nou Finanțarea a fost condusă de fondurile de investiții Coatue, Blackstone, MGX, fonduri consiliate de T. Rowe Price Associates și T. Rowe Price Investment Management, precum și de Sixth Street Growth, care apare ca nou investitor în Databricks. Pe lângă aceștia, în rundă au participat și alți investitori noi, între care BOND, Clearlake Capital, Point72, Premji Invest și TPG, „printre alții”, conform aceleiași surse. De ce contează pentru piață Dimensiunea finanțării și nivelul evaluării indică apetitul investitorilor pentru companii de software cu creștere rapidă și consolidează poziția Databricks în liga „unicornilor” maturi (companii private evaluate la peste 1 miliard de dolari), într-un moment în care accesul la capital rămâne un test major pentru multe firme de tehnologie. Profit nu oferă în material detalii despre utilizarea fondurilor sau despre calendarul unei eventuale listări, astfel că următorii pași ai companiei după această rundă nu sunt precizați. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere schimbarea contractelor de mandat la companiile energetice de stat, astfel încât realizarea investițiilor să devină indicator-cheie de performanță , pe fondul crizei energetice , potrivit Profit . Mesajul vizează direct guvernanța companiilor strategice din energie și modul în care sunt evaluați și numiți managerii. Bolojan a criticat performanța conducerilor din marile companii energetice de stat și a susținut că problema nu este sprijinul politic în sine, ci lipsa de competență. În același timp, a cerut eliminarea numirilor făcute pe criterii de „clientelism politic” sau „loialitate politică”, în favoarea selecției pe bază de competențe. Ce se schimbă, în viziunea premierului interimar Din declarațiile citate de publicație, direcțiile anunțate sunt: modificarea tuturor contractelor de mandat la companiile strategice din energie; introducerea realizării investițiilor ca indicator de bază în evaluarea managementului; renunțarea la numiri motivate de criterii politice, în favoarea competenței profesionale. De ce contează pentru economie și sector Accentul pus pe investiții ca indicator central de performanță ar muta presiunea de pe obiective generale pe livrabile măsurabile, cu impact direct asupra capacității de producție, modernizării și funcționării sistemului energetic. În contextul unei crize energetice, o astfel de schimbare de guvernanță ar putea influența ritmul deciziilor și prioritizarea proiectelor în companiile de stat din sector. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar sau detalii despre mecanismul concret prin care ar urma să fie operate modificările contractelor de mandat. [...]
