Știri
Știri din categoria Bursă
S&P 500 a închis la un nou maxim istoric, recuperând integral scăderea provocată de conflictul SUA–Iran, pe fondul speranțelor de detensionare și al așteptărilor de câștiguri solide, potrivit The Jerusalem Post.
Indicele a încheiat ședința de miercuri la 7.022,95 puncte, în creștere cu 0,8%, depășind precedentul record de închidere din ianuarie, conform datelor LSEG. În timpul zilei, S&P 500 a atins și un nou record intraday, de 7.026,24 puncte.
Revenirea marchează prima închidere la record de la începutul conflictului SUA–Iran. Piețele de acțiuni scăzuseră abrupt luna trecută, când ostilitățile au declanșat un șoc istoric pe piața petrolului și au reaprins temerile privind inflația și traiectoria dobânzilor în SUA.
După izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, S&P 500 a ajuns la un declin maxim de până la 9%, fără să atingă pragul de 10% asociat, în mod uzual, cu o „corecție”. În schimb, Nasdaq și Dow Jones Industrial Average au atins nivelul de corecție de 10% în timpul vânzărilor.
Un factor important a fost perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate curând, după ce prima rundă de discuții din Islamabad a eșuat.
În paralel, investitorii au fost sprijiniți de așteptările privind rezultate corporative puternice. Potrivit sursei, analiștii se așteaptă ca firmele din S&P 500 să obțină câștiguri cumulate de 605,1 miliarde de dolari (aprox. 2.780 miliarde lei) în primul trimestru din 2026, peste estimarea de 598,7 miliarde de dolari (aprox. 2.750 miliarde lei) de la începutul trimestrului, pe baza datelor LSEG. Directorii unor bănci mari au spus că consumatorii americani au rămas rezilienți în pofida șocului petrolier, iar fluxul de tranzacții și listări (IPO) a fost robust.
Mai multe case de brokeraj au interpretat scăderea din perioada conflictului drept o oportunitate de cumpărare, pe fondul evaluărilor mai mici. Totuși, riscul unei noi escaladări rămâne, iar o reaprindere a tensiunilor ar putea testa încrederea recent recâștigată a pieței.
Chiar și în scenariul în care riscurile geopolitice se diminuează, sursa notează că pot reveni în prim-plan alte îngrijorări anterioare războiului, inclusiv temeri legate de posibile perturbări asociate inteligenței artificiale. Separat, firmele de credit privat se confruntă cu risc de răscumpărări, pe măsură ce investitorii devin mai prudenți.
Recomandate
S&P 500 a atins un record intrazil, semn că investitorii reduc prima de risc a războiului potrivit Reuters , pe fondul speranțelor de detensionare a conflictului SUA–Iran și al așteptărilor pentru un sezon de rezultate corporative solid. Mișcarea este relevantă prin faptul că vine în plină criză geopolitică: atingerea unui nou maxim intrazil sugerează o schimbare de poziționare, cu traderi mai dispuși să includă în preț scenarii de escaladare mai puțin severe, cel puțin pe termen scurt. Ce a schimbat sentimentul pieței Un element-cheie a fost mesajul președintelui SUA, Donald Trump , care a spus că discuțiile cu Iranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate curând și ar putea duce la un acord, după ce negocierile din weekend, de la Islamabad, au eșuat. În paralel, piețele au fost susținute de așteptările privind câștigurile companiilor, într-un context în care executivi ai marilor bănci au indicat că consumatorul american a rămas rezilient în pofida șocului petrolier, iar „conducta” de tranzacții și listări (IPO) este robustă. Context: corecția evitată de S&P 500, confirmată de Nasdaq și Dow După izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, S&P 500 a scăzut cu până la 9%, fără să confirme o corecție. În schimb, Nasdaq și Dow Jones Industrial Average au confirmat o corecție, definită de regulă ca o închidere cu cel puțin 10% sub un maxim recent. Reuters amintește că ostilitățile au declanșat luna trecută o scădere abruptă a acțiunilor, pe fondul unui șoc istoric pe piața petrolului, care a reaprins temerile legate de inflație și de traiectoria dobânzilor în SUA. De ce contează pentru investitori: câștiguri în creștere, dar riscurile rămân Potrivit datelor LSEG citate de Reuters, analiștii se așteaptă ca firmele din S&P 500 să obțină câștiguri cumulate de 605,1 miliarde de dolari (aprox. 2.780 miliarde lei) în primul trimestru, față de 598,7 miliarde de dolari (aprox. 2.750 miliarde lei) estimate la începutul trimestrului. Mai multe case de brokeraj au tratat vânzările din piață ca pe o oportunitate de cumpărare, argumentând că războiul a adus evaluările la niveluri mai „rezonabile”. Totuși, Reuters avertizează că riscul unei noi escaladări rămâne, iar orice reaprindere a conflictului ar putea testa încrederea recentă a pieței. Chiar și într-un scenariu de reducere a riscurilor geopolitice, publicația notează că ar putea reveni teme care dominau sentimentul înainte de război, în special temerile privind perturbări asociate inteligenței artificiale. Separat, firmele de credit privat se confruntă cu risc de răscumpărări, pe măsură ce investitorii devin mai prudenți. [...]
Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare, stabilind un reper nou pentru Bursa de Valori București , după ce în debutul ședinței a urcat pentru scurt timp până la 72,4 miliarde lei, potrivit Profit . Mișcarea contează prin efectul direct asupra dimensiunii pieței locale și a ponderii emitentului în indicii bursieri, într-o bursă unde câteva companii mari dau tonul lichidității. Recordul a fost atins în primele minute de tranzacționare, când evaluarea companiei a urcat la un maxim intraday de 72,4 miliarde lei, înainte de a rămâne peste pragul de 70 miliarde lei menționat de publicație. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România și, totodată, furnizor pentru aproximativ un milion de clienți, ceea ce îi amplifică relevanța nu doar ca emitent bursier, ci și ca actor cu impact economic mai larg, inclusiv în zona de energie și consumatori finali. [...]
Bursele din SUA și majoritatea celor europene sunt închise de Vinerea Mare , iar atenția investitorilor s-a mutat vineri spre Asia-Pacific, potrivit Bursa.ro . În lipsa reperelor din sesiunile de tranzacționare de la New York și din principalele piețe europene, mișcările din regiune au fost influențate de semnale legate de Strâmtoarea Hormuz. În acest context, piețele de acțiuni din Asia-Pacific s-au tranzacționat, în mare parte, în creștere, după informații că Iranul și Omanul ar fi elaborat un protocol pentru „monitorizarea tranzitului” prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a alimentat speranțele privind o redeschidere parțială a rutei, notează CNBC, citată de sursa menționată. Închiderea burselor occidentale și efectul asupra fluxului de informații Bursele de acțiuni din Statele Unite și majoritatea piețelor bursiere europene sunt închise astăzi, cu ocazia Vinerii Mari, sărbătoare religioasă asociată Paștelui Catolic, consemnează sursa. Practic, o parte importantă din lichiditatea globală și din formarea prețurilor pentru activele majore este suspendată pentru o zi, ceea ce poate amplifica rolul știrilor regionale în orientarea sentimentului de piață. Înainte de această pauză, piețele din Statele Unite au încheiat mixt sesiunea de ieri: Dow Jones a avansat cu 0,13%, S&P 500 a urcat cu 0,11%, iar Nasdaq Composite a câștigat 0,18%, conform datelor Investing.com, citate de Bursa.ro . Închiderea de vineri întrerupe, temporar, continuitatea acestor repere pentru investitorii europeni și americani. Asia-Pacific, în prim-plan pe fondul discuțiilor despre Strâmtoarea Hormuz Pe fondul absenței tranzacțiilor în SUA și pe multe piețe europene, atenția s-a concentrat pe evoluțiile din Asia. Indicele Kospi din Coreea de Sud a urcat cu 2,86%, Nikkei 225 din Japonia a avansat cu 0,06%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a scăzut cu 0,7%, iar Shanghai Composite a coborât cu 0,85%, potrivit datelor Investing.com. Catalizatorul menționat de sursă a fost perspectiva unei gestionări coordonate a tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru transportul petrolului. În acest sens, Bursa.ro arată că ministrul adjunct de externe al Iranului pentru afaceri juridice și internaționale, Kazem Gharibabadi, a indicat că traficul petrolier ar urma să fie gestionat printr-un mecanism comun. „Ar trebui să fie supravegheat și coordonat” de către cele două țări. În termeni de piață, orice semnal privind funcționarea unei rute maritime critice poate influența așteptările legate de energie și de costurile de transport, cu efecte în lanț asupra sectoarelor sensibile la prețul petrolului. Pentru investitori, ziua de Vinerea Mare rămâne însă una fără tranzacții în SUA și pe majoritatea piețelor europene, astfel că reacțiile complete ale piețelor occidentale la aceste informații vor putea fi observate abia la reluarea ședințelor. [...]
