Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministerul Finanțelor din Rusia ia în calcul legalizarea cazinourilor online pentru a aduce venituri suplimentare la buget, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice, notează The Moscow Times, citând publicația de business Kommersant.
Propunerea, atribuită ministrului de finanțe Anton Siluanov, vizează legalizarea cazinourilor online și introducerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora. Potrivit aceleiași surse, măsura ar putea aduce aproximativ 100 miliarde ruble (circa 1,3 miliarde dolari) anual la bugetul federal.
Inițiativa este prezentată ca o soluție „neconvențională” pentru acoperirea unui gol de finanțare, în condițiile în care autoritățile caută noi baze de impozitare și fluxuri de venituri care să reducă presiunea pe buget într-un an cu cheltuieli ridicate.
„Ministerul Finanțelor ia în calcul legalizarea cazinourilor online și impunerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora”, potrivit Kommersant, citat de The Moscow Times.
Cazinourile online sunt interzise în Rusia din 2009, însă piața ilegală a continuat să funcționeze și să se extindă. Conform iGamingToday, Ministerul Finanțelor estimează că în Rusia operează aproximativ 100 de platforme nelicențiate.
Aceeași sursă indică o valoare totală a pieței de circa 3.000 miliarde ruble. În această logică, legalizarea ar urmări nu doar crearea unei noi surse de venituri, ci și mutarea unei activități economice din zona nefiscalizată în economia reglementată, unde poate fi taxată și supravegheată.
Contextul fiscal rămâne tensionat. Reuters a relatat că Rusia a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 5,65 trilioane ruble (72 miliarde dolari), echivalent cu 2,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2020 și cel mai mare în termeni nominali (ruble) din 2006, iar veniturile bugetare au fost cu 7,5% sub ținta inițială, pe fondul scăderii încasărilor din petrol și gaze. Detaliile apar în Reuters.
Pentru începutul lui 2026, perspectiva veniturilor din energie rămâne dificilă: încasările din taxe pe petrol și gaze ar putea scădea cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, pe fondul prețurilor mai mici la petrol și al întăririi rublei, potrivit calculelor Reuters, care estimează venituri de 420 miliarde ruble, cel mai redus nivel din august 2020.
Raportat la dimensiunea deficitului din 2025, un potențial plus de 100 miliarde ruble pe an ar avea un impact limitat, dar ar putea conta ca semnal politic și fiscal: autoritățile caută venituri recurente și relativ rapide, într-un moment în care sursele tradiționale (în special energia) sunt mai volatile.
Deocamdată, informațiile indică o propunere aflată în discuție, nu o decizie adoptată. Dacă proiectul va avansa, miza va fi dublă: cât de repede poate fi construit un cadru de reglementare (licențiere, control, prevenirea spălării banilor) și dacă statul va reuși să mute o parte relevantă din piața ilegală în zona fiscalizată, astfel încât veniturile estimate să se materializeze.
Recomandate
Sorin Grindeanu critică dur bugetul și anunță amendamente de 1,1 miliarde lei , potrivit Mediafax , acuzând că actualul proiect favorizează „oamenii bogați” și ignoră categoriile vulnerabile. Liderul PSD a declarat că partidul nu acceptă un rol pasiv în coaliția de guvernare și a subliniat că social-democrații vor interveni pentru a modifica bugetul în Parlament. Acesta a calificat documentul drept „un buget de dreapta”, asociat cu viziunea premierului Ilie Bolojan, care nu ar reflecta suficient politicile sociale. Grindeanu a insistat că amendamentele nu sunt revendicări politice, ci măsuri destinate unor categorii considerate vulnerabile: pensionari familii cu copii persoane cu dizabilități angajați plătiți cu salariul minim agricultori și antreprenori români Potrivit liderului PSD, suma totală a amendamentelor pregătite este de aproximativ 1,1 miliarde lei și vizează completarea așa-numitului „pachet de solidaritate”, considerat prioritar de partid. Tensiunile din coaliție sunt amplificate și de nemulțumirile legate de procesul decizional. Grindeanu a acuzat existența unui „simulacru de dialog” în cadrul guvernării, sugerând că influența PSD nu este proporțională cu ponderea sa politică. Deși PSD a decis să susțină bugetul pe 2026, votul este condiționat de acceptarea unor amendamente, ceea ce indică negocieri tensionate între partenerii de guvernare. În paralel, din partea PNL au apărut reacții care pun sub semnul întrebării intențiile PSD, unele voci sugerând că amendamentele ar putea avea și un rol politic în destabilizarea executivului. Situația conturează o etapă delicată în coaliție, în care adoptarea bugetului depinde de compromisuri între viziuni economice diferite. [...]
