Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Operațiunea KRATOS 2 ridică miza în combaterea pirateriei prin lovirea infrastructurii, nu doar a site-urilor, cu efecte directe asupra rețelelor care monetizează streamingul ilegal și asupra riscurilor de securitate la care sunt expuși utilizatorii, potrivit HDSatelit.
Europol anunță că acțiunea coordonată de Bulgaria, cu sprijinul agenției europene, s-a încheiat cu 29 de arestări, nouă grupuri de crimă organizată desființate și 27.332 de URL-uri de streaming ilegale eliminate. Informațiile au fost confirmate și de poliția din Croația, care a publicat date despre operațiune în limba locală.
Operațiunea KRATOS 2 s-a derulat între septembrie 2025 și aprilie 2026 și a vizat infrastructura care susținea servicii TV prin IP ilegale (IPTV – distribuție de televiziune prin internet) și platforme de streaming neautorizate. Mesajul anchetatorilor este că „prețul mic” pentru utilizator ascunde o structură mai amplă: rețelele separă site-urile accesate de clienți de serverele care găzduiesc conținutul, își distribuie componentele în mai multe țări și îngreunează astfel identificarea.
În același timp, utilizatorii sunt expuși la malware (programe informatice malițioase), spyware (software de spionaj), furt de date și alte forme de exploatare online. Europol tratează infracțiunile de proprietate intelectuală ca pe o zonă în care grupările pot obține venituri importante și pot finanța alte activități ilegale.
Pe lângă arestări, anchetatorii au raportat:
Autoritățile au colectat și date suplimentare despre infrastructura folosită de rețelele ilegale.
Un element important al operațiunii a fost cooperarea cu parteneri din sectorul privat. Prin schimb de informații, autoritățile au identificat:
Datele au fost transmise prin SIENA, aplicația Europol pentru schimb securizat de informații între parteneri.
În operațiune au fost implicate autorități din Belgia, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Europol a lucrat și cu parteneri din zona audio-vizuală și anti-piraterie, inclusiv AAPA, ACE/MPA, LaLiga, UEFA, Friend MTS, beIN Media Group și Irdeto. UEFA a transmis separat că a susținut acțiunea, după colaborarea din operațiunea Kratos anterioară (2024).
HDSatelit notează că KRATOS 2 se înscrie într-o linie de acțiuni în care pirateria este asociată cu crima organizată. În 2024, Europol și Eurojust au sprijinit o altă operațiune împotriva serviciilor IPTV ilegale, care a vizat 102 suspecți și a dus la 11 arestări, într-o rețea cu peste 22 de milioane de utilizatori la nivel global.
Concluzia operațională a KRATOS 2 este că intervențiile se mută de la „închiderea unor site-uri” la urmărirea infrastructurii și a persoanelor din spatele serviciilor ilegale, ceea ce poate crește presiunea asupra rețelelor și poate reduce, în timp, disponibilitatea acestor servicii.
Recomandate
La 13 zile de la atac, Guvernul nu are un termen ferm pentru repornirea e-Terra , iar reconstrucția sistemului se face direct în Cloudul Guvernamental, cu sprijinul STS și al Centrului Național Cyberint (SRI), potrivit Ziarul Financiar . Miza operațională rămâne blocajul prelungit al serviciilor critice pentru tranzacțiile imobiliare, în condițiile în care autoritățile spun că nu pot indica „o oră sau o dată fermă” de repunere în funcțiune. Incidentul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , început pe 14 iulie, a fost confirmat oficial ca atac ransomware (atac de tip „răscumpărare”, în care datele sunt criptate pentru a forța plata). Investigația tehnică a stabilit că atacatorii „au criptat și șters o parte din infrastructura de virtualizare care găzduiește aplicațiile agenției”, iar infrastructura afectată a fost izolată pentru a opri extinderea atacului, după intervenția Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) . Ce se reconstruiește și cine este implicat Guvernul spune că sistemul e-Terra este reconstruit integral în Cloudul Guvernamental de echipele ANCPI, sprijinite de specialiști ai STS și ai Centrului Național Cyberint, structura specializată a SRI. Testele de securitate urmează să fie realizate „independent” de către DNSC, STS și Cyberint. În comunicarea oficială, Cloudul Guvernamental este descris ca „o infrastructură centralizată, securizată și monitorizată la standarde superioare celor anterioare”, iar pentru sistemele redeschise publicului sunt