Știri
Știri din categoria Bănci
Salt Bank pregătește abonamente lunare, dar le leagă de încasarea veniturilor și investiții recurente, într-o mișcare care urmărește să transforme aplicația în „banca principală” a clienților, nu doar într-un cont secundar, potrivit unei analize Economedia. Banca nu a făcut încă un anunț oficial, însă utilizatori ai aplicației au semnalat în comunități și pe rețele sociale apariția unor opțiuni noi, iar pe site a fost activat și un link dedicat, salt.bank.
Din informațiile obținute neoficial din platformă, Salt ar urma să treacă parțial la un model „freemium” (servicii de bază gratuite, cu opțiuni plătite pentru beneficii suplimentare), similar cu cel folosit de jucători internaționali precum Revolut. Planul standard ar rămâne neschimbat, iar peste el ar apărea două niveluri cu beneficii extinse, inclusiv servicii de tip lifestyle și facilități de călătorie.
Structura discutată în comunitățile de clienți indică trei niveluri:
Miza nu este doar încasarea unei taxe lunare, ci condiționarea gratuității de comportamente care cresc utilizarea activă a băncii. Conform datelor analizate, costul lunar ar putea fi redus la 0 lei dacă utilizatorii îndeplinesc, lunar, două condiții:
Un comparativ tehnic care a circulat în comunitățile de clienți arată că diferențele dintre planuri ar fi date în special de servicii conexe (asigurări și asistență) și de limite mai mari pentru retrageri de numerar fără comision. Printre elementele menționate:
În plus, apare și o secțiune de „goodies” non-bancare, marcată „coming soon”, fără detalii comerciale. Analiza notează că aceasta ar putea indica o direcție de gamificare sau un program integrat de cashback, însă informațiile sunt, deocamdată, incomplete.
Un punct sensibil al tranziției este comunitatea „Founders”, primii utilizatori ai platformei. Conform documentelor analizate, Salt Bank ar urma să păstreze promisiunea „Odată Fondator, mereu Fondator”: Salt Founders rămâne 0 lei/lună, fără condiționare de încasarea salariului sau de investiții lunare.
Ca beneficii, conturile Founders ar fi asimilate aproape integral pachetului Salt Premium, inclusiv acces la lounge-uri, asigurare de călătorie și dobânda de 3% la sold.
În prezent, pe site-ul băncii este activ doar un formular de pre-înregistrare pentru notificare la lansarea oficială. Salt Bank a depășit recent pragul de 750.000 de clienți, la doi ani de la lansare, potrivit aceleiași analize.
Recomandate
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
BERD lansează la București un program InvestEU care pune pe masă garanții de 220 mil. euro pentru bănci, cu țintă de finanțări verzi de peste 275 mil. euro în România , mizând pe rolul băncilor locale în distribuția creditării către firme și populație, potrivit Ziarul Financiar . Programul, prezentat ca fiind „pentru sectorul financiar din România”, este susținut de InvestEU și realizat în parteneriat cu Uniunea Europeană și băncile locale. Miza operațională este accelerarea investițiilor „verzi” (sustenabile) printr-un mecanism de garantare care reduce riscul pentru finanțatori și, implicit, poate crește volumul de credite acordate. Ce aduce concret programul: garanții și efect de multiplicare în creditare Kristina Zagar, director EU Banks & Structured Finance în cadrul BERD, a declarat pentru ZF că, prin programul InvestEU, instituțiile financiare din România vor primi garanții de 220 mil. euro (aprox. 1,15 mld. lei ), iar băncile ar urma să finanțeze la rândul lor investiții sustenabile de peste 275 mil. euro (aprox. 1,44 mld. lei ) pe plan local. Din perspectiva pieței bancare, mesajul-cheie este că garanțiile sunt gândite să „deblocheze” finanțarea, în special acolo unde proiectele verzi sunt mai greu de bancabilizat (adică de structurat astfel încât să fie acceptate la creditare în condiții comerciale). De ce contează rolul băncilor locale în InvestEU BERD argumentează că băncile locale sunt „absolut esențiale” pentru succesul unor programe de tip InvestEU deoarece înțeleg mai bine piața, clienții și nevoile locale de investiții. În acest context, Zagar a indicat că parteneriatul cu băncile locale ar permite extinderea acoperirii programului către segmente care pot avea dificultăți în accesarea finanțării verzi: gospodării; IMM-uri; corporații. „Prin parteneriatul cu băncile locale putem maximiza acoperirea şi amploarea programului, pentru a ajunge la gospodării, IMM-uri şi corporaţii, care altfel ar putea întâmpina dificultăţi în accesarea finanţării verzi. Aceste instituţii sunt cel mai bine poziţionate pentru a iniţia şi structura tranzacţii, a interacţiona direct cu clienţii şi a transforma obiectivele de politică în investiţii viabile din punct de vedere comercial.” Ce urmează Materialul nu precizează calendarul de implementare sau lista băncilor partenere. Informația centrală este lansarea programului la București și parametrii financiari anunțați (garanții și volumul estimat al finanțărilor mobilizate) pentru investiții sustenabile în România. [...]
