Știri
Știri din categoria Bursă
Capitalizarea de piață a Samsung Electronics a depășit pragul de 1 trilion de dolari, pe fondul raliului acțiunilor legate de inteligența artificială din SUA, potrivit Reuters. Mișcarea o face a doua companie asiatică, după TSMC, care atinge acest reper, un semnal despre cât de puternic se transmite optimismul din jurul cipurilor pentru AI către evaluările din Asia.
În tranzacțiile de dimineață de la Seul, valoarea de piață a producătorului sud-coreean a ajuns la 1.500 trilioane won (1,03 trilioane dolari, aprox. 4,7 trilioane lei), în timp ce acțiunile urcau cu 12% la ora 09:52, depășind avansul indicelui de referință Kospi, de 5,4%.
Reuters leagă saltul Samsung de creșterile abrupte ale acțiunilor asociate AI din SUA, după ce indicii S&P 500 și Nasdaq au închis la maxime istorice. Impulsul a fost susținut, între altele, de evoluția Intel și de atenția investitorilor pentru rezultate trimestriale solide, în contextul menținerii unui armistițiu SUA–Iran.
Pentru investitori, pragul de 1 trilion de dolari este relevant nu doar ca reper simbolic, ci și ca indicator al sensibilității evaluărilor din sectorul semiconductorilor la sentimentul global din jurul AI, chiar și atunci când catalizatorul imediat vine din altă piață.
Samsung Electronics este cel mai mare producător de cipuri de memorie la nivel mondial. Depășirea pragului de 1 trilion de dolari o plasează, în Asia, în același club cu TSMC, compania taiwaneză menționată de Reuters ca fiind prima din regiune care a atins acest nivel.
Recomandate
Creșterea de peste 45% a capitalizării bursiere a Coreei de Sud a împins-o înaintea Marii Britanii în clasamentul global , semn al reorientării investitorilor către companiile legate de inteligența artificială și către producătorii asiatici de hardware, potrivit Agerpres . Conform calculelor Bloomberg citate de Agerpres, capitalizarea totală a companiilor sud-coreene listate a urcat cu peste 45% în acest an, până la 4.040 miliarde de dolari (aprox. 18.600 miliarde lei), în timp ce piața britanică a crescut cu aproximativ 3%, la 3.990 miliarde de dolari (aprox. 18.350 miliarde lei). La finalul lui 2024, bursa din Marea Britanie era aproape dublă ca mărime față de cea sud-coreeană. Motorul: „boom”-ul inteligenței artificiale și concentrarea pe cipuri Avansul este pus pe seama creșterii puternice a acțiunilor companiilor sud-coreene asociate cu inteligența artificială, în special a celor două mari nume de pe piață, Samsung Electronics și SK Hynix . Cei doi producători de cipuri de memorie reprezintă acum peste 40% din capitalizarea indicelui de referință Kospi, care include peste 800 de companii. În paralel, Agerpres notează și un factor de politică economică internă: eforturile președintelui Lee Jae Myung de a susține prețul acțiunilor prin reforme de guvernanță corporativă și politici pro-piață. Un fenomen regional: Taiwan a trecut și el peste Marea Britanie Mișcarea nu este izolată. Bursa din Taiwan a depășit în aprilie piața britanică și a devenit a șaptea cea mai mare din lume, evoluție atribuită în principal Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC), care ajunge la aproximativ 45% din indicele de referință local. Capitalizarea pieței taiwaneze este indicată la 4.480 miliarde de dolari (aprox. 20.600 miliarde lei), apropiindu-se de cea a Canadei. De ce contează pentru Europa: randamente mai mici într-o piață dominată de sectoare „vechi” În timp ce indicii asiatici au fost împinși în sus de companiile care beneficiază de investițiile în inteligența artificială, indicele FTSE 100 din Marea Britanie a câștigat aproximativ 4% în acest an, un ritm comparabil cu MSCI All Country World, dar mult sub piețele alimentate de „boom”-ul IA. Piața britanică rămâne dominată de sectoare tradiționale, precum servicii financiare, bunuri de larg consum, energie și minerit. Mărimea burselor nu reflectă direct mărimea economiilor Agerpres mai arată că, deși acțiunile marilor producători asiatici de cipuri au crescut puternic, economiile din regiune rămân mai mici decât cele ale marilor state europene: PIB-ul Coreei de Sud este estimat la 1.900 miliarde de dolari (aprox. 8.740 miliarde lei) în acest an, iar cel al Taiwanului la 977 de miliarde de dolari (aprox. 4.490 miliarde lei), sub previziunile de peste 3.000 de miliarde de dolari pentru Germania, Marea Britanie și Franța, pe baza estimărilor FMI. [...]
