Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania începe să-și adapteze sucursalele pentru accesibilitate prin implementarea Step-Hear, o soluție de orientare asistivă care oferă ghidaj audio persoanelor cu deficiențe de vedere, potrivit Banca Transilvania. Miza operațională este extinderea accesului autonom la servicii în spațiile băncii, printr-o tehnologie deja folosită internațional în locații publice și private.
Prima unitate echipată este Sucursala BT Cluj, pe Calea Dorobanților 27-29, Cluj-Napoca. Banca leagă alegerea de proximitatea față de Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, ceea ce ar urma să genereze un impact imediat în comunitatea locală. Implementarea va fi extinsă treptat și în alte sedii, fără ca instituția să indice un calendar sau un număr de locații vizate.
Step-Hear se bazează pe o aplicație mobilă gratuită, disponibilă în App Store și Google Play, care transformă telefonul într-un instrument de navigare. Sistemul folosește comunicarea Bluetooth între telefon și dispozitivele Step-Hear instalate în locații.
În sucursala din Cluj, tehnologia permite identificarea unor zone-cheie pentru accesarea serviciilor, inclusiv:
Implementarea Step-Hear este încadrată de bancă în agenda sa de accesibilitate și inițiative ESG (mediu, social, guvernanță). În același context, BT indică și alte proiecte recente sau susținute de bancă, între care Raportul de sustenabilitate BT 2025, evenimentul D&I Living Library, întâlnirea Accessibility Beyond Limits, extinderea PEDITEL pentru diaspora și continuarea proiectului what’s next.
Separat, banca amintește că în septembrie 2025 a anunțat soluții de accesibilizare pentru persoane cu nevoi speciale (locomotorii, de auz și de vedere), inclusiv prin optimizarea site-ului și a aplicației BT Pay.
BT mai precizează că este membră a Camerei de Comerț Române pentru Diversitate și semnatară a Cartei Diversității, iar angajamentul pentru accesibilitate vizează adaptarea serviciilor, produselor și sediilor, precum și susținerea unor inițiative sociale de incluziune.
Recomandate
Banca Transilvania își păstrează profilul „Low Risk” la riscurile ESG, cu un scor de 15 , într-o evaluare care poate conta în percepția investitorilor și în costul finanțării, pe fondul presiunilor de reglementare și raportare în zona de sustenabilitate, potrivit Banca Transilvania . Ratingul este acordat de Sustainalytics (parte a grupului Morningstar) și vizează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). BT arată că rezultatul confirmă „robustețea programelor, practicilor și politicilor” băncii pentru gestionarea ariei ESG. În clasamentele incluse în evaluare, banca se poziționează pe locul 127 din aproape 1.000 de bănci la nivel mondial și pe locul 44 din aproape 600 de bănci la nivel regional, conform aceleiași surse. Ce semnal transmite ratingul pentru finanțare și conformare BT detaliază câteva concluzii asociate ratingului: Expunere limitată la riscurile ESG , sub media sectorului băncilor regionale; Gestionare adecvată a aspectelor ESG , cu un profil general de risc scăzut; Procese de management ESG pentru identificarea, prevenirea și gestionarea riscurilor, plus practici de guvernanță; Transparență , prin raportare ESG aliniată standardelor internaționale și bunelor practici; Integrarea sustenabilității în business , prin progres constant în includerea principiilor de sustenabilitate în modelul de business; Credibilitatea evaluării externe , Sustainalytics fiind prezentată ca reper obiectiv și recunoscut internațional pentru performanța ESG. Context: cine este Sustainalytics și ce evaluează Sustainalytics este descrisă ca unul dintre furnizorii globali relevanți de ratinguri ESG, care evaluează companiile în funcție de expunerea la riscuri ESG specifice industriei și de capacitatea de a le gestiona, oferind investitorilor un reper standardizat pentru evaluarea performanței și a riscurilor de sustenabilitate. BT mai precizează că informații suplimentare sunt disponibile pe platforma de Relații cu investitorii/pagina ESG și în Raportul de sustenabilitate 2025 al băncii. