Știri
Știri din categoria Bursă
Creșterea de peste 45% a capitalizării bursiere a Coreei de Sud a împins-o înaintea Marii Britanii în clasamentul global, semn al reorientării investitorilor către companiile legate de inteligența artificială și către producătorii asiatici de hardware, potrivit Agerpres.
Conform calculelor Bloomberg citate de Agerpres, capitalizarea totală a companiilor sud-coreene listate a urcat cu peste 45% în acest an, până la 4.040 miliarde de dolari (aprox. 18.600 miliarde lei), în timp ce piața britanică a crescut cu aproximativ 3%, la 3.990 miliarde de dolari (aprox. 18.350 miliarde lei). La finalul lui 2024, bursa din Marea Britanie era aproape dublă ca mărime față de cea sud-coreeană.
Avansul este pus pe seama creșterii puternice a acțiunilor companiilor sud-coreene asociate cu inteligența artificială, în special a celor două mari nume de pe piață, Samsung Electronics și SK Hynix. Cei doi producători de cipuri de memorie reprezintă acum peste 40% din capitalizarea indicelui de referință Kospi, care include peste 800 de companii.
În paralel, Agerpres notează și un factor de politică economică internă: eforturile președintelui Lee Jae Myung de a susține prețul acțiunilor prin reforme de guvernanță corporativă și politici pro-piață.
Mișcarea nu este izolată. Bursa din Taiwan a depășit în aprilie piața britanică și a devenit a șaptea cea mai mare din lume, evoluție atribuită în principal Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC), care ajunge la aproximativ 45% din indicele de referință local. Capitalizarea pieței taiwaneze este indicată la 4.480 miliarde de dolari (aprox. 20.600 miliarde lei), apropiindu-se de cea a Canadei.
În timp ce indicii asiatici au fost împinși în sus de companiile care beneficiază de investițiile în inteligența artificială, indicele FTSE 100 din Marea Britanie a câștigat aproximativ 4% în acest an, un ritm comparabil cu MSCI All Country World, dar mult sub piețele alimentate de „boom”-ul IA. Piața britanică rămâne dominată de sectoare tradiționale, precum servicii financiare, bunuri de larg consum, energie și minerit.
Agerpres mai arată că, deși acțiunile marilor producători asiatici de cipuri au crescut puternic, economiile din regiune rămân mai mici decât cele ale marilor state europene: PIB-ul Coreei de Sud este estimat la 1.900 miliarde de dolari (aprox. 8.740 miliarde lei) în acest an, iar cel al Taiwanului la 977 de miliarde de dolari (aprox. 4.490 miliarde lei), sub previziunile de peste 3.000 de miliarde de dolari pentru Germania, Marea Britanie și Franța, pe baza estimărilor FMI.
Recomandate
Bursa de la București a deschis în scădere, cu BET la -1,3%, pe fondul escaladării crizei politice , iar presiunea s-a văzut rapid în componentele mari ale indicelui, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după o sesiune anterioară în care BET a închis pe minus (-0,4%), semnalând o deteriorare a sentimentului investitorilor. După prima oră de tranzacționare a ședinței de marți, 28 aprilie, cele mai mari scăderi din structura BET erau la Romgaz (-2,3%), Transgaz (-2,2%) și Fondul Proprietatea (-2,1%). În același interval, Transelectrica cobora cu 1,9%, BRD SocGen cu 1,7%, iar Digi Communications cu 1,5%. În afara indicelui principal, vânzările au fost vizibile și pe alte acțiuni: Lion Capital pierdea 2,5%, Biofarm scădea cu 2,4%, iar Simtel era pe minus cu 1,3%. Lichiditatea ajunsese la 22,1 mil. lei. Ce alimentează corecția: calendarul moțiunii și costul banilor pentru stat Contextul imediat este intrarea crizei politice „într-o nouă fază”: PSD și AUR au strâns semnăturile necesare și urmau să depună marți, după ora 12:00, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan, cu votul în plen așteptat pe 5 mai. În paralel, publicația notează că costurile de finanțare ale statului român au continuat să crească de la debutul crizei, în timp ce premierul refuză să demisioneze. PNL a anunțat că nu va mai face coaliție cu PSD, iar scenariul alegerilor anticipate „rămâne pe masă”. Poziționări politice și riscuri invocate pentru economie Sorin Grindeanu, liderul PSD, a precizat că nu a existat niciun acord politic post-moțiune între PSD și AUR, obiectivul comun oprindu-se la demiterea guvernului. USR și UDMR au refuzat să voteze moțiunea și exclud participarea într-un executiv susținut de AUR. Președintele USR, Dominic Fritz, a avertizat că prăbușirea guvernului ar deschide luni de instabilitate politică, cu efecte directe asupra prețurilor, ratelor bancare și locurilor de muncă. [...]
