Știri
Știri din categoria Bănci
BERD lansează la București un program InvestEU care pune pe masă garanții de 220 mil. euro pentru bănci, cu țintă de finanțări verzi de peste 275 mil. euro în România, mizând pe rolul băncilor locale în distribuția creditării către firme și populație, potrivit Ziarul Financiar.
Programul, prezentat ca fiind „pentru sectorul financiar din România”, este susținut de InvestEU și realizat în parteneriat cu Uniunea Europeană și băncile locale. Miza operațională este accelerarea investițiilor „verzi” (sustenabile) printr-un mecanism de garantare care reduce riscul pentru finanțatori și, implicit, poate crește volumul de credite acordate.
Kristina Zagar, director EU Banks & Structured Finance în cadrul BERD, a declarat pentru ZF că, prin programul InvestEU, instituțiile financiare din România vor primi garanții de 220 mil. euro (aprox. 1,15 mld. lei), iar băncile ar urma să finanțeze la rândul lor investiții sustenabile de peste 275 mil. euro (aprox. 1,44 mld. lei) pe plan local.
Din perspectiva pieței bancare, mesajul-cheie este că garanțiile sunt gândite să „deblocheze” finanțarea, în special acolo unde proiectele verzi sunt mai greu de bancabilizat (adică de structurat astfel încât să fie acceptate la creditare în condiții comerciale).
BERD argumentează că băncile locale sunt „absolut esențiale” pentru succesul unor programe de tip InvestEU deoarece înțeleg mai bine piața, clienții și nevoile locale de investiții.
În acest context, Zagar a indicat că parteneriatul cu băncile locale ar permite extinderea acoperirii programului către segmente care pot avea dificultăți în accesarea finanțării verzi:
„Prin parteneriatul cu băncile locale putem maximiza acoperirea şi amploarea programului, pentru a ajunge la gospodării, IMM-uri şi corporaţii, care altfel ar putea întâmpina dificultăţi în accesarea finanţării verzi. Aceste instituţii sunt cel mai bine poziţionate pentru a iniţia şi structura tranzacţii, a interacţiona direct cu clienţii şi a transforma obiectivele de politică în investiţii viabile din punct de vedere comercial.”
Materialul nu precizează calendarul de implementare sau lista băncilor partenere. Informația centrală este lansarea programului la București și parametrii financiari anunțați (garanții și volumul estimat al finanțărilor mobilizate) pentru investiții sustenabile în România.
Recomandate
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
Raiffeisen Bank a atras 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) la un cost care coboară sub reperul suveran , printr-o emisiune de euroobligațiuni care, potrivit Raiffeisen Bank , stabilește „un nou reper” pentru finanțarea băncilor românești pe piețele internaționale și întărește poziția de MREL (cerința de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție). Emisiunea este de tip senior nepreferențial (datorie care poate fi „tăiată” înaintea altor creditori în scenarii de rezoluție, dar după instrumente mai riscante), cu un cupon fix de 4,626% pe an în primii 5,4 ani (până în ianuarie 2032) și maturitate de 6,4 ani (ianuarie 2033). Marja a fost de 1,5 puncte procentuale peste rata de referință în euro (mid-swap), nivel pe care banca îl compară cu un avantaj de circa 0,3–0,35 puncte procentuale față de randamentele euroobligațiunilor României cu maturitate similară. Cerere ridicată și comprimarea prețului În pofida unui context descris ca volatil la nivel internațional și incert local, banca spune că tranzacția a atras un interes puternic: registrul de ordine a urcat la peste 1,7 miliarde euro, iar registrul final a depășit 1,3 miliarde euro. Cererea a permis reducerea marjei finale cu 30 de puncte de bază față de indicațiile inițiale de preț. La emisiune au participat peste 90 de investitori instituționali internaționali, în principal fonduri de investiții, asigurători și fonduri de pensii din Regatul Unit, Franța și regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Ce înseamnă pentru bancă: MREL și spațiu de finanțare Banca indică drept efect principal consolidarea bazei de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL), ceea ce susține capacitatea de finanțare a economiei românești. În comunicat, conducerea financiară leagă tranzacția de continuitatea accesului la capital și de transformarea încrederii investitorilor în credite și finanțări. „Rezultatul obținut confirmă atractivitatea Raiffeisen Bank în rândul investitorilor instituționali internaționali, dar în egală măsură arată că investitorii continuă să identifice oportunități solide în România”, a declarat Alina Rus, Chief Financial Officer, Raiffeisen Bank România. „Prin această emisiune depășim pragul echivalent de 10 miliarde de lei atrași prin obligațiuni de pe piețele locale și internaționale de capital în ultimii șase ani”, a adăugat Romulus Mircea, Director Trezorerie, Raiffeisen Bank România. Rating, intermediere și listare Obligațiunile au fost evaluate de Moody’s la Baa2, cu o treaptă peste ratingul suveran al României (Baa3), și urmează să fie incluse în baza de fonduri proprii și datorii eligibile a băncii. Tranzacția a fost intermediată de Bank of America, Natixis, Intesa Sanpaolo și Raiffeisen Bank International (coordonatori principali globali), cu Raiffeisen Bank S.A. drept coordonator asociat, iar obligațiunile urmează să fie listate la bursa din Luxemburg. [...]
ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă , o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit . Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase. Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă. „În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.” Ce se schimbă pentru clienți, în practică Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor. În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale. Calendarul modificărilor în Home’Bank: PIN în loc de parolă Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet. Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank. Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor. Notificări și tarife: scumpire la Alerte SMS, push gratuit Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele. Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite. Comisioane și limite: transferuri interbancare mai scumpe pentru un segment de clienți, limite zilnice reduse la card Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra. Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite. Plăți contactless cu RoPay , la final de an Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless. [...]
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.) [...]
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