În criza din 2008, unele bănci au cerut lichiditate de la BNR fără garanții , episod pe care guvernatorul Mugur Isărescu îl descrie ca un semnal de vulnerabilitate operațională și de neînțelegere a regulilor de finanțare interbancară, potrivit Economedia . Isărescu a relatat că, în toamna lui 2008, pe fondul înghețării piețelor și al lipsei de lichidități („lei gheață”), reprezentanți ai unor bănci au venit seara la Banca Națională, după închiderea pieței, să ceară lei împrumut, deși nu aveau titluri de stat pentru a garanta operațiunea. În relatarea guvernatorului, directoarea i-ar fi întrebat dacă au titluri de stat, iar răspunsul a fost negativ, urmat de solicitarea ca BNR să le dea totuși lei. „E rușinea rușinilor, să nu știi cum funcționează piața, să te duci să ceri bani dacă nu ai linii deschise”, a povestit Mugur Isărescu. De ce contează: disciplina colateralului și accesul la lichiditate Episodul descris pune în prim-plan o regulă de bază în finanțarea de la banca centrală: accesul la lichiditate se face, în mod obișnuit, contra garanții. Isărescu a explicat că BNR acordă împrumuturi băncilor prin „facilitatea Lombard” doar dacă acestea depun drept garanție titluri de stat (obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor). În 2008, conform relatării, unele bănci nu aveau astfel de titluri disponibile pentru a accesa finanțarea în lei, dar au încercat să obțină bani după închiderea pieței, fără colateral. Guvernatorul a comparat situația cu solicitarea unui „credit uriaș” fără nicio garanție. Context: criza a blocat lichiditatea, iar piața s-a „închis” Relatarea este plasată în momentul în care criza financiară globală a ajuns și în România, iar băncile s-au confruntat cu lipsa de lichiditate. În acest cadru, cererea de finanțare de ultimă instanță de la banca centrală devine critică, însă rămâne condiționată de regulile de colateral și de mecanismele pieței. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Libra Internet Bank permite deschiderea simultană a contului personal și a celui de firmă, cu o singură identificare , reducând pașii operaționali pentru antreprenori și clienți care folosesc în paralel bankingul personal și cel business, potrivit Economica . Soluția, numită „Cont Online 2 în 1”, presupune că utilizatorul face o singură identificare, iar ambele conturi sunt pregătite rapid pentru utilizare. Datele de acces pentru cele două conturi sunt transmise în același e-mail, iar clienții au acces la internet și mobile banking atât pentru contul business, cât și pentru cel personal, cu posibilitatea de a comuta instant între ele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Prin acest produs, clienții pot selecta un abonament operațional potrivit afacerii, împreună cu un card business sau un card personal. Economica menționează și beneficii asociate cardurilor, precum beneficii premium de călătorie, control mai bun asupra cheltuielilor și limite de utilizare personalizate. Poziționarea băncii: „100% digital” și reducerea birocrației În declarația citată de publicație, Elena Nedelcu, Director Divizia Digital Libra Internet Bank, spune că banca este prima din România care oferă o soluție „100% digitală” pentru deschiderea simultană a contului personal și a celui de business: „Ne bucurăm să fim prima bancă din România care oferă o soluție 100% digitală prin care poți deschide simultan atât contul personal, cât și cel de business, totul într-o experiență de banking clară, rapidă și ușor de parcurs. Cont Online 2 în 1 înseamnă timp câștigat pentru antreprenorii care devin clienți Libra Internet Bank, astfel că aceștia își pot concentra resursele pe dezvoltarea business-ului, nu pe birocrație.” Libra mai precizează că „Cont Online 2 în 1” completează oferta de deschidere online a conturilor și continuă direcția de simplificare a interacțiunii cu serviciile bancare. În context, banca amintește că a introdus deschiderea conturilor online „fără hârtii și fără deplasări în sucursale” încă din 2014. [...]
BERD își schimbă conducerea pentru Europa Centrală și statele baltice, iar Andreea Moraru va coordona din 1 iunie 2026 direcționarea investițiilor într-o regiune-cheie a portofoliului băncii , potrivit Economedia . Moraru este numită Managing Director pentru Europa Centrală și statele baltice, după ce a fost director al BERD pentru Polonia și statele baltice. Din noul rol, ea va coordona activitatea BERD în opt țări: Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania. Moraru își va desfășura activitatea în continuare de la Varșovia , urmând să lucreze cu echipele naționale, autoritățile publice și mediul privat. Ce se schimbă operațional: prioritățile investițiilor în regiune În mandatul anunțat, Moraru va avea responsabilitatea de a orienta investițiile BERD astfel încât acestea să producă „impact economic concret”, să răspundă provocărilor regionale în schimbare și să susțină creșterea sustenabilă pe termen lung. În regiunea Europa Centrală și statele baltice, BERD urmărește, conform instituției, mai multe direcții: consolidarea competitivității sectorului privat; accelerarea tranziției verzi; întărirea securității energetice; sprijinirea inovației. Contextul numirii și profilul executivului Numirea vine pe fondul retragerii lui Charlotte Ruhe, care va ieși la pensie la finalul lunii iunie, după ce a condus regiunea Europa Centrală și de Sud-Est extinsă în cadrul băncii. Andreea Moraru are cetățenie română și britanică și peste două decenii de experiență în cadrul BERD, în roluri de țară și sectoriale. Instituția arată că a contribuit la extinderea portofoliului de business și la consolidarea dialogului de politici publice în mai multe jurisdicții. Anterior poziției din Polonia, Moraru a fost director pentru Grecia și Cipru, unde a susținut creșterea activității băncii în Grecia și a coordonat închiderea operațiunilor din Cipru și a biroului din Nicosia. A avut și mandate la nivel de board în sectoarele bancar, asigurări, pensii și administrare de active, iar în prezent este director nominalizat al BERD în consiliul European Expansion Fund (ENEF). [...]
