Știri
Știri din categoria Curs BNR
Republica Moldova devine un risc de stabilitate regională cu potențial economic direct pentru România și UE, pe fondul unei strategii rusești de influențare politică și de presiune asupra instituțiilor europene, potrivit Profit, care citează o analiză The New York Times despre operațiunile Moscovei la Chișinău.
În materialul citat, publicația americană susține că Vladimir Putin ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși, la o reuniune de la sfârșitul lui 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”. În această logică, Republica Moldova este descrisă drept „următoarea prioritate strategică” a Kremlinului.
Potrivit surselor invocate de The New York Times, Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar vedea Moldova ca pe un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Uniunii Europene.
Chiar dacă articolul citat este preponderent geopolitic, implicația economică pentru regiune este una de prim ordin: o destabilizare la Chișinău poate amplifica percepția de risc în proximitatea graniței UE, cu efecte în lanț asupra finanțării, investițiilor și costurilor de asigurare și transport. Pentru companii, asta se traduce, de regulă, în planificare mai prudentă și prime de risc mai ridicate, mai ales în sectoare expuse la fluxuri transfrontaliere.
Investigația The New York Times, preluată de Profit, descrie amploarea operațiunilor atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova (septembrie 2025) și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus:
În lipsa unor date suplimentare în fragmentul disponibil, nu reiese ce instituții au documentat oficial aceste acuzații și nici ce măsuri concrete au fost luate ulterior de autoritățile de la Chișinău sau de partenerii europeni.
Mesajul central al analizei citate este că Republica Moldova ar putea fi folosită ca pârghie pentru operațiuni mai largi împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra UE. Pentru mediul de afaceri din România și din regiune, miza imediată rămâne evoluția stabilității politice și a riscurilor de securitate din proximitate, care pot influența deciziile de investiții și costurile operaționale în următoarele trimestre.
Recomandate
UE a declanșat anchete coordonate în industria jocurilor video, vizând 9 dezvoltatori, pe fondul presiunii de a face mai transparente monedele virtuale din jocuri , potrivit Profit . Miza este una de reglementare: autoritățile vor să întărească protecția consumatorilor, în special în zona achizițiilor și utilizării „monedelor” digitale din jocuri. Investigațiile au fost lansate miercuri de Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC) din Uniunea Europeană și includ, între companiile vizate, Ubisoft – descris de publicație drept liderul pieței de profil în România. Cine este vizat Conform informațiilor publicate, acțiunile coordonate se referă la următoarele companii: Ubisoft EMEA SAS Crytek GmbH InnoGames GmbH King.com Operations (Malta) Limited Mojang AB Plarium Europe S.à.r.l. PLR Worldwide Sales Limited Riot Games Limited Supercell Oy Ce urmăresc autoritățile și de ce contează Rețeaua CPC acționează în baza „Principiilor-cheie privind monedele virtuale din cadrul jocurilor”, un set de orientări care, potrivit Comisiei Europene, se sprijină pe legislația UE de protecție a consumatorilor și promovează transparența și echitatea în utilizarea monedelor virtuale în jocuri. Pentru companii, anchetele pot însemna presiune suplimentară pe modul în care sunt prezentate și vândute monedele virtuale, cu potențiale efecte asupra designului comercial al jocurilor (inclusiv asupra mecanismelor de monetizare) și asupra obligațiilor de informare către jucători. Publicația nu detaliază, în fragmentul disponibil, ce măsuri concrete ar urma să fie cerute fiecărei companii sau un calendar al concluziilor investigațiilor. [...]
UE ia în calcul amânarea regulilor de metan pentru importuri, dar menține calendarul pentru producătorii interni , ceea ce lasă companii precum OMV Petrom și Romgaz să suporte în continuare costurile și riscurile de conformare, într-un moment în care blocul comunitar se pregătește de o iarnă cu potențiale tensiuni pe aprovizionarea cu energie, potrivit Profit . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: producătorii din UE sunt deja sub incidența legislației europene de mediu și au început sau sunt în plin proces de implementare a infrastructurii de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a emisiilor de metan. În schimb, Bruxelles-ul ar analiza o amânare a aplicării normelor pentru importurile de petrol și gaze, fără o măsură similară pentru producția internă. Ce înseamnă pentru OMV Petrom și Romgaz Pentru producătorii interni, regulile rămân neschimbate, iar calendarul de aplicare este menținut, notează publicația. Asta înseamnă că investițiile deja pornite în sisteme MRV și obligațiile de raportare nu ar primi un „respiro” similar cu cel discutat pentru importatori. În plus, riscul de conformare rămâne ridicat: nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni, inclusiv amenzi care pot ajunge „până la 20% din cifra de afaceri în cazuri extreme”, conform informațiilor prezentate. Context: iarnă dificilă și presiune pe securitatea energetică Discuția are loc pe fondul unei perspective de iarnă „dificilă”, în care Uniunea Europeană ar putea să se confrunte inclusiv cu penurie de gaze, țiței și motorină, potrivit Profit. În acest cadru, o amânare pentru importuri ar funcționa ca o măsură de flexibilizare pentru fluxurile externe, însă menținerea obligațiilor pentru producătorii interni păstrează presiunea de conformare în interiorul UE. Ce urmează: materialul indică faptul că UE „ia în considerare” amânarea pentru importuri, fără a detalia o decizie finală sau un calendar revizuit; în lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă intenția se transformă într-o propunere formală și cum va fi justificată diferențierea între importatori și producători interni. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
Reducerea cu 25% a accizei la motorină a fost prelungită până la 15 octombrie, evitând o scumpire estimată la 85 de bani/litru , potrivit Profit . Decizia Ministerului Finanțelor menține, cel puțin temporar, presiunea în jos asupra prețului motorinei la pompă, cu efect direct asupra costurilor de transport și, în lanț, asupra prețurilor din economie. Măsura se aplică pentru prima jumătate a lunii octombrie, intervalul confirmat oficial fiind 1–15 octombrie 2026. Conform informațiilor publicate, prelungirea reducerii de acciză a fost justificată prin menținerea presiunilor pe piața carburanților. Ce a decis Ministerul Finanțelor și de ce contează Ministerul de Finanțe a extins perioada de aplicare a reducerii cu 25% a accizei la motorină, ceea ce, conform articolului, a evitat o posibilă scumpire a motorinei cu 85 de bani. În practică, o astfel de creștere ar fi fost resimțită imediat în benzinării și ar fi alimentat costurile operaționale pentru transportatori și companiile cu flote. Contextul deciziei: mecanism „calibrat” după cotații și prețurile la pompă Finanțele arată că intervenția continuă măsura aplicată în perioada anterioară și că mecanismul este „calibrat” în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Înainte de confirmarea oficială, Profit notează că, la momentul redactării, analiza care să justifice reducerea nu era publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor, însă „surse guvernamentale” au indicat că documentul a fost redactat și semnat. Ce urmează Prelungirea este limitată la 1–15 octombrie 2026, ceea ce sugerează că evoluția prețurilor la carburanți și a cotațiilor internaționale va rămâne criteriul-cheie pentru o eventuală continuare sau retragere a reducerii de acciză după această dată. [...]