Bursa de la București a absorbit rapid șocul politic , iar indicele BET a trecut de la scăderi de aproape 1% la o creștere de circa 1% în aceeași ședință, pe fondul unor tranzacții în urcare, potrivit Ziarul Financiar . La ora 15:00, BET era în scădere cu aproximativ 0,5%, după ce coborâse inițial cu circa 1% imediat după vestea căderii Guvernului Bolojan, conform datelor Bursei de Valori București. Ulterior, la ora 15:50, indicele se aprecia cu 0,95%, în timp ce valoarea tranzacțiilor urca la 71 mil. lei. Cum s-a văzut reacția în acțiunile din BET În prima parte a zilei, aproape toate companiile din BET erau în teritoriu negativ. Excepțiile menționate la ora publicării știrii au fost: Transgaz (+0,8%) Electrica (+0,75%) Antibiotice Iași (+0,1%) BRD SocGen (0%) Pe lista celor mai mari scăderi din structura indicelui BET au fost indicate: TeraPlast (-4%) Cris-Tim (-3,2%) Nuclearelectrica (-2,9%) Transport Trade Services (-2,6%) Premier Energy (-2,3%) Fondul Proprietatea (-1,7%) La actualizarea de la 15:50, în topul creșterilor din BET se aflau Romgaz (+2,6%), Transgaz (+0,7%) și BRD SocGen (+0,5%). Lichiditate și restul pieței: presiune inițială, apoi revenire În intervalul descris, tranzacțiile ajunseseră la circa 60 mil. lei, din care 40 mil. lei pe cele două piețe de acțiuni, 10,5 mil. lei pe segmentul de obligațiuni și titluri de stat și 7,7 mil. lei pe fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri). La 15:50, valoarea totală a tranzacțiilor era de 71 mil. lei. În același timp, la ora 15:00, toți indicii Bursei erau pe minus, cu scăderi de la -0,3% pe BET-NG (energie și utilități) până la -1% pe BET-FI (fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea). Contextul politic și efectul în curs Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut marți cu 281 de voturi pentru și 4 împotrivă (din 288 exprimate), iar guvernul rămâne în funcție cu atribuții limitate până la instalarea unui nou cabinet. Președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier, într-un context în care formarea unui guvern stabil este descrisă ca incertă. Pe piața valutară, euro a depășit marți pragul de 5,23 lei, maxim istoric , față de 5,19 lei la deschiderea zilei, pe fondul incertitudinii legate de formarea noului guvern și identitatea viitorului premier. [...]