Bursa de Valori București se apropie din nou de maxime istorice , iar mișcarea este alimentată de companiile mari din energie și bănci, într-un moment în care economia locală și contextul politic rămân tensionate, potrivit Economedia . Principalul indice BET a trecut joi de 29.000 de puncte, pentru prima dată de la finalul lunii februarie, apropiindu-se de un nou maxim istoric. Impulsul a venit în special de la Hidroelectrica și Banca Transilvania, ale căror acțiuni au atins joi noi maxime istorice. Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare și a urcat până la 72,4 miliarde lei în primele minute de tranzacționare, iar Banca Transilvania a atins un record de 38,1 lei pe acțiune. Pentru banca din Cluj, contextul imediat a fost susținut și de finanțarea anunțată cu o zi înainte: grupul a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni descrisă drept cea mai mare din Europa Centrală și de Est, după o suprascriere de patru ori. De ce „ține” BET într-un context volatil Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, explică faptul că rezistența bursei locale are la bază câțiva factori structurali, care au contat într-un mediu internațional volatil: ponderea ridicată a sectoarelor defensive (energie și utilități), percepute ca mai stabile în perioade de incertitudine; îmbunătățirea percepției asupra sectorului energetic , pe fondul creșterii prețurilor la petrol și, în general, la energie; sezonul dividendelor , după ce în martie mai multe companii și-au anunțat propunerile de distribuție, iar randamentele rămân un sprijin pentru piață; o bază de investitori mai echilibrată , cu o prezență în creștere a investitorilor locali (instituționali și de retail), pe lângă capitalul străin, ceea ce poate contribui la stabilitate. În esență, apropierea BET de maxime sugerează că, cel puțin pe termen scurt, fluxurile către emitenții mari și „defensivi”, plus interesul pentru dividende, pot cântări mai mult decât zgomotul macro și politic — însă direcția rămâne dependentă de evoluția energiei și de apetitul investitorilor pentru risc. [...]