anunțate măsuri suplimentare, între care: segmentarea rețelei (separarea zonelor pentru a limita propagarea unui atac); autentificare multi-factor pentru toate conturile privilegiate; monitorizare continuă. Datele cadastrale, „neafectate” în acest moment Mesajul central transmis către cetățeni este că baza de date centrală a sistemului cadastral — evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor — „nu a fost afectată”. Guvernul afirmă că „nu există dovezi” că atacatorii au avut acces la aceste date și că integritatea evidenței cadastrale și de carte funciară este „confirmată” la acest moment. ePay: recomandare de schimbare a parolei și investigație în curs Pentru platforma de plăți ePay, Guvernul indică faptul că „va fi lansat ulterior un alt modul software pentru plata electronică”. Utilizatorii ePay.ancpi.ro sunt sfătuiți să își schimbe parola, mai ales dacă o folosesc și pe alte conturi sau servicii online, ca măsură de precauție. În paralel, investigația trebuie să stabilească „dacă și în ce măsură datele utilizatorilor au fost afectate”, iar în funcție de concluzii ANCPI ar urma să transmită informările cerute de legislația privind protecția datelor. Ce urmează: fără calendar, cu actualizare „când există un termen ferm” La aproape două săptămâni de la blocaj, Guvernul spune că nu poate anunța încă un moment de repornire și promite o nouă actualizare „de îndată ce există un termen ferm de repornire”. Identificarea și tragerea la răspundere a autorilor fac obiectul unei anchete penale la organele judiciare competente, iar autoritățile susțin că vor comunica informațiile relevante pentru siguranța publică pe măsură ce sunt confirmate. [...]
Atacurile atribuite lui Phineas Fisher au arătat cât de vulnerabilă este industria spyware , iar scurgerile de date au avut efecte operaționale și comerciale până la dispariția unui jucător important, potrivit TechCrunch , într-o analiză despre unul dintre cele mai persistente mistere din securitatea cibernetică. Cazul îl are în centru pe Phineas Fisher, un hacktivist care, deși a revendicat public mai multe atacuri majore, nu a fost identificat de autorități. Miza depășește „povestea” unui personaj: breșele descrise au expus cod sursă, contracte și liste de clienți, adică exact tipul de informație care poate lovi direct capacitatea unei companii de a vinde, de a opera și de a-și păstra parteneriatele. De ce contează: o breșă poate distruge un business de spyware TechCrunch susține că atacul asupra Hacking Team , un startup italian care a contribuit la transformarea spyware-ului guvernamental într-o afacere globală, „a dus în cele din urmă la dispariția companiei” câțiva ani mai târziu. În urma scurgerii, jurnaliștii au putut documenta scandaluri legate de utilizarea tehnologiei în Ecuador, Mexic și Panama. În termeni operaționali, amploarea datelor sustrase din Hacking Team a fost neobișnuită: peste 400 GB, incluzând cod sursă, zeci de mii de e-mailuri interne, contracte confidențiale și liste de clienți. Mai târziu, CEO-ul David Vincenzetti a fost nevoit să vândă compania pentru un euro, iar pentru unii foști angajați atacul a fost „începutul sfârșitului”, potrivit relatării. Țintele și tiparul: de la producători de spyware la bănci Înainte de Hacking Team, Phineas ar fi atacat în 2014 Gamma Group, producătorul spyware-ului FinFisher , publicând date furate (inclusiv manuale de produs și o listă de prețuri) printr-un cont de Twitter numit @GammaGroupPR . TechCrunch notează că, deși impactul a fost limitat și FinFisher „a mers mai departe”, episodul a contribuit la construirea reputației hackerului. Ulterior, Phineas ar fi revendicat și alte atacuri, cu o componentă ideologică explicită: asupra sindicatului poliției catalane Mossos d’Esquadra, însoțit de un „post-mortem” și un tutorial video de 39 de minute ; asupra partidului aflat la putere în Turcia, într-un demers pe care TechCrunch îl descrie ca motivat de solidaritatea cu Rojava. Ultima țintă cunoscută menționată este o sucursală a Cayman National Bank din Isle of Man, unde Phineas ar fi păstrat atacul neanunțat timp de trei ani, înainte de a lansa un „Hacktivist Bug Bounty Program” — o inițiativă care ar recompensa hacktiviștii ce expun activități ilegale sau neetice. TechCrunch notează că banca a confirmat atacul și a spus că a fost „printre mai multe bănci vizate”, iar Phineas ar fi