Bursa de Valori București a închis pe plus în ziua căderii Guvernului Bolojan , semn că investitorii au tratat evenimentul politic mai degrabă ca pe o clarificare a incertitudinii decât ca pe un șoc de risc, potrivit Mediafax . Marți, 5 mai, înainte de votul moțiunii de cenzură , piața era în scădere, iar BET cobora cu până la 1%. La două ore după anunțarea rezultatului (281 de voturi „pentru”), cumpărătorii au revenit, iar indicele a urcat cu 1%. La finalul ședinței, BET a închis în creștere cu 1,27%, la 28.534 de puncte, după un maxim intrazilnic de 28.554 de puncte și un minim de 27.830 de puncte. Volumul tranzacțiilor „s-a dublat” față de ritmul de dinaintea votului, conform relatării ZF preluate de Mediafax. Cum s-au mișcat indicii: majoritatea, în verde În aceeași zi, toți indicii principali au închis pe creștere, cu o singură excepție: BET-TR: +1,27% BET-NG: +1,21% BET-XT: +1,23% BET-FI: +0,84% BETAeRO: -0,34% Acțiunile cu rulaje și creșteri vizibile La nivel de companii, Mediafax notează că Banca Transilvania (TLV) a avut cea mai mare valoare tranzacționată a zilei, aproape 19,2 milioane de lei, iar prețul a urcat cu 1,26%, până la 36,96 lei. Romgaz (SNG) a fost „vedeta procentuală” în segmentul cu lichiditate ridicată: +2,95%, până la 12,58 lei, pe tranzacții de 5,4 milioane de lei. În plus, au fost consemnate creșteri și la CFH (+4,11%), Electrica (+2,24%), MedLife (+2,57%), Transgaz (+1,97%), BRD (+1,91%) și Digi Communications (+1,80%), aceasta din urmă apropiindu-se de maximul zilei, la 46 de lei. De ce contează: piața a „prețuit” reducerea incertitudinii, dar riscul rămâne Explicațiile citate indică o reacție de tip „cumpărare pe scăderi” și o posibilă interpretare a votului ca eliberare a unei părți din incertitudinea acumulată. Brokerul Radu Cojoc (Goldring) avertizează însă că „în perioada următoare rămâne un grad ridicat de instabilitate”, până la formarea unei noi majorități și a unei noi formule guvernamentale. În aceeași logică, brokerul Antonio Oroian spune că investitorii ar putea privi episodul ca pe o clarificare a tensiunii politice și pariază pe un consens al partidelor „pro-occidentale” pentru formarea guvernului, subliniind totodată că nu există o explicație certă pentru mișcarea pieței. [...]
Bursa de Valori București a deschis marți pe plus, cu excepții în zona fondurilor și a SIF-urilor , iar după primele 30 de minute rulajul total ajunsese la 7,8 milioane lei (1,5 milioane euro), potrivit Agerpres . Indicele principal BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, urca cu 0,27%, în timp ce BET-Plus (cele mai lichide 43 de acțiuni) consemna o creștere similară. BET-XT, indicele extins al celor mai lichide 25 de titluri, câștiga 0,21%. Pe de altă parte, BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, cobora cu 0,07%, iar BET-FI, indicele SIF-urilor, scădea cu 0,47%. BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, avansa cu 0,45%. Mișcări în deschidere: câștigători și pierzători Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale prețului acțiunilor erau înregistrate de: Rompetrol Rafinare : +3,31% Bursa de Valori București: +2,32% Aerostar: +1,84% În scădere se aflau: Compania Energopetrol: -9,8% Bittnet Systems București: -4,61% Turbomecanica: -3,44% [...]
