Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra dependenței administrațiilor locale din România de alocările bugetare de la Guvern, subliniind că 83% din bugetele primăriilor provin de la București, informează Știrile ProTV. Această situație contrastează puternic cu media Uniunii Europene, unde transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale reprezintă doar 51,1%.
Bolojan a explicat că, în România, veniturile din taxele și impozitele locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE. Aceste diferențe sunt cauzate de baza fiscală redusă și de problemele de colectare, ceea ce pune o presiune semnificativă pe transferurile de la bugetul central.
„România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a declarat premierul.
Un alt dezechilibru identificat de premier este legat de cheltuielile cu salariile în administrațiile locale, care sunt mult mai mari decât veniturile proprii. În România, aceste cheltuieli sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. În contrast, în UE, salariile sunt acoperite în mare parte din resurse proprii.
Premierul a subliniat că Guvernul va implementa un pachet de reformă administrativă pentru a corecta aceste dezechilibre. Acest pachet urmărește să crească veniturile proprii ale autorităților locale, să reducă cheltuielile de personal și să stimuleze dezvoltarea economică locală. De asemenea, se dorește descentralizarea competențelor către autoritățile locale și susținerea performanței în administrație.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie . Decizia a fost luată într-o ședință extraordinară desfășurată la Palatul Victoria, unde Executivul a aprobat toate actele aflate pe ordinea de zi, inclusiv bugetul asigurărilor sociale, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori și un pachet de măsuri de debirocratizare care vizează investițiile mari. Proiectul bugetului urmează acum să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Parametrii economici ai bugetului pentru 2026 Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au descris bugetul ca fiind „realist” și construit pe baze prudente, într-un context economic și geopolitic complicat. Principalii indicatori macroeconomici estimați pentru 2026 sunt: Indicator Valoare estimată Produs intern brut (PIB) 2.045,2 miliarde lei Creștere economică 1% Inflație 6,5% Deficit bugetar 6,2% din PIB Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului în următorii ani, cu obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2029. Potrivit ministrului Finanțelor, acest lucru ar reprezenta un pas important pentru credibilitatea economică a României pe piețele financiare și în relația cu instituțiile europene. Investiții publice mai mari decât în 2025 Una dintre principalele direcții ale bugetului este creșterea investițiilor publice. Pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții , față de 138 de miliarde de lei în 2025 . O mare parte din aceste sume provine din fonduri europene, inclusiv din proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final în august 2026. Creșteri importante de finanțare apar în mai multe domenii: Ministerul Energiei – 19,7 miliarde lei credite bugetare, o creștere de peste 260% Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – peste 12,6 miliarde lei Ministerul Economiei și Digitalizării – aproximativ 3,7 miliarde lei Ministerul Apărării Naționale – 49,3 miliarde lei În același timp, anumite ministere vor avea bugete mai mici pentru cheltuieli curente, printre acestea aflându-se Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii , însă în unele cazuri sunt planificate investiții mai mari pe termen lung prin credite de angajament. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 Guvernul a adoptat și hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie. Principalele modificări: salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei majorarea este de 275 lei brut , adică 6,8% salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei creșterea netă este de aproximativ 125 lei Ministerul Muncii estimează că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această majorare. În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți exact la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Sprijin pentru transportatori Executivul a decis și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori , o măsură menită să atenueze efectele creșterii prețului la motorină. Caracteristicile schemei: compensare de 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină aplicabilă până la 31 decembrie 2026 aproximativ 6.200 de operatori economici eligibili valoarea totală estimată a sprijinului depășește 650 milioane lei Potrivit ministrului Finanțelor, măsura este gândită pentru a proteja competitivitatea firmelor românești din transport și pentru a menține stabilitatea costurilor din lanțurile de aprovizionare. Măsuri de debirocratizare pentru investiții Guvernul a aprobat și o ordonanță de urgență care introduce mai multe reforme administrative pentru reducerea birocrației. Măsurile vizează trei domenii principale: 1. Autorizarea investițiilor străine pragul pentru examinarea investițiilor a fost ridicat la 5 milioane de euro mai puține companii vor trece prin procedura de verificare termenele de avizare sunt reduse 2. Proceduri de mediu simplificate termene mai scurte pentru depunerea și evaluarea documentelor introducerea unui sistem digital pentru transmiterea documentației 3. Avize pentru securitatea la incendiu eliminarea obligației de avizare pentru proiectele cu risc scăzut reducerea cu peste 40% a numărului de proiecte care necesită aviz documentația va fi depusă exclusiv electronic Executivul susține că aceste schimbări vor reduce costurile administrative pentru companii și vor accelera atragerea de investiții în România. Riscurile economice menționate de Guvern În prezentarea bugetului, oficialii au menționat și mai multe riscuri externe care pot afecta economia în 2026: volatilitatea piețelor energetice impactul conflictelor geopolitice, în special din Orientul Mijlociu posibile fluctuații ale prețurilor la combustibili Premierul Ilie Bolojan a declarat că România importă peste două treimi din petrolul utilizat și că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de piața internațională. Următorul pas: dezbaterea în Parlament După adoptarea în Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 va intra în procedură parlamentară. Partidele din coaliție au anunțat deja că vor depune amendamente, însă premierul a avertizat că modificările majore ar putea afecta echilibrul bugetar. Potrivit lui Ilie Bolojan, adoptarea rapidă a bugetului este esențială pentru stabilitatea economică și pentru transmiterea unui semnal de predictibilitate către companii, investitori și instituțiile europene. [...]