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie . Decizia a fost luată într-o ședință extraordinară desfășurată la Palatul Victoria, unde Executivul a aprobat toate actele aflate pe ordinea de zi, inclusiv bugetul asigurărilor sociale, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori și un pachet de măsuri de debirocratizare care vizează investițiile mari. Proiectul bugetului urmează acum să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Parametrii economici ai bugetului pentru 2026 Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au descris bugetul ca fiind „realist” și construit pe baze prudente, într-un context economic și geopolitic complicat. Principalii indicatori macroeconomici estimați pentru 2026 sunt: Indicator Valoare estimată Produs intern brut (PIB) 2.045,2 miliarde lei Creștere economică 1% Inflație 6,5% Deficit bugetar 6,2% din PIB Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului în următorii ani, cu obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2029. Potrivit ministrului Finanțelor, acest lucru ar reprezenta un pas important pentru credibilitatea economică a României pe piețele financiare și în relația cu instituțiile europene. Investiții publice mai mari decât în 2025 Una dintre principalele direcții ale bugetului este creșterea investițiilor publice. Pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții , față de 138 de miliarde de lei în 2025 . O mare parte din aceste sume provine din fonduri europene, inclusiv din proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final în august 2026. Creșteri importante de finanțare apar în mai multe domenii: Ministerul Energiei – 19,7 miliarde lei credite bugetare, o creștere de peste 260% Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – peste 12,6 miliarde lei Ministerul Economiei și Digitalizării – aproximativ 3,7 miliarde lei Ministerul Apărării Naționale – 49,3 miliarde lei În același timp, anumite ministere vor avea bugete mai mici pentru cheltuieli curente, printre acestea aflându-se Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii , însă în unele cazuri sunt planificate investiții mai mari pe termen lung prin credite de angajament. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 Guvernul a adoptat și hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie. Principalele modificări: salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei majorarea este de 275 lei brut , adică 6,8% salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei creșterea netă este de aproximativ 125 lei Ministerul Muncii estimează că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această majorare. În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți exact la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Sprijin pentru transportatori Executivul a decis și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori , o măsură menită să atenueze efectele creșterii prețului la motorină. Caracteristicile schemei: compensare de 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină aplicabilă până la 31 decembrie 2026 aproximativ 6.200 de operatori economici eligibili valoarea totală estimată a sprijinului depășește 650 milioane lei Potrivit ministrului Finanțelor, măsura este gândită pentru a proteja competitivitatea firmelor românești din transport și pentru a menține stabilitatea costurilor din lanțurile de aprovizionare. Măsuri de debirocratizare pentru investiții Guvernul a aprobat și o ordonanță de urgență care introduce mai multe reforme administrative pentru reducerea birocrației. Măsurile vizează trei domenii principale: 1. Autorizarea investițiilor străine pragul pentru examinarea investițiilor a fost ridicat la 5 milioane de euro mai puține companii vor trece prin procedura de verificare termenele de avizare sunt reduse 2. Proceduri de mediu simplificate termene mai scurte pentru depunerea și evaluarea documentelor introducerea unui sistem digital pentru transmiterea documentației 3. Avize pentru securitatea la incendiu eliminarea obligației de avizare pentru proiectele cu risc scăzut reducerea cu peste 40% a numărului de proiecte care necesită aviz documentația va fi depusă exclusiv electronic Executivul susține că aceste schimbări vor reduce costurile administrative pentru companii și vor accelera atragerea de investiții în România. Riscurile economice menționate de Guvern În prezentarea bugetului, oficialii au menționat și mai multe riscuri externe care pot afecta economia în 2026: volatilitatea piețelor energetice impactul conflictelor geopolitice, în special din Orientul Mijlociu posibile fluctuații ale prețurilor la combustibili Premierul Ilie Bolojan a declarat că România importă peste două treimi din petrolul utilizat și că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de piața internațională. Următorul pas: dezbaterea în Parlament După adoptarea în Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 va intra în procedură parlamentară. Partidele din coaliție au anunțat deja că vor depune amendamente, însă premierul a avertizat că modificările majore ar putea afecta echilibrul bugetar. Potrivit lui Ilie Bolojan, adoptarea rapidă a bugetului este esențială pentru stabilitatea economică și pentru transmiterea unui semnal de predictibilitate către companii, investitori și instituțiile europene. [...]