susținut că a atacat mai multe bănci de-a lungul anilor. De ce nu a fost prins și ce rămâne neclar Potrivit TechCrunch, FinFisher nu ar fi contactat autoritățile, conform unui fost angajat, iar investigația autorităților italiene privind atacul asupra Hacking Team s-a încheiat fără să găsească dovezi care să ducă la identitatea reală a lui Phineas. Publicația mai afirmă, pe baza propriilor reportaje, că Phineas „este în viață” și că a fost în contact cu autorul în ultimii ani — fără a oferi detalii care să permită identificarea. Identitatea rămâne însă puternic contestată chiar în narațiunea sursei: Phineas s-a descris cu nume diferite, a spus că obișnuiește să ofere „dezinformare” despre propria identitate și a negat că ar fi agent rus, în contextul speculațiilor că persona ar putea fi o construcție menită să „tulbure apele”. Pentru companiile din zona spyware (și, mai larg, pentru furnizorii de tehnologii sensibile), concluzia practică a cazului este una de risc: o breșă care expune codul, clienții și contractele poate produce efecte pe termen lung, inclusiv pierderea credibilității și, în final, colapsul afacerii. [...]
Arestarea unei stagiare la cartierul general militar al NATO ridică presiunea pe controalele de securitate și accesul la informații sensibile , după ce o cetățeană canadiană de origine chineză a fost reținută în Belgia sub suspiciunea de „spionaj în beneficiul unei țări terțe”, potrivit HotNews . Femeia era stagiară la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), de lângă Mons, descris ca fiind cartierul general militar central al operațiunilor Alianței, responsabil de planificarea și desfășurarea acestora. Parchetul Federal Belgian a transmis că suspecta este vizată pentru „acte de spionaj în beneficiul unei țări terțe” și pentru „participare la o organizație criminală”. Autoritățile nu au oferit detalii despre natura exactă a faptelor sau despre țara în beneficiul căreia ar fi acționat. Cum a pornit cazul și cine investighează Conform comunicatului citat, suspecta a intrat în atenția serviciilor de securitate ale SHAPE, care au semnalat situația către Serviciul General de Informații și Securitate (SGRS) . Dosarul a fost preluat de parchet, care a încredințat ancheta poliției judiciare federale din Charleroi. Joi au avut loc percheziții la domiciliul suspectei și la locul de muncă, iar vineri judecătoarea de instrucție a emis un mandat de arestare pe numele acesteia. De ce contează operațional Cazul indică un risc direct pentru gestionarea accesului la informații în structuri militare multinaționale: chiar și pozițiile de stagiar pot implica prezența într-un mediu unde circulă date sensibile, iar semnalările interne ale serviciilor de securitate pot declanșa rapid investigații penale. În acest stadiu, autoritățile belgiene nu au comunicat ce tip de informații ar fi fost vizate și nici dacă ar exista alte persoane investigate. [...]
Folosirea Wi‑Fi-ului public fără protecție poate expune parole și date bancare , avertizează Antena 3 , citând recomandările Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pentru conexiunile gratuite din cafenele, aeroporturi și hoteluri. DNSC atrage atenția că astfel de rețele pot fi folosite de atacatori pentru a intercepta traficul de date, pentru a crea rețele false (Wi‑Fi spoofing – imitarea unei rețele legitime) sau pentru a accesa informații transmise necriptat. În lipsa unor măsuri de protecție, pot fi compromise parole, date bancare și sesiuni de autentificare. „Conexiunile gratuite din cafenele, aeroporturi sau hoteluri pot părea convenabile, dar vin cu riscuri serioase pentru securitatea ta digitală.” Ce recomandă DNSC când te conectezi la Wi‑Fi public Pentru a reduce riscurile, specialiștii DNSC recomandă: să eviți accesarea conturilor bancare sau transmiterea de date sensibile; să activezi un VPN (rețea virtuală privată) pentru a cripta traficul; să dezactivezi conectarea automată la rețelele Wi‑Fi disponibile; să folosești doar site-uri cu conexiune securizată (HTTPS); să actualizezi constant sistemul de operare și aplicațiile de pe telefon, tabletă sau laptop. Mesajul DNSC vine în contextul în care rețelele publice sunt, prin natura lor, mai greu de verificat de către utilizatori, iar o conectare „din reflex” poate transforma rapid o soluție comodă într-un risc operațional pentru conturi și identitate digitală. [...]
