Știri
Știri din categoria Curs BNR
UE pregătește extinderea sancțiunilor, cu efect direct asupra băncilor și criptomonedelor rusești, într-un demers care ar urma să mărească semnificativ lista entităților vizate în lunile următoare, potrivit Profit.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a declarat pentru cotidianul german Die Welt, citată de Reuters, că pentru toamnă propune „cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”. Ea a susținut că sancțiunile UE „au costat deja Rusia foarte mult”, estimând că au privat „mașina de război” a Rusiei de peste 1 trilion de euro (aprox. 5.000 miliarde lei).
Un element cu relevanță economică și de reglementare este dimensiunea extinderii: odată adoptate, noile măsuri „ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate”, conform News.ro, citat în material. Kallas nu a oferit însă detalii despre calendar sau despre conținutul exact al pachetului.
În iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni legat de războiul din Ucraina, care a inclus restricții asupra sectorului bancar al Rusiei și asupra rețelelor de criptomonede, notează publicația.
Dacă noul pachet va păstra direcția anterioară, impactul ar putea rămâne concentrat pe canalele de finanțare și pe infrastructura financiară folosită pentru ocolirea restricțiilor, însă detaliile concrete nu sunt, deocamdată, publice.
Recomandate
Economia Rusiei a revenit pe creștere în T2, dar dezechilibrele se adâncesc , pe fondul unui mix tot mai dependent de cheltuielile militare și de evoluția veniturilor din energie, potrivit Profit . Produsul intern brut (PIB) al Rusiei a crescut cu 1,3% în ritm anual în perioada aprilie–iunie, peste estimările guvernului și ale băncii centrale . În prima jumătate a anului, economia a avansat cu 0,6%. Creșterea este susținută în principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial și de revenirea recentă a prețurilor petrolului și gazelor, însă tabloul general „ascunde probleme tot mai mari”, notează publicația, citând CNBC. Ce apasă pe economie, dincolo de cifrele de creștere În spatele revenirii din trimestrul al doilea, sunt semnalate mai multe vulnerabilități care pot limita sustenabilitatea creșterii: deficit bugetar; inflație; scăderea veniturilor din energie; deteriorarea puterii de cumpărare a populației. Pentru companii și investitori, combinația dintre presiuni bugetare și inflație, alături de dependența de veniturile din energie, crește riscul de volatilitate și de ajustări economice în perioada următoare, chiar dacă indicatorul de PIB rămâne pozitiv. [...]
Republica Moldova devine un risc de stabilitate regională cu potențial economic direct pentru România și UE, pe fondul unei strategii rusești de influențare politică și de presiune asupra instituțiilor europene, potrivit Profit , care citează o analiză The New York Times despre operațiunile Moscovei la Chișinău. În materialul citat, publicația americană susține că Vladimir Putin ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși, la o reuniune de la sfârșitul lui 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”. În această logică, Republica Moldova este descrisă drept „următoarea prioritate strategică” a Kremlinului. Potrivit surselor invocate de The New York Times, Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar vedea Moldova ca pe un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Uniunii Europene. De ce contează economic: risc de volatilitate și costuri mai mari în regiune Chiar dacă articolul citat este preponderent geopolitic, implicația economică pentru regiune este una de prim ordin: o destabilizare la Chișinău poate amplifica percepția de risc în proximitatea graniței UE, cu efecte în lanț asupra finanțării, investițiilor și costurilor de asigurare și transport. Pentru companii, asta se traduce, de regulă, în planificare mai prudentă și prime de risc mai ridicate, mai ales în sectoare expuse la fluxuri transfrontaliere. Instrumentele descrise: influențarea proceselor electorale Investigația The New York Times, preluată de Profit, descrie amploarea operațiunilor atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova (septembrie 2025) și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale (detaliile apar trunchiate în textul furnizat). În lipsa unor date suplimentare în fragmentul disponibil, nu reiese ce instituții au documentat oficial aceste acuzații și nici ce măsuri concrete au fost luate ulterior de autoritățile de la Chișinău sau de partenerii europeni. Ce urmează: presiune pe agenda de securitate și pe relația UE–Moldova Mesajul central al analizei citate este că Republica Moldova ar putea fi folosită ca pârghie pentru operațiuni mai largi împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra UE. Pentru mediul de afaceri din România și din regiune, miza imediată rămâne evoluția stabilității politice și a riscurilor de securitate din proximitate, care pot influența deciziile de investiții și costurile operaționale în următoarele trimestre. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Daroconstruct de către un vehicul austriac din grupul Strabag , o tranzacție care, dacă va fi autorizată, ar consolida prezența grupului în piața locală de construcții, potrivit Profit . Autoritatea de concurență evaluează operațiunea prin care Bau Holding Beteiligungs GmbH (Austria) intenționează să preia Daroconstruct SRL din Iași. Analiza are loc în baza Legii concurenței nr. 21/1996, care impune autorizarea anumitor tranzacții înainte de finalizare. Ce verifică autoritatea și de ce contează Consiliul Concurenței ar urma să stabilească dacă tranzacția este compatibilă cu „un mediu concurențial normal”, adică dacă preluarea poate afecta semnificativ concurența pe piețele relevante. În urma evaluării, instituția va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. Pentru piață, miza este una de reglementare: fără autorizarea Consiliului Concurenței, tranzacția nu poate fi închisă în condițiile legii, iar calendarul și condițiile finale depind de concluziile analizei. [...]