Acțiunile IAR Brașov au urcat cu 56% de la începutul anului, pe fondul profitului mai mare și al unui dividend cu randament de circa 10% , potrivit Ziarul Financiar . Compania de stat (simbol IARV) ajunge astfel la o evaluare de aproximativ 450 mil. lei pe piața principală a Bursei de Valori București. Creșterea din 2026 vine după un avans de 84% al acțiunilor în ultimele 12 luni, susținut de rezultatele financiare pe 2025. IAR Brașov, producător și reparator de piese de schimb pentru elicoptere, a raportat un profit în urcare cu 51%, la 47,7 mil. lei, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 15,5%, la 440,8 mil. lei. Dividendul, catalizatorul imediat urmărit de piață Acționarii companiei votează pe 28 aprilie distribuirea unui dividend total de 43 mil. lei, echivalentul a 2,35 lei brut pe acțiune. La prețul de luni, randamentul dividendului este de circa 10%, nivel care explică o parte importantă din interesul investitorilor pentru titlu. Miza strategică: discuțiile cu Airbus , dar cu o condiție Pe lângă componenta financiară, publicația notează că interesul Airbus de a produce în România elicopterele H225M alături de IAR Brașov adaugă o miză strategică pentru companie. Materializarea acestui potențial este însă condiționată de o eventuală comandă din partea statului. Structura acționariatului IAR Brașov are ca acționar majoritar statul român, prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu 65% din capitalul social. Ministerul Muncii deține 7,3% din acțiuni. [...]
Statul își extrage încă 800 mil. lei din Hidroelectrica printr-un dividend special de 1 mld. lei , potrivit Economedia . Acționarii companiei sunt convocați pe 29 mai să aprobe distribuirea sumei, într-o mișcare care ridică miza asupra capacității Hidroelectrica de a-și finanța investițiile din resurse proprii. Propunerea vizează repartizarea sub formă de dividende a 1.000.000.000 lei din „rezultat reportat” (dividend special), sumă descrisă în convocator ca surplus realizat din rezerve din reevaluare. Dividendul brut pe acțiune ar urma să fie de 2,223197 lei , conform documentului citat. Cine ia banii și cât Statul român este acționarul majoritar, cu 80% din drepturile de vot , și ar urma să încaseze 800 milioane lei din dividendul special. Diferența, de circa 200 milioane lei , ar reveni investitorilor de la bursă, care dețin împreună aproape 20% din companie, pachet rezultat după listarea din iulie 2023 . De ce contează pentru companie și pentru bursă Dividendul special propus acum vine peste dividendele de 3,3 miliarde lei distribuite deja din profitul pe anul trecut. Economedia notează că o distribuire „agresivă” de dividende la o companie precum Hidroelectrica înseamnă că o parte mai mare din profit ajunge la acționari, iar companiei îi rămân mai puțini bani pentru investiții. [...]