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Miniștrii PSD au primit mandat să avizeze proiectul de buget pentru adoptarea în Guvern , însă decizia finală privind votul în Parlament va fi luată abia duminică, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu , le-ar fi cerut miniștrilor PSD să dea avizul necesar pentru ca proiectul bugetului de stat să poată fi adoptat în Guvern , dar negocierile din coaliție continuă, iar partidul nu a decis încă dacă va susține forma finală a bugetului în Parlament. Potrivit surselor politice citate, social-democrații insistă asupra includerii în buget a unui pachet social de aproximativ 3,4 miliarde de lei , destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile. PSD respinge varianta redusă propusă în discuțiile din coaliție, care ar înjumătăți suma la aproximativ 1,7 miliarde de lei. În cazul în care solicitarea nu va fi acceptată în proiectul final, partidul ar urma să depună amendamente în Parlament. Discuțiile sunt complicate și de situația financiară dificilă a unor administrații locale, invocată de Sorin Grindeanu. Printre exemplele menționate se numără orașe cu datorii semnificative pentru sistemele de încălzire centralizată, precum Craiova, nu doar Bucureștiul. Blocajul actual are legătură și cu întârzierea adoptării bugetului pentru 2026, care ar fi trebuit aprobat încă de la finalul anului trecut. Negocierile dintre partidele din coaliție au fost prelungite din cauza reformei administrative, ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică , în paralel cu implementarea unui pachet de măsuri pentru relansarea economică. Guvernul a adoptat cele două pachete prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie. În plan bugetar, acestea ar trebui să se compenseze reciproc: Măsură Impact estimat Reduceri de cheltuieli prin reforma administrativă aproximativ 2,2 miliarde lei economii Măsuri de relansare economică aproximativ 2,2 miliarde lei costuri Situația s-a complicat însă după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă , ceea ce pune sub semnul întrebării economiile estimate. Până la o decizie a Curții Constituționale, Guvernul nu are garanția că aceste reduceri vor putea fi aplicate, ceea ce creează incertitudine în construcția bugetară. În lipsa acestor economii de aproximativ 2,2 miliarde de lei, executivul ar trebui să identifice alte surse de finanțare pentru măsurile economice deja aprobate. În același timp, presiunea suplimentară vine din solicitarea PSD pentru finanțarea integrală a pachetului social, pentru care, deocamdată, nu a fost indicată o sursă clară de bani. Decizia politică finală privind susținerea bugetului în Parlament ar urma să fie luată duminică , când conducerea PSD se reunește în Consiliul Politic Național pentru a stabili poziția oficială a partidului. [...]
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor , într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24 , proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot. Dimensiunea bugetului pentru 2026 Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei , în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei . Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB . Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1% , argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile rămân la nivelul din 2025 Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025 , fără indexări în 2026. În același timp, documentul stabilește: menținerea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul din decembrie 2025; păstrarea sporurilor și indemnizațiilor la același nivel; neacordarea de prime, bonusuri sau alte beneficii similare în 2026; neplata în bani a concediilor neefectuate pentru anul 2026. Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului. Cum se împart banii între ministere Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie. Minister Credite bugetare Ministerul Muncii 91,8 miliarde lei Ministerul Educației 64,7 miliarde lei Ministerul Apărării 49,3 miliarde lei Ministerul Transporturilor 42 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne 35,7 miliarde lei Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății. Finanțarea autorităților locale O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei , va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale. Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel: 63% către comune, orașe și municipii; 15% către consiliile județene; 6% către fonduri gestionate de consiliile județene; 14% într-un mecanism național de solidaritate; 2% pentru instituții de cultură. Datoria publică estimată Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026 , în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB , după scăderea activelor financiare lichide. Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate. [...]
Proiectul de buget ar putea intra în plenul Parlamentului între 15 și 17 martie , dacă miercuri va exista un acord în coaliție, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit AGERPRES . Calendarul depinde însă de finalizarea procedurilor interne din Guvern și de obținerea avizelor necesare. Kelemen Hunor a explicat că, în cazul unei înțelegeri în coaliție, proiectul ar putea fi transmis Parlamentului miercurea viitoare, după parcurgerea etapelor de consultare, inclusiv la Consiliul Economic și Social. Ulterior, documentul ar urma să fie analizat în comisiile de specialitate, iar dezbaterea în plen ar putea avea loc în intervalul 15–17 martie. În ceea ce privește divergențele din coaliție, liderul UDMR a precizat că principalele neînțelegeri vizează două teme: echilibrarea bugetară și investițiile. „Restul sunt lucruri mai mărunte”, a afirmat acesta. Kelemen Hunor a respins ideea că PSD ar putea bloca proiectul în Parlament și a reiterat că Ilie Bolojan rămâne premier atât timp cât este susținut de PNL. „Până când PNL îl susține pe Ilie Bolojan nu există alt premier”, a subliniat liderul UDMR. Declarațiile vin în contextul negocierilor intense privind bugetul pe 2026, într-un moment în care presiunile legate de investiții, echilibru fiscal și măsuri sociale sunt în centrul discuțiilor din coaliția de guvernare. [...]