Aproape 40.000 de conturi noi la brokerii de la BVB în S1 indică o accelerare a bazei de investitori , cu circa 20.000 de contracte de acces la platformele de tranzacționare semnate doar în trimestrul al doilea, menținând ritmul din primele trei luni ale anului, potrivit Profit . Datele citate de publicație arată că numărul de conturi înregistrate la cele 28 de case de brokeraj a ajuns la aproximativ 325.000 la finalul primului trimestru din acest an, pe baza informațiilor analizate din piață. De ce contează: mai mulți investitori, presiune pe infrastructura de intermediere Creșterea numărului de conturi noi sugerează o extindere rapidă a bazei de clienți pentru intermediarii de pe Bursa de Valori București , cu implicații directe pentru capacitatea operațională a brokerilor (onboarding, suport, conformitate) și pentru dinamica lichidității din piață. În același timp, menținerea ritmului de deschideri în trimestrul al doilea indică faptul că interesul pentru acces la tranzacționare nu a fost un vârf izolat la început de an, ci o tendință care continuă, conform datelor prezentate. [...]
Umbrărescu a început lucrările de racordare care leagă Varianta Ocolitoare Bacău de A7 , un pas operațional care poate influența modul în care va fi preluat traficul în zona nodului Bacău-Sud, potrivit Profit . Intervențiile au loc în zona nodului rutier Bacău-Sud, la intrarea pe DN2 dinspre Nicolae Bălcescu, unde antreprenorul român Umbrărescu a început lucrările de racordare a Variantei Ocolitoare Bacău (A7) cu lotul 3 al secțiunii A7 Focșani–Bacău, tronsonul Răcăciuni–Bacău. Din imaginile prezentate de autorități, lucrările vizează operațiuni pregătitoare în teren, inclusiv: frezarea suprafeței asfaltice; demontarea parapetului metalic de protecție; decopertarea stratului vegetal. [...]
Spania amână cu doi ani închiderea centralei nucleare Almaraz , mutând dezafectarea celor două reactoare până în iunie 2030, pe fondul riscurilor recente din piața energiei, potrivit Profit . Decizia vine deși Spania își menține, „deocamdată”, planul de a renunța complet la energia nucleară până în 2035. Reactoarele de la Almaraz ar fi trebuit să fie închise în 2027, respectiv 2028, însă termenul este împins acum până în 2030. Ordin în Monitorul Oficial și acordul autorității de securitate nucleară Prelungirea a fost aprobată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, după ce proprietarii centralei – Iberdrola, Endesa și Naturgy – au cerut anul trecut continuarea exploatării. Consiliul spaniol pentru securitate nucleară a emis luna trecută un aviz favorabil, însoțit de anumite condiții, conform aceleiași surse. Argumentul guvernului: efectele războiului din Iran asupra combustibililor fosili Ordinul nu leagă prelungirea de pana masivă de curent din Spania și Portugalia din aprilie 2025, incident care a relansat dezbaterea internă privind renunțarea la nuclear (energia nucleară asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a Spaniei). Investigațiile au atribuit pana unei creșteri puternice a tensiunii. În schimb, documentul invocă efectele mai recente ale războiului din Iran asupra aprovizionării cu combustibili fosili și asupra prețurilor acestora. O sursă din Ministerul Energiei a exclus o legătură între decizia privind Almaraz și pana de curent din 2025, potrivit informațiilor citate. Ce semnal transmite amânarea pentru mixul energetic Guvernul spaniol condus de socialiști susține în continuare tranziția către o economie cu emisii nete zero și accelerarea investițiilor în energie solară și eoliană. În același timp, centrala nucleară rămâne o sursă de producție constantă și fără emisii de carbon, care poate completa regenerabilele dependente de condițiile meteo. Textul sursă indică faptul că decizia „nu modifică, deocamdată” strategia de renunțare la nuclear până în 2035, însă amânarea închiderii Almaraz arată că, în context de volatilitate a pieței energiei și incertitudini geopolitice, autoritățile sunt dispuse să ajusteze calendarul operațional pentru a limita riscurile de aprovizionare și de preț. [...]
