Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile Apple au închis peste 300 de dolari pentru prima dată, pe fondul unor rezultate financiare peste așteptări și al unui nou program masiv de răscumpărare, semn că piața prioritizează fluxurile de numerar și randamentele către acționari în fața îngrijorărilor legate de întârzierea inițiativelor de inteligență artificială, potrivit AppleInsider.
Titlurile Apple au închis la un nou maxim istoric de 300,23 dolari pe acțiune în 15 mai, depășind atât pragul de 300 de dolari, cât și precedentul record de închidere, de 287,51 dolari, stabilit pe 6 mai. În timpul ședinței, acțiunea a atins și un maxim pe 52 de săptămâni de 303,20 dolari.
Raliul s-a accelerat după ce Apple a raportat venituri de 111,2 miliarde de dolari (aprox. 500 miliarde lei) și un câștig pe acțiune (EPS) de 2,01 dolari pentru trimestrul încheiat la 28 martie, ambele peste așteptările Wall Street, conform aceleiași surse.
Compania a anunțat și:
Apple a generat peste 28 miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei) flux de numerar operațional în trimestru, element care a susținut încrederea investitorilor în „business-ul de bază”. Tim Cook a declarat că cererea pentru iPhone a rămas puternică în trimestrul din martie, iar veniturile din Servicii au atins un nou maxim istoric.
Un alt punct urmărit de piață: veniturile din China Mare au crescut cu aproximativ 28% față de anul anterior, după mai multe trimestre mai slabe, reducând temerile că Apple pierde teren într-una dintre cele mai mari piețe ale sale.
Apple nu a lansat încă integral mai multe upgrade-uri importante din suita „Apple Intelligence” prezentate anterior în 2026, inclusiv o versiune de Siri mai personalizată. În paralel, rivali precum Google, Microsoft, OpenAI și Samsung își extind rapid produsele de inteligență artificială generativă, ceea ce crește presiunea competitivă asupra Apple.
Totuși, investitorii par tot mai dispuși să accepte un calendar mai lent pe zona de inteligență artificială, atâta timp cât compania continuă să livreze profit și numerar la scară mare. În această logică, „Apple Intelligence” este văzută mai degrabă ca o strategie pe termen lung de consolidare a ecosistemului și de retenție a utilizatorilor (care poate susține viitoare upgrade-uri de iPhone, iPad și Mac), nu ca un motor imediat de venituri.
Următorul moment major pentru acțiunile Apple ar putea fi conferința WWDC 2026, unde analiștii se așteaptă ca Apple să prezinte funcții suplimentare pentru „Apple Intelligence”, instrumente extinse pentru dezvoltatori și un Siri mai capabil, potrivit AppleInsider.
Recomandate
SK Hynix încearcă să oprească scăderea acțiunilor cu o răscumpărare de 40.000 mld. woni (aprox. 103.000 mld. lei), într-un moment în care volatilitatea legată de inteligența artificială apasă puternic pe bursa sud-coreeană, potrivit Axios . Compania a anunțat miercuri că va cheltui 40.000 de miliarde de woni (28,8 mld. dolari, aprox. 130 mld. lei) pentru a răscumpăra și anula acțiuni, în încercarea de a pune capăt unui declin al titlurilor care durează de două luni. Publicația notează că SK Hynix a sugerat și că ar putea urma și alte planuri de returnare de numerar către acționari. De ce contează pentru piața din Coreea de Sud Miza depășește compania: bursa sud-coreeană a devenit „epicentrul” volatilității globale asociate temei AI, iar SK Hynix și Samsung Electronics sunt principalii contributori la indicele de referință KOSPI , cumulând aproximativ 50% din acesta, conform aceleiași surse. În acest context, orice mișcare majoră la nivelul celor doi emitenți se propagă rapid în piață. Axios mai arată că vânzările recente au șters echivalentul a circa 560 mld. dolari din capitalizarea de piață, ceea ce explică presiunea pentru măsuri care să stabilizeze prețul acțiunilor. Reacția investitorilor și implicații pentru ADR-uri Planul a împins acțiunile SK Hynix în sus cu aproape 13% în tranzacționarea de joi, potrivit Axios. Răscumpărarea va viza exclusiv acțiunile listate în Coreea de Sud, nu și certificatele de depozit americane (ADR) lansate pe Nasdaq în iulie. Totuși, efectul economic ar urma să se transmită și către ADR-uri, deoarece acestea reprezintă o zecime dintr-o acțiune coreeană, mai notează publicația. [...]
Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]
Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
Bursa de Valori București a închis marți în scădere, cu BET minus 1,04% , pe fondul unui recul generalizat al principalilor indici, potrivit Economica . Mișcarea contează mai ales prin amplitudinea corecției pe segmentul „blue chips” (cele mai lichide companii), care a tras în jos ansamblul pieței. BET, indicele de referință al celor mai lichide 20 de companii, a coborât la 36.097,06 puncte. În același timp, BET-Plus a scăzut cu 1,03%, BET-XT (25 de titluri) a pierdut 0,95%, iar BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, a închis cu minus 0,67%. Energie și utilități pe minus, SIF-urile singurele pe plus Indicele BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,84%. BET-FI, care urmărește societățile de investiții financiare, a fost singurul dintre principalii indici care a terminat ședința pe verde, cu un avans de 0,28%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO s-a depreciat cu 0,30%. Unde s-au concentrat tranzacțiile Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: SNGN Romgaz : 23,29 milioane lei Banca Transilvania: 20,14 milioane lei OMV Petrom: 6,76 milioane lei Cele mai mari variații: câștigători și pierzători Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,44% COMCM Constanța: +9,59% Turbomecanica: +5,07% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Prebet: -9,60% Altur: -4,23% BRD – Groupe Societe Generale: -3,83% [...]
Bursa de la București a adăugat circa 2,06 miliarde de lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri a rulajului cu acțiuni, semn că interesul investitorilor a fost mai ridicat față de intervalul anterior, potrivit Economica . În perioada 17–21 august 2026, capitalizarea bursieră a ajuns la 726,28 miliarde de lei, de la 724,21 miliarde de lei în săptămâna 10–14 august 2026. În același timp, tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 549,23 milioane de lei, peste rulajul de 435,18 milioane de lei din săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 36.437,39 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 18 august, cu schimburi de 253,38 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 17 august, cu 51,60 milioane de lei. Lichiditatea: Fondul Proprietatea a condus tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni de pe segmentul principal al BVB au fost: Fondul Proprietatea: 141,66 milioane de lei, cotație în creștere cu 1,29%; Banca Transilvania: 76,70 milioane de lei, creștere de 0,05%; S.N.G.N. Romgaz: 67,05 milioane de lei, apreciere de 3,65%. Mișcări ample pe unele titluri: câștigători și pierzători Cele mai mari creșteri ale cotațiilor au fost la: Rompetrol Rafinare: +78,14%; Sphera Franchise Group: +19,35%; Infinity Capital Investments: +13,49%. Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Sinteza: -16,34%; Electroaparataj: -8,54%; Mecanica Ceahlău: -7,20%. [...]