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
Orange a introdus un pachet de securitate „la nivel de abonament”, care combină protecția pe dispozitiv cu filtrarea direct în rețea , o abordare care mută o parte din apărare „în infrastructură” și poate reduce expunerea utilizatorilor casnici și a micilor afaceri la fraude online, potrivit Orange . Contextul de piață invocat de companie este unul cu risc ridicat: un studiu din 2025 arată că 61% dintre români spun că au fost ținta unor tentative de fraudare online, iar cele mai frecvente pericole raportate includ infectarea cu malware/viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%), conform materialului citat de Orange dintr-un articol publicat de TVR Info . Ce schimbă operațional: protecție în rețea + protecție pe dispozitiv Orange Cybersecure este prezentată ca o soluție care nu se limitează la un antivirus instalat local. Componenta de pe dispozitiv scanează și protejează împotriva malware, ransomware și spyware și blochează accesul la site-uri periculoase, în timp ce componenta din rețea urmărește să oprească amenințările „înainte să ajungă” la dispozitive. Soluția acoperă până la 10 dispozitive, indiferent de rețeaua în care se află (Orange, alte rețele mobile naționale, Wi-Fi sau rețele din afara României). La nivel de rețea, sunt menționate ca fiind acoperite până la 5 abonamente Orange de voce și/sau internet mobil și un abonament Orange de internet fix prin fibră. Ce include aplicația, dincolo de „antivirus” Pe lângă protecția de bază, Orange listează funcții orientate spre prevenirea fraudelor și gestionarea identității digitale, între care: protecție împotriva înșelătoriilor prin SMS (folosind inteligența artificială); protecție la plăți bancare și tranzacții online; „seif” pentru carduri și conturi bancare; „seif” pentru parole (administrator de parole); monitorizarea identității online (inclusiv adrese de e-mail, numere de telefon, CNP-uri, date de card/cont, pașapoarte etc.) și notificări în caz de scurgeri de date (dark web, breșe); protecție la rețele Wi-Fi suspecte; blocarea publicității online (AdBlocker); control parental pentru filtrarea conținutului pe dispozitivele copiilor. Preț, eligibilitate și activare Opțiunea costă 4 euro/lună (aprox. 20 lei), TVA inclus. Poate fi activată de abonații Orange persoane fizice și de micii întreprinzători, pentru abonamente de voce mobilă, internet mobil și internet prin fibră (cu excepția Net Fix 4G și Net Fix 5G+). Activarea/dezactivarea și administrarea licențelor se fac din My Orange (aplicație sau platformă online). Aplicația poate fi instalată pe Android și iOS (iPhone), respectiv pe calculatoare cu Windows sau macOS. Pentru protecția la navigare sunt menționate ca browsere compatibile Safari (iOS/macOS), Chrome (Android) și Edge/Chrome/Firefox (Windows/macOS). „Orange Cybersecure este o soluție inovatoare, pentru că oferă o protecție la 360 grade.” — Julien Ducarroz, CEO Orange Romania Portal gratuit pentru verificarea linkurilor suspecte Lansarea este completată de un portal gratuit prin care „oricine poate verifica link-uri suspecte”, disponibil la Orange Cybersecure . Portalul e descris ca valorificând capacitățile de detectare ale Orange Cyberdefense și permite evaluarea linkurilor către site-uri web ca sigure sau malițioase, plus acces la informații și alerte despre campanii de fraudare. Orange menționează că, de la lansarea inițială în Franța (iunie 2024), au fost verificate 600.000 de pagini web, dintre care două treimi au fost considerate malițioase. Parteneri tehnologici Pe lângă Orange Cyberdefense, soluția integrează tehnologii de la F-Secure și Cyan, descriși ca parteneri internaționali în securitate digitală și, respectiv, în soluții integrate în rețelele operatorilor telecom. [...]