Consiliul Fiscal avertizează că bugetul României pentru 2026 este vulnerabil , chiar dacă instituția a avizat construcția bugetară propusă de Guvern. Potrivit Digi24 , experții spun că echilibrul bugetar depinde de mai mulți factori de risc, de la evoluția conflictelor internaționale până la colectarea taxelor și absorbția fondurilor europene. Instituția consideră că bugetul ar putea fi compatibil cu o țintă de deficit de aproximativ 6,25% din PIB în 2026 , însă această estimare este fragilă și poate fi influențată de evoluțiile economice și geopolitice. România vine după o perioadă cu dezechilibre majore, în care deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 8,7% din PIB (cash) și la 9,3% din PIB în metodologia europeană ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Unul dintre principalele riscuri menționate de Consiliul Fiscal este situația internațională. Războiul început în Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic, prin scumpirea petrolului și gazelor naturale. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra inflației, asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare ale statului. În același timp, economia României este estimată să crească cu doar 1% în 2026 , un ritm modest. Autoritățile mizează mai ales pe investiții și pe exporturi pentru susținerea economiei, în condițiile în care consumul intern este afectat de măsurile de consolidare fiscală. Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului nu a fost posibilă doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul menționează explicit că majorarea unor taxe și impozite a fost inevitabilă , iar măsurile au avut deja costuri sociale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, într-un context de inflație ridicată. Un alt punct critic este nivelul scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat una dintre cauzele structurale ale dezechilibrului bugetar. Instituția spune că statul trebuie să îmbunătățească semnificativ colectarea taxelor, în special a TVA și a impozitului pe profit. Situația este complicată și de evoluția datoriei publice. România a depășit deja pragul de 60% din PIB , iar dacă deficitul rămâne ridicat, datoria ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034 , un nivel care ar putea fi sancționat de piețele financiare. În schimb, dacă programul de consolidare fiscală continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în 2027–2028, pentru ca apoi să înceapă să scadă și să coboare sub 60% până în 2030. Consiliul Fiscal mai atrage atenția asupra unei probleme majore: absorbția redusă a fondurilor europene. La finalul anului 2025, rata de absorbție era de doar aproximativ 15% pentru programele naționale , iar întârzierile pot pune presiune suplimentară pe buget și pe investițiile publice. În concluzie, instituția nu spune că bugetul pentru 2026 este nerealist, dar avertizează că depinde de mai multe condiții: evoluția economiei globale, controlul strict al cheltuielilor, creșterea colectării taxelor și utilizarea eficientă a fondurilor europene. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului contestă proiectul de buget pe 2026 , potrivit Mediafax , care relatează despre un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu critici la adresa construcției bugetare propuse de Cabinetul condus de Ilie-Gavril Bolojan. SAALG susține că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică”, descriind documentul drept „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În comunicat, sindicaliștii argumentează că legea bugetului nu este doar un „tabel contabil”, ci instrumentul prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și limite efective de cheltuire a banilor publici. Din această perspectivă, ei indică drept condiție esențială „realismul” bugetului. Critica principală vizează fundamentarea macroeconomică. SAALG afirmă că Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Sindicatul apreciază că, în contextul în care economia ar fi performat recent sub propriile prognoze oficiale, arhitectura bugetară ar semăna mai degrabă cu un exercițiu de „optimism contabil” decât cu o construcție „responsabilă”. Într-un alt punct, SAALG vorbește despre „cifre cosmetizate statistic” și susține că acestea nu ar rezolva dezechilibrul fiscal. Totodată, sindicaliștii critică diminuarea consumului privat și ceea ce numesc „dependența de fonduri europene”. Potrivit comunicatului citat, sindicaliștii reclamă o contradicție internă: Guvernul ar admite că măsurile de consolidare fiscală (adică reducerea deficitului prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) vor afecta consumul privat, dar ar continua să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. SAALG invocă, în acest context, condițiile actuale din economie, menționând costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și o dependență mare de fonduri europene, ceea ce ar face dificilă combinația de politici presupusă de buget. Sindicaliștii mai susțin că bugetul ar paria pe investiții pentru susținerea creșterii economice, fără să demonstreze, în opinia lor, că există finanțarea, capacitatea administrativă și un calendar realist de implementare care să permită atingerea acestor obiective. O altă critică vizează colectarea veniturilor și distribuirea poverii bugetare. SAALG afirmă că ajustarea fiscală ar cădea „disproporționat asupra populației”, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu ar fi reevaluată „cu aceeași severitate”. În comunicat sunt enumerate înghețări la nivelul salariilor bugetare, pensiilor, alocațiilor și salariului minim, iar sindicatul susține că veniturile reale ale românilor ar scădea „pentru al doilea an consecutiv”. În final, SAALG își exprimă nemulțumirea și față de datoria publică în creștere și cheltuielile cu dobânzile, avertizând că, „în forma actuală”, proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze pe care le consideră fragile și pe „sacrificiul populației”. [...]
