Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale, după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania. Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România.
Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an.
Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor.
Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul.
BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale:
Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian, astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare, alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație.
Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100, unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.)
Recomandate
Banca Transilvania a intrat în selecția Superbrands România 2026–2027 , o recunoaștere care funcționează ca un indicator de încredere și diferențiere într-o piață bancară în care reputația influențează direct atragerea și retenția clienților, potrivit Banca Transilvania . Programul Superbrands este descris ca un demers internațional care evidențiază brandurile apreciate pentru „încredere, relevanță și capacitatea de a crea valoare pe termen lung”. În definiția din material, un „Superbrand” este ales constant de consumatori, oferă avantaje semnificative față de concurență și depășește beneficiile strict funcționale. Cum a fost făcută selecția Evaluarea Consumer Superbrands 2026–2027 a avut două etape: În prima etapă, 30 de membri ai Consiliului Onorific Superbrands au evaluat peste 1.900 de branduri din 61 de categorii, pe criterii precum reputație, încredere, calitate și diferențiere pe piață. Ulterior, lista rezultată a fost analizată printr-un studiu în rândul a 1.500 de consumatori din mediul urban. Top 20 Superbrands România: cine mai este pe listă În top 20 al brandurilor desemnate eligibile pentru statutul de Superbrand apar, între altele, Dedeman, Uber, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Apple, OMV, Lidl, IKEA și Coca-Cola, alături de Banca Transilvania. Ce urmează în programul Superbrands 2026–2027 Selecția este prezentată ca o etapă din programul Superbrands România 2026–2027, care va continua cu includerea poveștilor brandurilor în „Cartea Superbrands România” și cu organizarea Galei Superbrands, programată pentru 2027. [...]
Banca Transilvania își prelungește continuitatea la vârf până în 2030 , după ce mandatul directorului general Ömer Tetik a fost reînnoit pentru încă patru ani, potrivit Banca Transilvania . Decizia vine într-un moment în care banca își consolidează poziția de lider, iar mesajul principal pentru investitori și piață este de stabilitate managerială într-o perioadă de creștere. Pe lângă prelungirea mandatului lui Ömer Tetik, în prima jumătate a anului au fost reînnoite mandatele altor trei membri din echipa executivă: George Călinescu (director general adjunct financiar), Oana Ilaș (director general adjunct retail) și Leontin Toderici (director general adjunct operațiuni). Echipa a fost completată și prin promovarea lui Cosmin Călin în funcția de director general adjunct large corporate. Contractele de mandat aflate deja în derulare pentru alți membri ai Comitetului Conducătorilor rămân neschimbate, respectiv pentru Cătălin Caragea (risc), Andrzej Dominiak (tehnologie), Tiberiu Moisă (midcorporate & IMM) și Bogdan Pleșuvescu (legal). „Unul dintre punctele forte ale Băncii Transilvania a fost încă de la început echipa sa unită și stabilă. Consiliul de Administrație apreciază la colegii din Comitetul Conducătorilor profesionalismul, loialitatea și angajamentul față de ceea ce construim la bancă și în Grupul Banca Transilvania.” — Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație De ce contează: semnal de stabilitate într-o bancă aflată în expansiune Reînnoirea mandatelor este plasată de bancă în contextul unor „rezultate solide” și al consolidării poziției de lider. În ultimii ani, BT spune că a avut creșteri peste media pieței la active, profitabilitate, volume operaționale și număr de clienți. În intervalul 2021–2025, cota de piață a băncii în funcție de active a crescut de la 19,5% la 22%, iar la finalul primului trimestru activele au ajuns la 212,9 miliarde lei, conform comunicatului. Un alt element invocat este interesul investitorilor: banca menționează că volumele de tranzacționare au plasat-o între cei mai tranzacționați emitenți listați la Bursa de Valori București , ca indicator al încrederii în bancă și în conducerea sa. Ce urmează Mandatul lui Ömer Tetik este prelungit „până în 2030”, iar restul mandatelor aflate în curs rămân în vigoare, fără modificări, ceea ce conturează o structură de conducere stabilă pe termen mediu. Pentru detalii despre echipa executivă, banca indică pagina de conducerea executivă . [...]
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
