Știri despre „deficit de cont curent”

30 de miliarde dispărute din contul curent - investițiile străine revin, dar statul duce datoria externă la 125,6 miliarde de euro

Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025 , în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro . Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%. Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent. În structură, datele arată evoluții mixte: deficitul comercial cu bunuri s-a redus ușor, la 32,3 miliarde de euro; excedentul din servicii a crescut, susținut de transporturi și IT&C, care au generat împreună peste 13 miliarde de euro; deficitul din turism a urcat la 4,6 miliarde de euro, pe fondul cheltuielilor mai mari ale românilor în străinătate; excedentul veniturilor secundare s-a diminuat semnificativ, la 290 de milioane de euro. Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe. Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro , ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat. Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia. [...]