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Banca Transilvania își actualizează agenda publică de comunicare , printr-un flux de „Noutăți” care grupează materiale recente despre poziționarea băncii ca angajator, raportări periodice de tip „Grupul BT News” și mesaje de piață despre relația cu companiile românești, potrivit Newsroom BT . Pentru mediul de afaceri, miza este una operațională: aceste actualizări indică temele pe care banca le prioritizează în relația cu clienții, angajații și ecosistemul local. Ce apare în cele mai recente „Noutăți” În lista de materiale afișate pe pagina „Noutăți” sunt evidențiate, cu dată de publicare, următoarele subiecte: „BT, printre cei mai doriți angajatori din România, potrivit studiului Catalyst Solutions 2026 ” (15 mai 2026); „Grupul BT News: Aprilie 2026” (30 aprilie 2026); „Brandurile românești cresc împreună. Pentru 70% din acestea, BT este banca principală” (1 aprilie 2026); „Grupul BT News: Martie 2026” (31 martie 2026); „Voluntarii, BT și Electric Castle au continuat în martie împădurirea EC Village” (30 martie 2026); „BT contribuie la performanța României în Global Innovation Index ” (30 martie 2026). De ce contează pentru companii și piață Selecția de subiecte sugerează trei direcții urmărite în comunicarea curentă a băncii: competiția pentru forță de muncă (tema de angajator), informarea periodică despre activitatea grupului (materialele lunare „Grupul BT News”) și poziționarea în raport cu companiile românești (inclusiv afirmația că pentru 70% dintre brandurile românești menționate, BT este banca principală). Pagina funcționează, practic, ca un tablou de bord al temelor pe care banca le scoate în față în acest moment, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre metodologii, indicatori sau rezultate financiare. Pentru astfel de detalii, ar fi necesară consultarea fiecărui material individual listat în „Noutăți”. [...]
Fitch a urcat ratingul Băncii Transilvania peste cel al României, susținut de „bufferul” de rezoluție , un indicator care poate influența costul de finanțare și percepția de risc a băncii în relația cu investitorii și deponenții, potrivit Profit . Agenția explică decizia prin excluderea datoriei senior de rezoluție din obligațiile de referință pentru IDR (Issuer Default Rating – ratingul riscului de neplată al emitentului), prin „bufferul” foarte mare de datorie de rezoluție al Băncii Transilvania și prin considerentele legate de riscul de țară. „La finalul anului 2025, bufferul de datorie de rezoluție era de 17% din activele ponderate la risc (RWA) și ne așteptăm să rămână sustenabil peste 15%.” Plafonarea la o treaptă peste ratingul suveran și perspectiva negativă În cazul Băncii Transilvania, Fitch precizează că ratingul pe termen lung al băncii și ratingul aferent datoriei senior negarantate sunt limitate de riscul de țară, astfel că sunt plafonate la o treaptă peste ratingul „BBB-” al României. Perspectiva pentru IDR-ul pe termen lung este negativă, în linie cu cea a statului român. Ce ratinguri a atribuit Fitch pentru depozite Fitch a atribuit Băncii Transilvania: rating pentru depozite pe termen lung: „BBB”; rating pentru depozite pe termen scurt: „F3”. Agenția arată că ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste ratingul de viabilitate (VR) al băncii, aflat la „bbb-”, pe fondul opiniei revizuite privind creșterea protecției deponenților, susținută de bufferul ridicat de datorie de rezoluție. În același timp, Fitch a confirmat ratingul IDR pe termen scurt la „F3” și explică menținerea la acest nivel prin faptul că scorul de finanțare și lichiditate nu este suficient de mare pentru a justifica ratinguri pe termen scurt mai ridicate. Context: CEC Bank și Libra Internet Bank Separat, Fitch a îmbunătățit și calificativul pe termen lung al CEC Bank, de la „BB” la „BB+”, cu perspectivă stabilă, invocând bufferul ridicat de datorie de rezoluție și îmbunătățirea protecției deponenților, conform Profit . Tot separat, Fitch a atribuit Libra Internet Bank ratinguri pentru depozitele pe termen lung și scurt la „BB/B”, iar ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste VR-ul băncii („bb-”), pe baza evaluării privind protecția crescută a deponenților, ca urmare a respectării cerinței de buffer de rezoluție și a strategiei de rezoluție aplicabile. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
