Știri
Știri din categoria Curs BNR
UE pregătește extinderea sancțiunilor, cu efect direct asupra băncilor și criptomonedelor rusești, într-un demers care ar urma să mărească semnificativ lista entităților vizate în lunile următoare, potrivit Profit.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a declarat pentru cotidianul german Die Welt, citată de Reuters, că pentru toamnă propune „cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”. Ea a susținut că sancțiunile UE „au costat deja Rusia foarte mult”, estimând că au privat „mașina de război” a Rusiei de peste 1 trilion de euro (aprox. 5.000 miliarde lei).
Un element cu relevanță economică și de reglementare este dimensiunea extinderii: odată adoptate, noile măsuri „ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate”, conform News.ro, citat în material. Kallas nu a oferit însă detalii despre calendar sau despre conținutul exact al pachetului.
În iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni legat de războiul din Ucraina, care a inclus restricții asupra sectorului bancar al Rusiei și asupra rețelelor de criptomonede, notează publicația.
Dacă noul pachet va păstra direcția anterioară, impactul ar putea rămâne concentrat pe canalele de finanțare și pe infrastructura financiară folosită pentru ocolirea restricțiilor, însă detaliile concrete nu sunt, deocamdată, publice.
Recomandate
UE a declanșat anchete coordonate în industria jocurilor video, vizând 9 dezvoltatori, pe fondul presiunii de a face mai transparente monedele virtuale din jocuri , potrivit Profit . Miza este una de reglementare: autoritățile vor să întărească protecția consumatorilor, în special în zona achizițiilor și utilizării „monedelor” digitale din jocuri. Investigațiile au fost lansate miercuri de Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor (CPC) din Uniunea Europeană și includ, între companiile vizate, Ubisoft – descris de publicație drept liderul pieței de profil în România. Cine este vizat Conform informațiilor publicate, acțiunile coordonate se referă la următoarele companii: Ubisoft EMEA SAS Crytek GmbH InnoGames GmbH King.com Operations (Malta) Limited Mojang AB Plarium Europe S.à.r.l. PLR Worldwide Sales Limited Riot Games Limited Supercell Oy Ce urmăresc autoritățile și de ce contează Rețeaua CPC acționează în baza „Principiilor-cheie privind monedele virtuale din cadrul jocurilor”, un set de orientări care, potrivit Comisiei Europene, se sprijină pe legislația UE de protecție a consumatorilor și promovează transparența și echitatea în utilizarea monedelor virtuale în jocuri. Pentru companii, anchetele pot însemna presiune suplimentară pe modul în care sunt prezentate și vândute monedele virtuale, cu potențiale efecte asupra designului comercial al jocurilor (inclusiv asupra mecanismelor de monetizare) și asupra obligațiilor de informare către jucători. Publicația nu detaliază, în fragmentul disponibil, ce măsuri concrete ar urma să fie cerute fiecărei companii sau un calendar al concluziilor investigațiilor. [...]
UE ia în calcul amânarea regulilor de metan pentru importuri, dar menține calendarul pentru producătorii interni , ceea ce lasă companii precum OMV Petrom și Romgaz să suporte în continuare costurile și riscurile de conformare, într-un moment în care blocul comunitar se pregătește de o iarnă cu potențiale tensiuni pe aprovizionarea cu energie, potrivit Profit . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: producătorii din UE sunt deja sub incidența legislației europene de mediu și au început sau sunt în plin proces de implementare a infrastructurii de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a emisiilor de metan. În schimb, Bruxelles-ul ar analiza o amânare a aplicării normelor pentru importurile de petrol și gaze, fără o măsură similară pentru producția internă. Ce înseamnă pentru OMV Petrom și Romgaz Pentru producătorii interni, regulile rămân neschimbate, iar calendarul de aplicare este menținut, notează publicația. Asta înseamnă că investițiile deja pornite în sisteme MRV și obligațiile de raportare nu ar primi un „respiro” similar cu cel discutat pentru importatori. În plus, riscul de conformare rămâne ridicat: nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni, inclusiv amenzi care pot ajunge „până la 20% din cifra de afaceri în cazuri extreme”, conform informațiilor prezentate. Context: iarnă dificilă și presiune pe securitatea energetică Discuția are loc pe fondul unei perspective de iarnă „dificilă”, în care Uniunea Europeană ar putea să se confrunte inclusiv cu penurie de gaze, țiței și motorină, potrivit Profit. În acest cadru, o amânare pentru importuri ar funcționa ca o măsură de flexibilizare pentru fluxurile externe, însă menținerea obligațiilor pentru producătorii interni păstrează presiunea de conformare în interiorul UE. Ce urmează: materialul indică faptul că UE „ia în considerare” amânarea pentru importuri, fără a detalia o decizie finală sau un calendar revizuit; în lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă intenția se transformă într-o propunere formală și cum va fi justificată diferențierea între importatori și producători interni. [...]
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
