Știri
Știri din categoria Bănci
Profitul net al băncilor a rămas la aproape 7,4 mld. lei în S1/2026, un nivel comparabil cu cel din prima jumătate a lui 2025, în pofida recesiunii și a unui ritm mai lent al creditării, potrivit Ziarul Financiar, pe baza datelor BNR.
Sistemul bancar românesc, format din 29 de bănci, a continuat să livreze rezultate solide într-un context descris ca „complicat” din punct de vedere economic, social și politic. Publicația notează că, dacă performanța se menține și în semestrul al doilea, profitul pe întreg anul ar putea urca din nou spre 15 mld. lei.
În spatele profitului, principala sursă de câștig rămân dobânzile încasate la credite. Totuși, indicatorii de rentabilitate au coborât ușor față de anul trecut: la final de iunie 2026, rentabilitatea activelor (ROA) era de 1,5%, iar rentabilitatea capitalului (ROE) de 15,5%.
Pe partea de economie reală, articolul indică o combinație de factori care, în mod normal, ar pune presiune pe sectorul bancar:
În acest tablou, menținerea profitului la un nivel apropiat de cel din 2025 sugerează că băncile au reușit să-și păstreze marjele și volumul de venituri, chiar dacă dinamica împrumuturilor s-a temperat.
Recomandate
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
BCR își extinde aplicația George spre servicii de călătorie , adăugând un „Travel Hub” care combină instrumente financiare (convertor și curs valutar) cu conectivitate mobilă prin eSIM, într-o mișcare care poate crește utilizarea aplicației în momente-cheie pentru clienți și poate deschide spațiu pentru vânzarea de servicii conexe, potrivit Ziarul Financiar . Noua secțiune, numită Travel Hub, este dedicată clienților care călătoresc în străinătate și include un convertor valutar, informații despre cursul monedei locale și posibilitatea de a cumpăra și activa un eSIM pentru acces la date mobile în peste 200 de țări. Ce se schimbă concret în George Travel Hub este disponibil în secțiunea „Profil” din aplicația George, începând cu versiunea 26.26. După activarea funcționalității, utilizatorii pot primi o notificare la sosirea în țara de destinație, împreună cu informații despre cursul valutar pentru moneda locală. Din aceeași zonă, clienții au acces și la: informații despre destinație; convertor valutar; opțiuni eSIM; suport pentru utilizarea serviciilor financiare; PIN-ul cardului; acces către alte servicii din Magazinul George, inclusiv asigurări de călătorie. eSIM pentru peste 200 de țări și utilizare în paralel cu SIM-ul existent Una dintre funcționalitățile centrale este achiziția și activarea unui pachet eSIM direct din George, fără o cartelă fizică suplimentară. Serviciul acoperă peste 200 de țări și include pachete de date pentru o singură țară, regionale sau globale. eSIM-ul poate funcționa în paralel cu SIM-ul existent, astfel încât utilizatorul își poate păstra numărul de telefon pentru apeluri și SMS-uri, folosind separat pachetul eSIM pentru traficul de date pe rețeaua locală din țara în care călătorește. „Călătoriile în străinătate vin, în general, cu întrebări practice: cum plătesc, cum rămân conectat şi la ce să mă aştept în ţara în care ajung. Noua secţiune simplifică deplasările internaţionale prin acces la informaţii utile, instrumente de gestionare a banilor şi servicii de conectivitate, toate integrate într-o singură experienţă digitală.” Context operațional BCR este parte a grupului austriac Erste și operează pe piața locală o rețea de 289 de unități de retail. Banca mai are 20 de centre de afaceri și 18 birouri mobile dedicate companiilor. [...]
Raiffeisen Bank a atras 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) la un cost care coboară sub reperul suveran , printr-o emisiune de euroobligațiuni care, potrivit Raiffeisen Bank , stabilește „un nou reper” pentru finanțarea băncilor românești pe piețele internaționale și întărește poziția de MREL (cerința de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție). Emisiunea este de tip senior nepreferențial (datorie care poate fi „tăiată” înaintea altor creditori în scenarii de rezoluție, dar după instrumente mai riscante), cu un cupon fix de 4,626% pe an în primii 5,4 ani (până în ianuarie 2032) și maturitate de 6,4 ani (ianuarie 2033). Marja a fost de 1,5 puncte procentuale peste rata de referință în euro (mid-swap), nivel pe care banca îl compară cu un avantaj de circa 0,3–0,35 puncte procentuale față de randamentele euroobligațiunilor României cu maturitate similară. Cerere ridicată și comprimarea prețului În pofida unui context descris ca volatil la nivel internațional și incert local, banca spune că tranzacția a atras un interes puternic: registrul de ordine a urcat la peste 1,7 miliarde euro, iar registrul final a depășit 1,3 miliarde euro. Cererea a permis reducerea marjei finale cu 30 de puncte de bază față de indicațiile inițiale de preț. La emisiune au participat peste 90 de investitori instituționali internaționali, în principal fonduri de investiții, asigurători și fonduri de pensii din Regatul Unit, Franța și regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Ce înseamnă pentru bancă: MREL și spațiu de finanțare Banca indică drept efect principal consolidarea bazei de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL), ceea ce susține capacitatea de finanțare a economiei românești. În comunicat, conducerea financiară leagă tranzacția de continuitatea accesului la capital și de transformarea încrederii investitorilor în credite și finanțări. „Rezultatul obținut confirmă atractivitatea Raiffeisen Bank în rândul investitorilor instituționali internaționali, dar în egală măsură arată că investitorii continuă să identifice oportunități solide în România”, a declarat Alina Rus, Chief Financial Officer, Raiffeisen Bank România. „Prin această emisiune depășim pragul echivalent de 10 miliarde de lei atrași prin obligațiuni de pe piețele locale și internaționale de capital în ultimii șase ani”, a adăugat Romulus Mircea, Director Trezorerie, Raiffeisen Bank România. Rating, intermediere și listare Obligațiunile au fost evaluate de Moody’s la Baa2, cu o treaptă peste ratingul suveran al României (Baa3), și urmează să fie incluse în baza de fonduri proprii și datorii eligibile a băncii. Tranzacția a fost intermediată de Bank of America, Natixis, Intesa Sanpaolo și Raiffeisen Bank International (coordonatori principali globali), cu Raiffeisen Bank S.A. drept coordonator asociat, iar obligațiunile urmează să fie listate la bursa din Luxemburg. [...]
ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă , o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit . Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase. Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă. „În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.” Ce se schimbă pentru clienți, în practică Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor. În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale. Calendarul modificărilor în Home’Bank: PIN în loc de parolă Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet. Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank. Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor. Notificări și tarife: scumpire la Alerte SMS, push gratuit Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele. Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite. Comisioane și limite: transferuri interbancare mai scumpe pentru un segment de clienți, limite zilnice reduse la card Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra. Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite. Plăți contactless cu RoPay , la final de an Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless. [...]