PSD contestă listările la BVB ale unor pachete minoritare din companii de stat , deși vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o „listă exploratorie” care ar putea deschide drumul către oferte publice inițiale (IPO) și vânzări de participații, potrivit G4Media . Miza pentru piața de capital este că o astfel de direcție ar aduce transparență și potențiale venituri la buget, dar riscă să fie blocată politic în coaliție. Într-un comunicat transmis joi, PSD spune că „respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român” și susține că nu a fost consultat în legătură cu inițiativa, acuzând că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe subiect. Partidul afirmă că reprezentanții săi din Guvern s-au opus „explicit” demersului asumat de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.” Ce propune vicepremierul: listă „doar pentru explorare”, fără decizie politică Oana Gheorghiu a declarat joi dimineață, la Palatul Victoria, că a prezentat în ședința de guvern o listă „exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, precizând că nu există „o decizie” sau „o asumare politică”. Potrivit declarațiilor citate de Agerpres, următorul pas ar presupune studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor, într-un proces pe care l-a descris drept complex. Companiile menționate pentru pregătire de 6–12 luni În nota de informare prezentată în Guvern, vicepremierul a indicat o listă de companii care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire pentru o eventuală listare, cu variante precum IPO (ofertă publică inițială) sau „ofertă mixtă” (acțiuni noi plus pachet vândut de acționarul existent). Lista include: CEC Bank – propunere avansată: IPO, ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49% / ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO, ofertă mixtă; Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV), nu IPO la BVB; Romarm / Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO; FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate. De ce contează pentru bursă și buget: transparență și bani, dar cu risc de blocaj politic Materialul notează că listarea la bursă a unor pachete minoritare la companiile de stat ar avea rolul de a transparentiza activitatea acestora și de a aduce „sume considerabile” la buget. În plus, o astfel de mișcare ar crește atractivitatea Bursei de Valori București și ar extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii. PSD își argumentează opoziția prin contextul unei „crize energetice și financiare” și invocă riscuri pentru „siguranța națională”, susținând totodată că în Uniunea Europeană ar exista o tendință de naționalizare sau răscumpărare de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Disputa pe PNRR și exemplul Hidroelectrica PSD afirmă că invocarea PNRR pentru justificarea inițiativei ar fi „dezinformare publică” și susține că nu există obligația de a vinde companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Potrivit comunicatului, singura companie menționată în PNRR ar fi Hidroelectrica, pentru care România s-ar fi angajat să listeze 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Separat, vicepremierul a spus că, pe jalonul din PNRR privind restructurarea unor companii de stat, România va propune restructurarea Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR, menționând că pentru cele două companii din transporturi soluția ar fi fuziunea, pentru reducerea costurilor administrative. [...]
Tim Cook a cumpărat acțiuni Nike de încă 1 milion de dolari, într-un nou semnal către piață , potrivit 9to5Mac . O nouă raportare de reglementare arată că CEO-ul Apple și membru vechi al boardului Nike și-a majorat din nou participația, într-un moment în care titlul a rămas sub presiune după scăderi consistente. Ce a cumpărat și cât de mare e participația Conform documentelor, Cook a achiziționat încă 25.000 de acțiuni Nike la un preț mediu de 42,43 dolari pe acțiune (aprox. 212 lei), ceea ce ridică deținerea totală la 130.480 de acțiuni. Ca pondere, participația lui Cook rămâne mică raportat la dimensiunea companiei: aproximativ 0,009% din cele 1,48 miliarde de acțiuni Nike aflate în circulație. Context: după un „vot de încredere” care nu a ținut Publicația amintește că, în decembrie, site-ul pentru investitori al Nike indica faptul că Tim Cook cumpărase 50.000 de acțiuni la un preț mediu de 58,97 dolari (aprox. 295 lei) pe acțiune, ducând atunci deținerea la 105.480 de acțiuni. Achiziția a venit într-o perioadă în care încrederea în CEO-ul Nike era afectată de vânzări slabe, iar acțiunile scăzuseră cu peste 10% după rezultate trimestriale sub așteptări. Cumpărarea a fost interpretată ca un semnal public de încredere și a contribuit la o revenire temporară a acțiunii, însă trendul nu s-a menținut: între timp, Nike a coborât cu peste 20% și a ajuns, aproximativ, la niveluri comparabile cu cele de acum circa un deceniu. Reacția bursei: impuls scurt, apoi din nou presiune Documentul de reglementare a fost publicat după închiderea ședinței de marți, iar acțiunile Nike au avut un avans de aproximativ 2%. Totuși, în ziua următoare, evoluția părea să reintre pe scădere, potrivit aceleiași surse. Pentru investitori, tranzacția contează mai ales ca mesaj: chiar dacă pachetul este mic ca pondere, cumpărarea la un preț semnificativ mai jos decât în decembrie sugerează că Tim Cook rămâne dispus să își crească expunerea pe Nike în actualul context de piață. [...]