Discounturile de până la 65% la care se tranzacționează fostele SIF-uri pe Bursa de Valori București au început să se comprime în 2025, pe fondul unor randamente cuprinse între 12% și 110% și al unor decizii de portofoliu orientate tot mai mult spre active nelistate, potrivit Ziarul Financiar . În centrul problemei rămâne neîncrederea investitorilor că valoarea din bilanț (activul net) se va transforma în bani „reali” pentru acționari, ceea ce se vede în diferența dintre prețul din piață și valoarea activelor. Publicația explică discountul ca diferența dintre „ce plătești la bursă” și „ce valorează efectiv activele fondului”: la un discount de 65%, un leu de active este cumpărat cu 35 de bani. De ce contează: randamentul a venit din măsuri care atacă direct discountul Miza pentru investitori nu este doar performanța anuală, ci capacitatea managementului de a reduce discountul prin acțiuni care cresc probabilitatea de monetizare a activelor și de distribuire a valorii către acționari. În acest sens, Ziarul Financiar notează că discountul tinde să se reducă atunci când fondurile: vând participații neprofitabile; răscumpără acțiuni proprii; cresc dividendul; adaugă active cu potențial. În 2025, „exact asta s-a întâmplat” la majoritatea celor cinci fonduri, iar prețul acțiunilor a putut urca „independent de mișcarea pieței”, pe fondul comprimării discountului. Ce au făcut fostele SIF-uri: randamente mari și pivot spre nelistate Cele cinci foste SIF-uri listate – Evergent , Lion Capital, Transilvania Investments, Infinity și Longshield – au înregistrat în ultimul an randamente între 12% și 110% și au început să mizeze mai mult pe active din afara bursei, inclusiv în aviație, turism și imobiliare. Rațiunea acestui pivot, potrivit articolului, este că un portofoliu construit doar din acțiuni listate nu mai convinge investitorii să plătească aproape de valoarea activelor, iar discounturile – care ajung până la 65% – rămân principala presiune asupra managementului. În detaliu, Ziarul Financiar indică pentru 2025: Evergent a dublat banii investitorilor și mizează pe aviație, Lion Capital a livrat 61%, Transilvania Investments a răscumpărat din propriile acțiuni, Infinity și-a rebalansat portofoliul spre un randament de 67%, iar Longshield vrea să restructureze din active. Ce urmează: testul este dacă strategia reduce persistent rabatul Pentru piață, semnalul relevant în 2026 va fi dacă măsurile de tip răscumpărări, vânzări de participații și repoziționare spre active nelistate reușesc să reducă sustenabil discounturile, nu doar să genereze un an bun de randament. În lipsa acestei convergențe între preț și activul net, rabatul rămâne o frână structurală pentru evaluarea acestor fonduri. [...]
TeraPlast își bugetează pentru 2026 o revenire a profitabilității, dar la evaluări deja ridicate pentru profilul său industrial , potrivit Ziarul Financiar . Compania mizează pe venituri din exploatare totale de 1,26 miliarde de lei în acest an și țintește pentru 2026 o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei și un profit net de 15,4 milioane de lei, după un câștig net de 1,2 milioane de lei în 2025. Bugetul pentru 2026 implică, raportat la capitalizarea bursieră, un multiplu EV/EBITDA (valoarea companiei raportată la profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de aproximativ 17–18x, nivel considerat ridicat pentru o companie industrială cu marje reduse. Interpretarea din articol este că piața pare să prețuiască mai degrabă potențialul de recuperare a profitabilității pe termen mediu decât rezultatele imediate. Creșterea e împinsă de volume, cu accent pe ambalaje Pentru acest an, TeraPlast estimează venituri din exploatare totale de 1,26 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de 2025. Avansul ar urma să vină în principal din volume: compania își propune să vândă peste 145.000 de tone de produse, cu 18% mai mult decât în anul precedent, mizând pe diviziile de instalații, granule și, „în special”, ambalaje. Context: venituri în urcare, profit încă subțire În 2025, cifra de afaceri a crescut cu 21%, de la 898 milioane de lei la 1,08 miliarde de lei, însă profitabilitatea a rămas redusă: rezultatul net a fost de 1,2 milioane de lei, după o pierdere de 19,5 milioane de lei în 2024. Pentru 2026, managementul bugetează un profit net de 15,4 milioane de lei, ceea ce ar însemna o îmbunătățire semnificativă, dar cu o marjă netă de aproximativ 1%, conform calculelor din articol. În piață, acțiunile TeraPlast (simbol TRP) au urcat cu 10% în ultimele șase luni, pe fondul așteptărilor legate de redresarea profitabilității. [...]
