Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministerul Finanțelor din Rusia ia în calcul legalizarea cazinourilor online pentru a aduce venituri suplimentare la buget, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice, notează The Moscow Times, citând publicația de business Kommersant.
Propunerea, atribuită ministrului de finanțe Anton Siluanov, vizează legalizarea cazinourilor online și introducerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora. Potrivit aceleiași surse, măsura ar putea aduce aproximativ 100 miliarde ruble (circa 1,3 miliarde dolari) anual la bugetul federal.
Inițiativa este prezentată ca o soluție „neconvențională” pentru acoperirea unui gol de finanțare, în condițiile în care autoritățile caută noi baze de impozitare și fluxuri de venituri care să reducă presiunea pe buget într-un an cu cheltuieli ridicate.
„Ministerul Finanțelor ia în calcul legalizarea cazinourilor online și impunerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora”, potrivit Kommersant, citat de The Moscow Times.
Cazinourile online sunt interzise în Rusia din 2009, însă piața ilegală a continuat să funcționeze și să se extindă. Conform iGamingToday, Ministerul Finanțelor estimează că în Rusia operează aproximativ 100 de platforme nelicențiate.
Aceeași sursă indică o valoare totală a pieței de circa 3.000 miliarde ruble. În această logică, legalizarea ar urmări nu doar crearea unei noi surse de venituri, ci și mutarea unei activități economice din zona nefiscalizată în economia reglementată, unde poate fi taxată și supravegheată.
Contextul fiscal rămâne tensionat. Reuters a relatat că Rusia a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 5,65 trilioane ruble (72 miliarde dolari), echivalent cu 2,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2020 și cel mai mare în termeni nominali (ruble) din 2006, iar veniturile bugetare au fost cu 7,5% sub ținta inițială, pe fondul scăderii încasărilor din petrol și gaze. Detaliile apar în Reuters.
Pentru începutul lui 2026, perspectiva veniturilor din energie rămâne dificilă: încasările din taxe pe petrol și gaze ar putea scădea cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, pe fondul prețurilor mai mici la petrol și al întăririi rublei, potrivit calculelor Reuters, care estimează venituri de 420 miliarde ruble, cel mai redus nivel din august 2020.
Raportat la dimensiunea deficitului din 2025, un potențial plus de 100 miliarde ruble pe an ar avea un impact limitat, dar ar putea conta ca semnal politic și fiscal: autoritățile caută venituri recurente și relativ rapide, într-un moment în care sursele tradiționale (în special energia) sunt mai volatile.
Deocamdată, informațiile indică o propunere aflată în discuție, nu o decizie adoptată. Dacă proiectul va avansa, miza va fi dublă: cât de repede poate fi construit un cadru de reglementare (licențiere, control, prevenirea spălării banilor) și dacă statul va reuși să mute o parte relevantă din piața ilegală în zona fiscalizată, astfel încât veniturile estimate să se materializeze.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Germania pregătește tăieri de 38,3 miliarde euro (până în 2030) din cheltuieli sociale , pentru a face loc în buget cheltuielilor de apărare, iar semnalul pentru restul Europei este că spațiul fiscal se îngustează chiar și în economiile cu datorie publică relativ redusă, potrivit Mediafax , care citează publicația spaniolă elEconomista.es. Pachetul, agreat de coaliția CDU–SPD condusă de cancelarul Friedrich Merz înaintea ședinței de cabinet programate pentru 28 aprilie 2026, vizează reduceri în sistemul de sănătate și în garanțiile de pensii, pentru a elibera resurse către cheltuieli militare. Miza, dincolo de politica internă germană, este mesajul către piețe și către guvernele care vor să finanțeze simultan apărarea și menținerea statului social prin mai multă datorie. De ce contează: Germania taie cheltuieli sociale deși are datorie în jur de 60% din PIB În material se arată că reducerile sunt decise într-o țară a cărei datorie publică „abia depășește 60% din PIB”, ceea ce este prezentat ca un avertisment pentru statele cu îndatorare mai mare. Argumentul este că împrumuturile publice „nelimitate” au consecințe, iar evoluțiile recente din piețe au readus în prim-plan costul finanțării și limitele toleranței investitorilor. În acest context, Germania ar încerca să „dea un exemplu”, în condițiile în care mai multe guverne europene s-au angajat să-și crească bugetele de apărare, inclusiv în cadrul angajamentelor față de NATO. Ce se schimbă: pensia de stat, spre „acoperire de bază” Un punct central este reforma pensiei de stat. Merz este citat spunând că pensia de stat va deveni o „acoperire de bază” pentru bătrânețe și că nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung. În plus, ar urma să fie reduse și indemnizațiile de șomaj pe termen lung. Materialul descrie pachetul drept cea mai importantă reducere a statului social german de la reformele „Agenda 2010” din anii 2000. Efect de contagiune: presiune pe țările cu datorii mai mari și pe sistemele „pay as you go” Mediafax redă o analiză a economistului Juan Ramón Rallo, care compară Germania cu Spania și susține că, dacă statul bunăstării german (cu datorie publică de 63% din PIB, în formularea citată) intră în retragere, statele cu datorii mai mari sunt mai expuse. În aceeași analiză sunt prezentate comparații ale ponderii unor cheltuieli publice în PIB (protecție socială, educație, sănătate) între Germania și Spania, pentru a argumenta că diferențele nu sunt suficient de mari încât să facă sustenabil într-o parte ceea ce devine nesustenabil în cealaltă. În material este menționat și conceptul de datorie „implicită” la pensii (drepturi acumulate), explicat ca estimare a valorii pensiilor acumulate până la o anumită dată, fie în sisteme publice de tip „pay as you go” (plătești pe măsură ce încasezi contribuții), fie în sisteme private capitalizate. Pentru Spania, textul indică obligații care „depășesc 600% din PIB”, atribuite datelor Eurostat . Context: îmbătrânirea populației și costul apărării comprimă bugetele Un raport Capital Economics, citat în material, proiectează o creștere medie a cheltuielilor publice cu pensiile în zona euro cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, cu diferențe între țări, pe fondul îmbătrânirii populației și al intrării la pensie a generației „baby boom”. În același context, este citată OCDE, care avertizează că majorarea cheltuielilor de apărare poate sprijini modest activitatea economică pe termen scurt, dar adaugă presiune fiscală, iar efectele pe termen lung sunt incerte fără reforme structurale. Pentru Germania, materialul mai notează și criticile interne legate de utilizarea unei părți din stimulul pentru investiții pentru cheltuieli curente, ceea ce ar amplifica semnificația actualelor tăieri. Ce urmează Acordul politic a fost atins înaintea ședinței de cabinet din 28 aprilie 2026, iar pachetul este prezentat ca parte a unei ferestre de oportunitate după alegerile regionale, într-un climat în care reformele sociale sunt considerate dificil de vândut public. Materialul sugerează că dezbaterea despre finanțarea apărării și sustenabilitatea pensiilor se va extinde în Europa, pe măsură ce presiunile demografice și cele bugetare se suprapun. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB după T1, pe fondul creșterii veniturilor și al scăderii cheltuielilor , potrivit datelor de execuție publicate de Ministerul de Finanțe și prezentate de Ziarul Financiar . În ianuarie–martie, veniturile totale au urcat cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au scăzut cu 2,8%, ceea ce a dus la un deficit de 1,03% din PIB. În termeni nominali, veniturile statului au fost de 158,76 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 179,85 miliarde lei. Ce a împins veniturile în sus Un motor important a fost TVA: încasările din această taxă au crescut cu 17,7%, până la 33,63 miliarde lei. Ministerul de Finanțe indică drept factor de susținere creșterea încasărilor ca urmare a modificării cotelor de TVA în 2025. Pe alte linii de venituri, execuția arată: Impozitul pe salarii și venit: 17,97 miliarde lei, +19%, dinamică susținută de avansul impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuții de asigurări: 53,28 miliarde lei, +7%. Accize: 10,95 miliarde lei, +9,2%. Sume rambursate de Uniunea Europeană: 13,20 miliarde lei, +43,5%. Unde s-au dus banii: cheltuieli în scădere, dar dobânzi mai mari Pe partea de cheltuieli, reducerea totală față de primele trei luni din 2025 a fost însoțită de evoluții mixte între categorii: Cheltuieli de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei mai puțin decât în T1 2025. Bunuri și servicii: 23,56 miliarde lei, +5,8%. Investiții: 21,67 miliarde lei; din acestea, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Dobânzi: 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din perioada similară; pondere de 0,7% din PIB. Asistență socială: 63,54 miliarde lei, -0,2%. Subvenții: 2,83 miliarde lei, pentru transportul de călători, sprijin pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei). Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 15,84 miliarde lei (include și componente aferente cadrului financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvenții UE pentru agricultură, fondul de modernizare și finanțări nerambursabile din PNRR ). Datele sunt cele comunicate de Ministerul de Finanțe pentru execuția bugetară după primele trei luni; materialul nu oferă o proiecție pentru întreg anul sau o țintă actualizată de deficit. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Datoria publică a Ungariei a urcat la 125 miliarde euro și limitează marja noului guvern , într-un moment în care riscul unei deteriorări economice ar putea produce efecte în lanț la nivelul Uniunii Europene, potrivit Libertatea . Suma este echivalentă cu aproximativ 13.000 de euro pe cap de locuitor, iar materialul indică faptul că, în absența unei redresări economice globale, Ungaria ar putea ajunge „în pragul falimentului”, cu „consecințe serioase” pentru UE. Presiunea pe buget: spațiu redus de manevră pentru Péter Magyar În acest context, Péter Magyar, prezentat drept noul lider al Ungariei, ar urma să se confrunte rapid cu constrângerile economice. Publicația notează că, în următoarele două-trei luni, acesta „va înțelege pe deplin gravitatea” crizei, însă opțiunile de intervenție sunt descrise ca fiind „extrem de limitate”. Libertatea mai relatează, citând publicația slovacă Aktuality.sk, că Magyar nu ar avea „puterea sau motivația” să tensioneze relațiile cu statele mai influente din UE, spre deosebire de predecesorul său, Viktor Orbán. Miza pentru UE: vulnerabilități și blocaje în decizii Articolul leagă fragilitatea economică a Ungariei de potențiale efecte asupra Uniunii Europene și amintește, ca element de context, tensiunile recente din jurul deciziilor comune care necesită unanimitate. În același material este menționată și reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia, precum și faptul că UE a aprobat un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei pe următorii doi ani, după deblocarea politică asociată acestor livrări. Compania ungară MOL a confirmat primirea petrolului la stațiile de pompare Fényeslitke și Budkovce, după o întrerupere de aproape trei luni. Totodată, textul punctează că Ungaria și Slovacia continuă să depindă de Rusia pentru necesarul energetic, în timp ce majoritatea statelor UE au renunțat la importurile de petrol rusesc. [...]
Președintele Nicușor Dan promite reducerea deficitului pentru a limita presiunea dobânzilor asupra firmelor , într-un mesaj transmis antreprenorilor la RBL Summit , pe fondul unei „perioade politice complicate”, potrivit Economedia . În mesajul video difuzat marți, 28 aprilie, Nicușor Dan a reiterat două direcții pe care spune că România le va menține: orientarea „occidentală” și „cursul de reducere a deficitului bugetar”. Miza invocată explicit este costul finanțării: reducerea deficitului ar trebui să ajute la evitarea unei poveri mai mari a dobânzilor care „să nu împovăreze mediul privat”. „Ce pot eu să vă garantez este că România își va păstra direcția occidentală și, de asemenea, că va păstra cursul de reducere a deficitului, astfel încât dobânzile să nu împovăreze mediul privat.” Ce mesaj transmite mediului de afaceri Președintele a spus că este nevoie de „dialog între public și privat” și și-a declarat disponibilitatea pentru acest tip de discuție. În intervenție, el a punctat și câteva teme pe care le consideră relevante pentru agenda economică: poziționarea economiei românești în economia globală și avantajele competitive; mecanismele prin care aceste avantaje pot fi susținute; stimularea antreprenoriatului, „în special la tineri”; atragerea de capital în economia românească. Context: RBL Summit, 28–29 aprilie, București RBL Summit are loc în perioada 28–29 aprilie, la București, iar tema ediției din acest an este „Puterea transformării. De la lideri la schimbare reală”. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar pentru reducerea deficitului. [...]
