Știri
Tag: comunicare

„Învălmășeală” descrie atât aglomerația dezordonată, cât și confuzia. În selecția „ Cuvântul zilei ” de sâmbătă, 30 mai 2026, Dexonline propune un termen util în educație și comunicare, pentru că acoperă, cu aceeași rădăcină, situații concrete (mulțimi, lucruri îngrămădite) și stări abstracte (zăpăceală, neorânduială). Potrivit definiției din dicționar, „învălmășeală” înseamnă, în primul rând, „îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe”, asociată cu „forfoteala unei mulțimi” și „neorânduială”. Prin extensie, termenul poate desemna „zgomot mare, zarvă”, iar în sens figurat se referă la „confuzie, zăpăceală”. Un al doilea sens indicat este cel de „luptă, încăierare”, sinonim cu „învălmășag”, ceea ce arată că termenul poate descrie nu doar dezordinea pasivă, ci și o situație tensionată, cu interacțiuni fizice. Cum se folosește corect, în contexte educaționale În practică, cuvântul e relevant pentru a diferenția între: dezordine și aglomerație (o mulțime care se îngrămădește, obiecte amestecate); zgomot și zarvă (o situație în care nivelul sonor devine dominant); confuzie (o „învălmășeală” de idei, informații sau mesaje); încăierare (când dezordinea escaladează într-un conflict). Din punct de vedere al formării, Dexonline notează că termenul provine din „învălmăși” + sufixul „-eală”, ceea ce îl plasează în familia de substantive care denumesc acțiuni sau stări. Într-un registru educațional, „învălmășeală” funcționează ca un instrument de precizie: poate descrie atât o situație observabilă (aglomerarea), cât și efectul ei asupra înțelegerii (confuzia), fără a recurge la formulări vagi. [...]

Rusia intensifică presiunile asupra Telegram și îl acuză direct pe fondatorul Pavel Durov că tolerează activități infracționale , într-o nouă etapă a conflictului dintre autorități și populara aplicație de mesagerie, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 19 februarie 2026, la Moscova , de șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov. Acesta l-a acuzat pe Durov că urmărește „interese mercantile” și că permite, prin modul în care gestionează platforma, desfășurarea unor activități ilegale, inclusiv delicvență juvenilă, terorism și sabotaj. Bortnikov a susținut că tentativele anterioare de dialog cu fondatorul Telegram au fost fără rezultat. Restricții și acuzații privind securitatea Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus în februarie restricții tehnice asupra Telegram, invocând refuzul companiei de a șterge conținut considerat extremist. Măsurile vizează încetinirea aplicației și limitarea funcționalităților sale. În paralel, un ministru rus a afirmat că servicii de informații străine ar putea intercepta mesajele trimise de militarii ruși prin Telegram. Compania a respins ferm acuzațiile, declarând pentru Reuters că „nu a fost descoperită nicio breșă în criptarea Telegram”. Telegram susține că presiunile au drept scop forțarea utilizatorilor să migreze către o nouă aplicație de stat, numită MAX . Potrivit companiei , acuzațiile privind vulnerabilitățile de securitate sunt „o fabricație deliberată” menită să justifice interzicerea platformei și transferul comunicațiilor către un sistem controlat de stat. Utilizare extinsă, inclusiv în armată Aplicația este larg folosită în Rusia , inclusiv de soldați implicați în conflictul din Ucraina, corespondenți de război și politicieni. În ciuda restricțiilor, instituții precum Kremlinul și Ministerul Apărării continuă să publice informații pe Telegram, iar utilizatorii pot ocoli limitările prin rețele private virtuale. Autoritățile ruse au blocat sau restricționat anterior și alte platforme străine, precum WhatsApp și FaceTime , încurajând utilizarea aplicațiilor interne. Disputa actuală marchează însă o escaladare directă la adresa fondatorului Telegram și ridică semne de întrebare privind viitorul uneia dintre cele mai influente platforme de comunicare din Rusia. [...]