Știri
Știri din categoria Bursă
$239.01-5.07%ASML
$1,559.68-4.44%INTC
$63.89-31.52%GOOGL
$277.89-13.20%QQQ$687.28-4.56%SPY$752.83-2.18%Valul de vânzări din tehnologie a șters masiv din capitalizare, iar indicele Nasdaq 100 este pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) din valoarea de piață, pe fondul temerilor că investițiile uriașe în inteligența artificială nu vor aduce profituri pe măsura așteptărilor, potrivit Biziday.
Vineri seara (ora României), acțiunile americane au scăzut abrupt, iar Nasdaq a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Toți cei trei indici principali din SUA au fost pe minus: Nasdaq a pierdut 3,4%, iar indicele cu pondere mare în tehnologie a ajuns la o scădere de peste 8% față de maximul istoric de închidere din 6 octombrie.
Scăderile au fost alimentate de rezultatele trimestriale dezamăgitoare ale Intel și Amazon, publicate joi seara, care au amplificat îngrijorările legate de cheltuielile masive pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale și de momentul în care acestea se vor vedea în venituri și profituri.
În piață, presiunea s-a văzut și în sectorul semiconductorilor și al furnizorilor de infrastructură:
După scăderile de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri în Asia, Europa și SUA. În Asia, Nikkei 225 a închis cu -2,1%, SoftBank a pierdut 6% (acțiunile fiind cu aproximativ 48% sub maximul din iunie), iar în Coreea de Sud Samsung Electronics a scăzut cu 3% și SK Hynix cu 7,1%, contribuind la un minus de 3,5% al indicelui Kospi. În Europa, ASML a coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare.
Totuși, materialul arată că nu se conturează, deocamdată, o fugă generalizată din acțiuni: o parte din bani se mută către sectoare considerate mai stabile (energie, utilități, bunuri de consum de bază). În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare din S&P 500 au avut creșteri, iar energia a fost printre cele mai performante, susținută și de scumpirea petrolului.
Mesajul dominant al mișcării de piață este o reevaluare a „poveștii AI”: după ani în care entuziasmul a împins evaluările în sus, investitorii încep să ceară dovezi concrete că sumele uriașe alocate (centre de date, cipuri, modele AI) se transformă în venituri și profituri care să justifice cheltuielile. În acest context, volatilitatea poate rămâne ridicată în jurul raportărilor financiare și al ghidajelor privind investițiile (cheltuieli de capital) ale marilor companii tehnologice.
Recomandate
Alphabet a pierdut într-o singură zi peste 500 de miliarde de dolari din capitalizare , după ce investitorii au penalizat combinația dintre cheltuieli masive pentru infrastructura de inteligență artificială (IA) și un flux de numerar liber puternic negativ, potrivit WinFuture . Acțiunile au scăzut cu până la 13,5% joi, în ceea ce publicația descrie drept cel mai mare declin bursier din istoria companiei. Căderea a venit după publicarea miercuri seară a rezultatelor pentru trimestrul al treilea din 2026. Declinul ar depăși, ca amplitudine, episoadele de stres din martie 2020 (debutul pandemiei) și din septembrie 2008 (criza financiară), conform aceleiași surse. Cheltuielile pentru IA au împins cashflow-ul în teritoriu negativ Deși veniturile totale au crescut în ritm anual, iar divizia de cloud și-a dublat veniturile la 30,71 miliarde dolari (aprox. 141 miliarde lei), piața a reacționat la deteriorarea fluxului de numerar liber: -9,1 miliarde dolari (aprox. -42 miliarde lei), față de o așteptare a analiștilor de -2,7 miliarde dolari (aprox. -12 miliarde lei), notează WinFuture . Publicația citează Business Insider pentru explicația principală: investițiile foarte mari în infrastructura de IA. În trimestrul raportat, Alphabet ar fi investit 51,3 miliarde dolari (aprox. 236 miliarde lei) în active (cheltuieli de capital), finanțând parțial efortul prin: datorii noi de 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei); vânzări nete de acțiuni de 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei). În paralel, costurile cu dobânzile au crescut puternic: de la 143 milioane dolari (aprox. 658 milioane lei) în trimestrul similar al anului anterior la un nivel de aproape șapte ori mai mare, potrivit datelor prezentate. Presiune suplimentară: depreciere pe SpaceX și publicitate în căutare sub așteptări Rezultatul a fost afectat și de o depreciere a participației la SpaceX de 8,7 miliarde dolari (aprox. 40 miliarde lei), menționează WinFuture. Separat, segmentul de bază – publicitatea asociată motorului de căutare – a ratat estimările analiștilor: veniturile din „search ads” au fost de 63,35 miliarde dolari (aprox. 291 miliarde lei), aproape neschimbate față de trimestrul anterior. Philipp Schindler , Chief Business Officer la Google, a spus că monetizarea în „AI Mode” este, deocamdată, mai redusă; compania extinde internațional reclamele în rezumatele generate de IA („AI overviews”) pentru a compensa. Ce urmărește piața mai departe Miza pentru investitori rămâne dacă investițiile în IA se vor transforma suficient de repede în venituri și marje care să justifice efortul de capital. Potrivit WinFuture, managementul ar indica pentru 2027 cheltuieli de capital de încă aproximativ 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce sugerează că presiunea pe cashflow și finanțare ar putea continua. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
SK Hynix încearcă să oprească scăderea acțiunilor cu o răscumpărare de 40.000 mld. woni (aprox. 103.000 mld. lei), într-un moment în care volatilitatea legată de inteligența artificială apasă puternic pe bursa sud-coreeană, potrivit Axios . Compania a anunțat miercuri că va cheltui 40.000 de miliarde de woni (28,8 mld. dolari, aprox. 130 mld. lei) pentru a răscumpăra și anula acțiuni, în încercarea de a pune capăt unui declin al titlurilor care durează de două luni. Publicația notează că SK Hynix a sugerat și că ar putea urma și alte planuri de returnare de numerar către acționari. De ce contează pentru piața din Coreea de Sud Miza depășește compania: bursa sud-coreeană a devenit „epicentrul” volatilității globale asociate temei AI, iar SK Hynix și Samsung Electronics sunt principalii contributori la indicele de referință KOSPI , cumulând aproximativ 50% din acesta, conform aceleiași surse. În acest context, orice mișcare majoră la nivelul celor doi emitenți se propagă rapid în piață. Axios mai arată că vânzările recente au șters echivalentul a circa 560 mld. dolari din capitalizarea de piață, ceea ce explică presiunea pentru măsuri care să stabilizeze prețul acțiunilor. Reacția investitorilor și implicații pentru ADR-uri Planul a împins acțiunile SK Hynix în sus cu aproape 13% în tranzacționarea de joi, potrivit Axios. Răscumpărarea va viza exclusiv acțiunile listate în Coreea de Sud, nu și certificatele de depozit americane (ADR) lansate pe Nasdaq în iulie. Totuși, efectul economic ar urma să se transmită și către ADR-uri, deoarece acestea reprezintă o zecime dintr-o acțiune coreeană, mai notează publicația. [...]
Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