Bursa de Valori București a început săptămâna în scădere, pe fondul unei corecții moderate a indicilor, în ciuda unei lichidități ridicate , cu tranzacții de peste 136,99 milioane de lei, potrivit Agerpres . Valoarea schimburilor a depășit 136,99 milioane de lei (26,90 milioane de euro), un nivel care indică activitate consistentă în piață, chiar dacă direcția a fost negativă la nivel de ansamblu. Indicii principali au închis pe roșu Indicele BET , care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, a coborât cu 0,40%, până la 29.172,00 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a consemnat o scădere similară. Alți indici relevanți au închis, de asemenea, în teritoriu negativ: BET-XT (25 de titluri lichide): -0,42%; BET-FI (SIF-uri): -1,21%; BET-BK (reper pentru fonduri de investiții): -0,34%; BET-NG (energie și utilități): -0,21%; BET AeRO (segmentul AeRO): -0,54% față de ședința de vineri. Unde s-a concentrat lichiditatea Cele mai lichide titluri au fost: Fondul Deschis de Investiții BT Index România: 23,03 milioane de lei; Banca Transilvania: 19,07 milioane de lei; OMV Petrom: 14,55 milioane de lei. Cele mai mari creșteri și scăderi din ședință La capitolul aprecieri, cele mai bune evoluții au fost: Rompetrol Rafinare: +5,17%; Bursa de Valori București: +2,67%; Premier Energy: +2,38%. Pe scădere, cele mai importante corecții au fost: Comcm Constanța: -14,13%; Bermas: -4,96%; Fondul Deschis de Investiții BT Index România: -4,08%. [...]
Decizia lui Warren Buffett de a vinde rapid acțiunile Disney, deși erau subevaluate, arată cât de mult poate cântări riscul de conducere într-o investiție – mai ales când compania depinde de o singură persoană-cheie, potrivit HotNews . Buffett a cumpărat acțiuni Disney în 1966 la aproximativ 43 de dolari pe acțiune și le-a vândut după un an, cu un câștig de 55%. Deși, conform autorului Brett Gardner (în cartea „Investițiile timpurii ale lui Buffett”), acțiunile „valorau mult mai mult decât prețul încasat pe ele”, investitorul a ieșit din poziție într-un moment în care incertitudinea legată de management devenise centrală. Moartea lui Walt Disney a schimbat profilul de risc al companiei Elementul declanșator a fost moartea subită a lui Walt Disney, în decembrie 1966, la 65 de ani. Acțiunile au crescut după deces, însă o parte dintre investitori au speculat că firma ar putea deveni țintă de preluare, pe fondul întrebării esențiale: cum arată Disney fără Walt. În acest context, HotNews notează că „Disney fără Walt era cu totul altceva decât Disney cu Walt”, iar dispariția fondatorului a avut un rol „crucial” în decizia lui Buffett de a vinde. Cifrele arătau îmbunătățiri, dar nu anulau dependența de „omul-cheie” Disney a publicat rezultatele financiare din 1966 la scurt timp după moartea lui Walt. Venitul operațional a crescut de la 22,2 milioane de dolari în 1965 la 23,6 milioane de dolari în 1966, pe fondul succesului „Mary Poppins”, care continua să ruleze la nivel global. Ulterior, performanța Disneyland a accelerat puternic: venitul operațional al segmentului a urcat de la 3,9 milioane de dolari în 1965 la aproape 20 de milioane de dolari în 1968. Cu toate acestea, decizia inițială a lui Buffett a fost luată înainte ca aceste evoluții să devină evidente, într-un moment în care continuitatea conducerii părea mai greu de evaluat. „A vândut prea devreme?” Buffett a recunoscut ulterior costul oportunității După achiziția Capital Cities/ABC de către Disney, Buffett a revenit asupra episodului în scrisoarea anuală din 1995, arătând cât de mare a fost diferența dintre o investiție „bună” și una păstrată suficient de mult. El a scris că Buffett Partnership Ltd. cumpărase acțiuni Disney la un preț ajustat de 0,31 dolari pe acțiune, dar a vândut tot în 1967 la 0,48 dolari, în timp ce, la momentul scrisorii, acțiunea se tranzacționa la 66 de dolari. În același tablou, HotNews indică și saltul de scară al companiei: capitalizarea de piață a Disney a ajuns la 30,9 miliarde de dolari la finalul lui 1995, față de 80 de milioane de dolari când Buffett cumpărase acțiunile. În paralel, Berkshire Hathaway a crescut de la 18,3 milioane de dolari (în perioada achiziției Disney, în 1966) la 38,3 miliarde de dolari la finalul lui 1995. Lecția: o afacere „suficient de bună” trebuie să fie robustă și fără fondator Într-un interviu citat de FED St Louis , Buffett a formulat ideea că o afacere cu poziție de monopol poate funcționa chiar și cu un management slab: „Dacă ai o afacere suficient de bună, dacă ai un ziar în poziție de monopol sau un post de televiziune, până și un nepot idiot o poate conduce“ În lectura HotNews, Walt Disney Productions „cu siguranță nu era în acea situație” la acel moment, iar dependența de fondator a contat mai mult decât faptul că acțiunile păreau ieftine. Articolul menționează și o ironie internă: Walt s-ar fi plâns de fiul lui Roy Disney (numit tot Roy), iar Card Walker, devenit președinte al companiei în 1971, l-a etichetat pe tânărul Roy drept „nepotul idiot”. [...]
Anunțul moțiunii de cenzură a crescut brusc aversiunea la risc pe BVB , iar piața a trecut rapid de la câștiguri la scăderi, cu indicele BET închizând ședința de luni cu minus 0,4%, după ce în timpul zilei ajunsese la un minim de -1,5%, potrivit Ziarul Financiar . Rulajul total a fost de 137 mil. lei, pe fondul unei sesiuni marcate de oscilații între plus și minus. PSD și AUR au anunțat o moțiune de cenzură comună împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, care ar urma să fie depusă marți și dezbătută în plen pe 5 mai. Piața a reacționat imediat, iar recuperarea din a doua parte a zilei nu a fost suficientă pentru a readuce indicii pe verde până la final. Ce arată mișcarea din BET: risc politic, reacție rapidă în prețuri Cu dinamica din prima sesiune a săptămânii, BET a ajuns la 29.172 puncte, rămânând aproape de maximul istoric atins la finalul lunii februarie. Totuși, amplitudinea mișcării intraday (de la -1,5% la o închidere la -0,4%) indică o piață sensibilă la șocuri politice și la schimbări de așteptări privind stabilitatea guvernamentală. Contextul politic rămâne tensionat: PSD și-a retras sprijinul pentru premier, invocând costurile sociale ale programului de austeritate, iar cei șase miniștri social-democrați și-au depus demisiile la finalul săptămânii trecute. Prim-ministrul a refuzat să demisioneze și a numit interimari, în timp ce investitorii urmăresc calendarul moțiunii și scenariile de guvernare care ar putea rezulta. Cine a urcat, cine a coborât În rândul acțiunilor din BET, câștigătorii zilei au fost: Premier Energy: +2,4% Transelectrica: +1,7% Aquila: +1,4% Cele mai mari scăderi menționate au fost: Electrica: -3,3% MedLife: -2,7% Cris-Tim: -2% Lichiditate: ETF-ul pe BET-TR, Banca Transilvania și OMV Petrom în prim-plan Cele mai tranzacționate instrumente au fost: ETF-ul BT INDEX România BET-TR : 23 mil. lei Banca Transilvania: 19 mil. lei OMV Petrom: 15 mil. lei Rulajul total al pieței a atins 137 mil. lei, conform datelor BVB citate de publicație. Context extern: Europa pe minus, atenție la bănci centrale și geopolitică În paralel, bursele europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu indicele Stoxx 600 în scădere cu circa 0,2% la ora publicării știrii. Investitorii urmăresc negocierile dintre Statele Unite și Iran privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar și o săptămână încărcată pentru băncile centrale: sunt programate reuniuni ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei, iar decizia Fed de miercuri ar putea fi ultima prezidată de Jerome Powell. [...]
